Cum elevii din Căușeni și-au creat
propria afacere socială. Povestim
propria afacere socială. Povestim
La Căușeni în atelierul de tâmplărie al Școlii Profesionale, câțiva elevi muncesc, chiar dacă e luna iunie și nu mai au lecții. Creează produse pentru mica lor afacere.
De aproape un an s-au aventurat în gestionarea propriei întreprinderi în școală și au reușit să culeagă deja primele roade. Suvenire tematice, brelocuri personalizate, jocuri educaționale — sunt doar câteva dintre produsele pe care „Tinerii Creatori” au reușit să le confecționeze alături de coordonatoarea lor, Liliana Ciobanu.
De aproape un an s-au aventurat în gestionarea propriei întreprinderi în școală și au reușit să culeagă deja primele roade. Suvenire tematice, brelocuri personalizate, jocuri educaționale — sunt doar câteva dintre produsele pe care „Tinerii Creatori” au reușit să le confecționeze alături de coordonatoarea lor, Liliana Ciobanu.
Întreprinderile școlare sunt mini-afaceri create și conduse de elevi, care urmăresc nu doar scopul economic, dar și cel social. Elevii, alături de coordonatorii lor – profesori din aceeași instituție - gândesc conceptul afacerii și au la îndemână instrumentele necesare pentru a se autogestiona.
Afacerile sociale în școli răspund la mai multe probleme ale comunității. În primul rând, aduce componenta practică și economică în educație, un sistem bazat în mod tradițional pe teorie. Astfel, elevii acumulează experiența creării și gestionării unei afaceri, iar după absolvire vor avea abilitățile necesare ca să continue sau să lanseze propriile inițiative economice. În al doilea rând, aceste inițiative răspund unor nevoi reale ale comunității, cum ar fi de crearea obiectelor necesare în gospodărie, reciclare, etc.
Afacerile sociale în școli răspund la mai multe probleme ale comunității. În primul rând, aduce componenta practică și economică în educație, un sistem bazat în mod tradițional pe teorie. Astfel, elevii acumulează experiența creării și gestionării unei afaceri, iar după absolvire vor avea abilitățile necesare ca să continue sau să lanseze propriile inițiative economice. În al doilea rând, aceste inițiative răspund unor nevoi reale ale comunității, cum ar fi de crearea obiectelor necesare în gospodărie, reciclare, etc.
Spațiu pentru creativitate
Asociația Eco-Visio, în parteneriat cu alte organizații internaționale, testează din 2022 conceptul de companii sociale studențești (SSC), alături de parteneri din Georgia, Ucraina, Armenia și Germania.
Daniela Gurschi
coordonatoare generală a proiectului Promovarea Antreprenoriatului Social, AO EcoVisio.
„Am simțit că școlile au nevoie de mai mult spațiu pentru creativitate, practică și lucru în echipă. În același timp, comunitățile se confruntă cu probleme reale — sociale, de mediu, economice —, există lipsuri evidente în accesul la anumite servicii și produse, mai ales în zonele rurale, la care tinerii pot răspunde activ.
SSC-urile sunt o punte între învățământ și viață, un loc unde «învățarea» devine «acțiune»”, susține Daniela Gurschi, coordonatoare generală proiect Promovarea Antreprenoriatului Social, AO EcoVisio.
„Tinerii Creatori” de la Căușeni au început afacerea în septembrie 2024, după o serie de formări în care profesorii au fost introduși în „bucătăria” afacerilor sociale școlare. Proiectul a pornit cu elevi de la specialitatea Tâmplărie, pentru crearea propriu-zisă a produselor și cu elevi de la specialitatea Tencuitori-Placatori, pentru partea de marketing și logistică.
Denumirea completă a proiectului este „Promovarea antreprenoriatului social în rândul tinerilor și a competențelor practice de gestionare a carierei în Ucraina, Moldova, Georgia și Armenia prin intermediul abordării inovatoare a companiilor sociale studențești (SSC)”.
Spațiu pentru creativitate
Elevii au ales lemnul, pentru că e un obiect ecologic și care dăinuie în timp. De asemenea, multe dintre lucrările obținute sunt realizate din bucăți de lemn rămase de la alte obiecte, ceea ce ajută la combaterea risipei.
Liliana Ciobanu, care este și directoarea Școlii Profesionale din Căușeni, spune că a aflat despre inițiativa pe rețelele de socializare.
Liliana Ciobanu, care este și directoarea Școlii Profesionale din Căușeni, spune că a aflat despre inițiativa pe rețelele de socializare.
Liliana Ciobanu
Directoare, coordonatoare și profesoară de „Bazele Antreprenoriatului” la Ș.P. din Căușeni
„Era vorba de un program structurat în două etape de formare, iar doritorii se puteau înscrie completând un formular online. Ulterior, am fost contactați telefonic și anunțați că am fost selectați.”
