Connect with us
"
"

Social

Afacere / Apiterapia și visul lui Iurie Turtureanu de la Sângerei

Publicat

pe

PE SCURT

Un apicultor din raionul Sângerei își va putea transforma pasiunea pentru api-terapie în afacere, după ce a reușit să-și mărească numărul de stupi, dar și volumul de miere produsă datorită asistenței USAID. Iurie Turtureanu din satul Chișcăreni, raionul Sângerei, este unul dintre cei 50 de apicultori care a beneficiat de 80 de stupi verticali oferiți prin intermediul proiectului USAID Agricultura Performantă în Moldova.

PE LUNG

Potrivit lui Iurie Turtureanu, datorită stupilor verticali de care a beneficiat din partea USAID, el are deja circa 330 de familii de albini și estimează în anul viitor o creștere de producție a mierii cu 25%, aceasta oferindu-i posibilitatea să investească în noua activitate a afacerii sale apicole. Stupii verticali pe care i-am primit, mă vor ajuta să extind numărul familiilor de albine, iar asta înseamnă simplificarea lucrărilor de îngrijire, dar și recoltarea unei cantități mai mari de miere, pe care o vindem en-gros exportatorilor”, a precizat apicultorul.

Pasiunea pentru apiterapie este adițională activității de bază a apicultorului și a început acum 6 ani după o vizită în Ucraina. Însă din lipsa de resurse suficiente, Iurie Turtureanu nu poate să o dezvolte și să o promoveze. Totuși a reușit să construiască o căsuță unde sunt efectuate ședințe de api-terapie.

Aproximativ un milion de albine lucrează în căsuța din lemn, unde au loc ședințele de terapie. Astăzi, Căsuța Albinei dispune de toate condițiile de cazare pentru 2-3 persoane pentru o zi la o taxă simbolică, iar pe viitor preconizăm să diversificăm gama de servicii oferite”, susține apicultorul.

Studiile recente arată că aerul din stupi conține aerosoli îmbogățiți cu elemente din produsele apicole: polen, propolis și lăptișor de matcă, iar inhalațiile în acest mediu contribuie la starea de bine a organismului uman, întărește sistemul imunitar și tratează anumite afectiuni respiratorii. Menționăm că procedurile sunt contraindicate celor alergici la produsele apicole şi la înţepăturile albinelor.

Actualmente, în Republica Moldova activează circa 6 000 de apicultori care gestionează peste 230 de mii de familii de albini care produc în jur de 5000 de tone de miere, preponderent exportată în Uniunea Europeană, în special în România, Italia, Franța, Germania, Spania. În 2018 și 2019, proiectul USAID/APM prin intermediul ANARM a distribuit 4000 de stupi verticali la 50 de apicultori, pentru a-i ajuta să-și dezvolte afacerile agricole, se arată în comunicatul oficial.

Economie

Deținuții unui penitenciar învață să facă vin și câștigă până la 40 mii de euro 

Publicat

pe

De către

PE SCURT

Gorgona, cea mai nordică insulă din arhipelagul toscan de pe coasta de vest a Italiei, găzduiește închisoarea cu același nume. Insula este mică – are o suprafață de doar o milă pătrată – la fel și închisoarea, unde se află în jur de 100 de deținuți. Penitenciarul se află într-o fostă mănăstire medievală, care încă mai păstrează o parte din arhitectura inițială. Teritoriul închisorii include și o mică podgorie. În închisoarea de la Gorgona deținuții învață să facă vin.

Această închisoare italiană le permite deținuților să învețe vinificația ca parte a reabilitării lor. Pe insulă se face totul – de la presarea strugurilor, fermentarea sucului în cuve de oțel inoxidabil și îmbătrânirea vinului în butoaie de stejar. Cu ajutorul acestui program de reabilitare, deținuții câștigă până la 40 000 de euro, ceea ce le permite să se pună pe picioare odată ce ies din închisoare, scrie weforum.org.

PE LUNG

Gorgona este locul unde Lamberto Frescobaldi, președintele Grupului Frescobaldi, care include mai multe vinării din Italia, își desfășoară proiectul său de suflet: îi învață pe deținuți bazele viticulturii și vinificației. Programul le permite persoanelor de aici să însușească abilitățile necesare, dar și să depună economii pentru viața de după eliberarea lor. De asemenea, ei fac un vin alb respectabil, un amestec de Vermentino și Ansonica, care se vinde chiar și în Statele Unite.