După participarea la cele două runde de instruiri, cei selectați au aflat că urmează din toamnă să lanseze întreprinderile școlare în instituții. Inițial, trebuiau să descrie ideea de afacere și să o prezinte grupului de inițiativă, format din elevii implicați, coordonatori și mentori.
Grant de 20 de mii de lei
Alexandru Popescu are 17 ani și este anul II la Școala Profesională, meseria Tâmplar. El este unul dintre cei 16 elevi implicați anul acesta în cadrul afacerii școlare.
Cel mai mult îi place să confecționeze jucării educaționale și brelocuri personalizate. Spune că unele dintre cele mai dificile lucrări sunt tocătoarele de bucătărie. Pentru confecționarea lor, elevii folosesc mai multe tehnici migăloase ca într-un final rezultatul să fie pe măsură.
Cel mai mult îi place să confecționeze jucării educaționale și brelocuri personalizate. Spune că unele dintre cele mai dificile lucrări sunt tocătoarele de bucătărie. Pentru confecționarea lor, elevii folosesc mai multe tehnici migăloase ca într-un final rezultatul să fie pe măsură.
„Mai întâi creăm schița, apoi alegem materialele și dăm formă, după care aplicăm clei. La final șlefuim, adăugăm strat de ulei și gravăm desenul cu laser”, explică elevul despre procedeul tehnic.
Alexandru Popescu
Elev anul II la Școala Profesională din Căușeni, meseria Tâmplar
Mașinăria de gravat cu laser a fost o achiziție pe care cei din Căușeni au reușit s-o facă datorită grantului oferit, în valoare de 20.000 de lei. Apoi, au făcut rost de un program special pentru a proiecta desenele.
Alături de elevi în procesul tehnic se află doi coordonatori, adică profesorii de discipline tehnice din aceeași instituție - Igor Vrabie și Petru Bulat.
„Eu m-am concentrat pe partea de organizare și structurare a afacerii, în timp ce ei au sprijinit procesul creativ și dezvoltarea produsului. Așa am format echipa și am pus bazele proiectului în școală”, povestește Liliana Ciobanu, coordonatoarea proiectului și directoarea instituției.
„Eu m-am concentrat pe partea de organizare și structurare a afacerii, în timp ce ei au sprijinit procesul creativ și dezvoltarea produsului. Așa am format echipa și am pus bazele proiectului în școală”, povestește Liliana Ciobanu, coordonatoarea proiectului și directoarea instituției.
Motivația? Sarcini plăcute și remunerare
Petru Bulat este profesor și maistru-instructor. A venit să lucreze în Școala Profesională direct după universitate, convins că va rămâne doar doi ani. Astăzi, se bucură că a reușit să instruiască numeroase generații de tâmplari de-a lungul celor 15 ani de activitate.
Spune că la început a fost provocator să lucreze cu copiii în proiectul întreprinderilor școlare, așa cum mulți dintre ei erau implicați și în alte activități extra.
Spune că la început a fost provocator să lucreze cu copiii în proiectul întreprinderilor școlare, așa cum mulți dintre ei erau implicați și în alte activități extra.
Petru Bulat
Profesor de disciplină tehnică și maistru-instructor
„Am observat că elevului când îi dai sarcina care îi place, el e foarte entuziasmat să facă. Dar sunt momente în producere când lucrurile devin mai monotone, de exemplu șlefuirea, care durează mult timp, este mult praf și presupune câteva ore de muncă migăloasă.”
Chiar și așa, elevii sunt motivați de remunerarea pe care o primesc pentru produsele confecționate. Clienții afacerii sunt adesea persoane din cadrul instituției, dar și târgurile specializate sunt o bună ocazie să-și arate munca. În cadrul unui târg organizat în luna martie au vândut produse de circa 6000 de lei. Iar total pe parcursul anului 2024 au reușit să câștige aproape 10.000 de lei.
De la educație, la un plan economic mai solid
Modelul economic al afacerii este încă în dezvoltare, după cum afirmă și directoarea instituției — anul acesta activitatea elevilor s-a concentrat mai mult pe zona educațională, iar începând cu anul viitor își propun să creeze un plan economic mai complex.
De asemenea, pentru 2025 Școala Profesională din Căușeni și-a setat alte câteva obiective importante:
De asemenea, pentru 2025 Școala Profesională din Căușeni și-a setat alte câteva obiective importante:
- Să ofere un statut legal întreprinderii.
- Să continue promovarea afacerii și a conceptului.
- Să dezvolte activități legate de ecologizare prin ateliere, campanii de informare în instituție și în comunitate.
Pe lângă asta, echipa de la Căușeni își propune să implice elevi și de la alte specialități. „Bucătarii, de exemplu, se pot implica în compostarea resturilor alimentare, iar croitoresele în crearea obiectelor textile”, adaugă Liliana Ciobanu.
Chiar și jucăriile educaționale, precum Jenga, sunt plasate în săculețe din piele eco, iar la confecționarea acestora au contribuit și elevele de la croitorie.
Chiar și jucăriile educaționale, precum Jenga, sunt plasate în săculețe din piele eco, iar la confecționarea acestora au contribuit și elevele de la croitorie.
Cum să creezi o întreprindere socială în școala ta
Înființarea unei întreprinderi sociale, menționează Daniela Gurschi, presupune câțiva pași simpli.
a) Alegerea unei echipe de elevi motivați și a unui curator din rândul cadrelor didactice.
b) Identificarea unei probleme reale în comunitate.
c) Generarea unei idei de soluție și elaborarea unui plan de acțiune.
d) Înregistrarea activității în cadrul școlii (nu juridic), cu acordul conducerii.
e) Lansarea producției, promovarea și comercializarea produselor sau serviciilor.
f) Revizuirea și adaptarea constantă – ca parte a unui proces continuu de învățare.
Asociația EcoVisio oferă suport școlilor pe toată durata procesului de implementare și funcționare a întreprinderilor. Adică, formări pentru profesori și elevi, ghiduri pas-cu-pas, sesiuni de mentorat și vizite de învățare.
Până acum, sunt implicate în proces cinci școli profesionale și un liceu din Moldova, adică mai mult de 50 de elevi și aproximativ 15 cadre didactice. „E o rețea mică, dar în creștere”, adaugă Daniela Gurschi.
Cele șase instituții, printre care și Școala Profesională de la Căușeni, sunt din regiuni diferite și înglobează diferit componenta socială a afacerii lor. De exemplu, la Colegiul Tehnic Agricol din Soroca, elevii proiectează și produc obiecte din fier, cu un accent special pe soluții ecologice.
Produsele din metal confecționate de elevii de la Școala Profesională din Ungheni au ajuns să fie exportate tocmai în Italia și Germania, iar misiunea afacerii constă în reutilizarea deșeurilor metalice și crearea a noi obiecte.
Elevii din de la Centrul de Excelență din Țaul confecționează pungi de hârtie personalizate și promovează un stil de viață sustenabil prin reducerea utilizării plasticului.
În Cupcini, Edineț, elevii oferă servicii moderne de fotografiere, editare și imprimare, iar componenta socială se distinge prin integrarea și susținerea elevilor cu cerințe educaționale speciale.
În liceul din Cazaclia, Găgăuzia, câteva eleve se pregătesc să lanseze produse cusute manual din haine reciclate și să folosească simbolul localității - talpă de gâscă - pentru a personaliza produsele și pentru a le extinde vizibilitatea în zona diasporei.
a) Alegerea unei echipe de elevi motivați și a unui curator din rândul cadrelor didactice.
b) Identificarea unei probleme reale în comunitate.
c) Generarea unei idei de soluție și elaborarea unui plan de acțiune.
d) Înregistrarea activității în cadrul școlii (nu juridic), cu acordul conducerii.
e) Lansarea producției, promovarea și comercializarea produselor sau serviciilor.
f) Revizuirea și adaptarea constantă – ca parte a unui proces continuu de învățare.
Asociația EcoVisio oferă suport școlilor pe toată durata procesului de implementare și funcționare a întreprinderilor. Adică, formări pentru profesori și elevi, ghiduri pas-cu-pas, sesiuni de mentorat și vizite de învățare.
Până acum, sunt implicate în proces cinci școli profesionale și un liceu din Moldova, adică mai mult de 50 de elevi și aproximativ 15 cadre didactice. „E o rețea mică, dar în creștere”, adaugă Daniela Gurschi.
Cele șase instituții, printre care și Școala Profesională de la Căușeni, sunt din regiuni diferite și înglobează diferit componenta socială a afacerii lor. De exemplu, la Colegiul Tehnic Agricol din Soroca, elevii proiectează și produc obiecte din fier, cu un accent special pe soluții ecologice.
Produsele din metal confecționate de elevii de la Școala Profesională din Ungheni au ajuns să fie exportate tocmai în Italia și Germania, iar misiunea afacerii constă în reutilizarea deșeurilor metalice și crearea a noi obiecte.
Elevii din de la Centrul de Excelență din Țaul confecționează pungi de hârtie personalizate și promovează un stil de viață sustenabil prin reducerea utilizării plasticului.
În Cupcini, Edineț, elevii oferă servicii moderne de fotografiere, editare și imprimare, iar componenta socială se distinge prin integrarea și susținerea elevilor cu cerințe educaționale speciale.
În liceul din Cazaclia, Găgăuzia, câteva eleve se pregătesc să lanseze produse cusute manual din haine reciclate și să folosească simbolul localității - talpă de gâscă - pentru a personaliza produsele și pentru a le extinde vizibilitatea în zona diasporei.
Limitări și obstacole pentru întreprinderile școlare
Întreprinderile sociale școlare din Republica Moldova sunt un concept încă în testare, de aceea coordonatoarea generală crede există mai multe aspecte care necesită îmbunătățiri.
În primul rând, aceste întreprinderi nu un statut juridic propriu în Republica Moldova, dar activează sub forma unei activități generatoare de profit în cadrul instituției de învățământ.
În același timp, capacitatea limitată a școlilor reprezintă un obstacol semnificativ: inovația educațională este adesea văzută ca o povară, nu ca o oportunitate. De aceea este nevoie de investiții continue în formare, mentorat și schimb de experiență. Lipsa resurselor materiale și diferențele dintre mediul urban și cel rural accentuează aceste dificultăți, mai ales în cazul școlilor care pornesc de la zero și depind exclusiv de inițiativa internă a echipelor.
În plus, sustenabilitatea pe termen lung rămâne o provocare: după încheierea proiectelor externe, continuitatea activităților depinde de implicarea comunității locale și de existența unui ecosistem de sprijin format din mentori, părinți, autorități și parteneri economici.
În primul rând, aceste întreprinderi nu un statut juridic propriu în Republica Moldova, dar activează sub forma unei activități generatoare de profit în cadrul instituției de învățământ.
În același timp, capacitatea limitată a școlilor reprezintă un obstacol semnificativ: inovația educațională este adesea văzută ca o povară, nu ca o oportunitate. De aceea este nevoie de investiții continue în formare, mentorat și schimb de experiență. Lipsa resurselor materiale și diferențele dintre mediul urban și cel rural accentuează aceste dificultăți, mai ales în cazul școlilor care pornesc de la zero și depind exclusiv de inițiativa internă a echipelor.
În plus, sustenabilitatea pe termen lung rămâne o provocare: după încheierea proiectelor externe, continuitatea activităților depinde de implicarea comunității locale și de existența unui ecosistem de sprijin format din mentori, părinți, autorități și parteneri economici.
Măsura succesului
Pentru elevii și profesorii de la Școala Profesională din Căușeni, succesul înseamnă implicare și sistematizare. Adică, să existe o direcție clară de creștere și funcționare a întreprinderii sociale.
„Noi suntem intenționați serios și chiar credem că o să transformăm acest proiect în ceva frumos”, spune directoarea, Liliana Ciobanu.
Începând cu acest an școlar, în cursul „Bazele Antreprenoriatului” va fi pilotată curricula pentru modulul de Antreprenoriat Social.
Școala Profesională din Căușeni este una din instituțiile care urmează să implementeze asta de la 1 septembrie. Această noutate a fost posibilă datorită colaborării EcoVisio cu alți experți, antreprenori, profesori și parteneri.
„Noi suntem intenționați serios și chiar credem că o să transformăm acest proiect în ceva frumos”, spune directoarea, Liliana Ciobanu.
Începând cu acest an școlar, în cursul „Bazele Antreprenoriatului” va fi pilotată curricula pentru modulul de Antreprenoriat Social.
Școala Profesională din Căușeni este una din instituțiile care urmează să implementeze asta de la 1 septembrie. Această noutate a fost posibilă datorită colaborării EcoVisio cu alți experți, antreprenori, profesori și parteneri.
Asociația EcoVisio și toți cei implicați consideră că succesul are legătură și cu impactul pe termen lung.
„Pentru noi, succesul se vede în ochii celor implicați: când o elevă spune «mi-am dat seama că pot», știm că e un pas câștigat. Dar avem și indicatori: câte afaceri sociale școlare sunt, evenimentele și impactul acestora, produsele create, beneficiarii, cifrele înregistrate de afacerile sociale școlare etc. Mai mult decât cifrele, pentru noi contează procesul prin care tinerii își dezvoltă încrederea că pot contribui activ la societate”, conchide Daniela Gurschi.
Activitățile au loc în cadrul programului „Fostering Youth Social Entrepreneurship and Practical Career Management Skills in Ukraine, Moldova, Georgia and Armenia through the Innovative Social Student Companies (SSC) Approach” implementat de AO EcoVisio și finanțat de Uniunea Europeană.
Partenerii proiectului: ChildFund (Germania), School of ME (Ukraine), EcoVisio (Moldova), Vesta (Moldova), EDEC (Georgia), CODE (Armenia).
Partenerii proiectului: ChildFund (Germania), School of ME (Ukraine), EcoVisio (Moldova), Vesta (Moldova), EDEC (Georgia), CODE (Armenia).
Autoare: Laura Ghenea
Editat de: Anastasia Condruc
Fotografii: Cristian Păsat
Editat de: Anastasia Condruc
Fotografii: Cristian Păsat