„Oamenii văd lucrurile ca fiind albe și negre, dar nu este așa: este multă culoare între ele ”, spune Frescobaldi. „Într-o zi, acești oameni vor pleca din închisoare. Trebuie să acceptăm că ei nu rămân acolo pentru totdeauna. Trebuie să le oferim acestor oameni oportunitatea de a nu eșua din nou, de a nu se mai îndrepta spre crimă”.

Nimic din toate nu ar fi posibil dacă Gorgona nu ar fi un alt tip de închisoare. Spre deosebire de majoritatea închisorilor din Italia, Gorgona le permite prizonierilor să se plimbe liber pe insulă, dar ei trebuie să se întoarcă  la ora stabilită după ce clădirea este blocată. Și aceasta nu pentru că deținuții de aici nu ar fi comis acțiuni grave. Mulți sunt acolo pentru crime sau droguri. Dar distanța de 20 de mile a insulei de uscat face ca acest traseu să fie extrem de dificil. De fapt, nimeni nu a scăpat vreodată. De asemenea, paznicii monitorizează insula și docurile. O barcă vine o dată pe săptămână pentru a aduce produsele necesare, dar ea nici măcar nu navighează până în doc. Gardienii pleacă spre navă.

Deținuții sunt totuși la Gorgona pentru că au demonstrat un comportament exemplar în timpul detenției. Acest fapt le oferă privilegiul de a se afla în aer liber, de a se bucura de lumina soarelui și de a lucra în podgorie.

Acest lucru l-a inspirat pe Frescobaldi să-și implementeze proiectul de vinificație pe insulă. El recunoaște că nu a fost ideea lui: cineva de la închisoare i-a cerut opinia ce să facă cu cele două hectare de podgorii situate acolo. El a făcut o călătorie pe insulă în 2012 pentru a se întâlni cu inițiatorul și a avut o conversație cu un deținut care a constituit un adevărat factor pentru inițierea afacerii. După ce a degustat vinul pe care îl făcuseră deținuții, unul dintre ei i-a cerut părerea lui Frescobaldi.

„Am început să-i spun părerea mea, dar la un moment el m-a întrebat: „Dar de ce l-ai scuipat?”, povestește Frescobaldi, referindu-se la exercițiul obișnuit al vinificatorilor de a scuipă vinurile, după ce gustă din mai multe rezervoare. El i-a explicat apoi deținutului diferența dintre a degusta și a bea vin. „El a privit în ochii mei și mi-a spus:„ Am nevoie să învăț multe lucruri de la tine”.

Din acel moment el a știut că trebuie să facă parte din reabilitarea acestor deținuți. El a lansat Frescobaldi pentru Inițiative Sociale, o colaborare dintre penitenciarul Gorgona și Grupul Frescobaldi. În fiecare an, Frescobaldi alege o parte dintre deținuții de la Gorgona pentru a face parte din grupul de vinificație.

Și în fiecare zi, acești deținuți au grijă de podgorii cu ajutorul lui Federico Falossi, managerul de proiect al lui Frescobaldi și al lui Nicolo D’Afflitto, vinificatorul Frescobaldi care supraveghează programul. Ei sunt responsabili de orice, de la tăierea viței de vie până la recoltarea strugurilor. Apoi, deținuții ajută la procesul de vinificație.

Vinul alb rezultat are un gust mineral, are o aciditate ridicată și prospețime, ceea ce îl face ușor de băut într-o zi caldă. Pentru unii, poate fi greu de imaginat că munca prizonierilor a intrat în frumusețea acestui vin, dar tocmai asta îi place lui Frescobaldi în acest proiect. Deținuții nu sunt definiți de ceea ce au făcut, ci de modul în care vor să se miște înainte. Frescobaldi spune că programul deocamdată nu se recuperează din punct de vedere financiar, dar „este pe drum”. Între timp, el majorat suprafața plantației viticole și a livrat echipamentul necesar – ceea ce nu a fost o sarcină ușoară, adaugă el. Au fost restaurate mai multe clădiri vechi. Extinderea le va permite să producă mai mult vin și, la rândul lor, să angajeze mai mulți deținuți pentru eticheta de vin Gorgona.

De asemenea, este important pentru el ca deținuții să fie plătiți pentru munca lor și să-i compenseze cu o sumă respectabilă. Frescobaldi spune că deținuții au buzunar între 10 000 și 40 000 de euro prin acest program de reabilitare, sumă care le permite să se pună pe picioare odată ce ies din închisoare. „Să fii plătit pentru ceea ce faci demonstrează respect”, spune Frescobaldi.

Încercările lui par să funcționeze. Ca și în SUA, majoritatea italienilor aflați în închisoare se reîntorc în închisoare după ce au fost eliberați, aproape în proporție de 85 la sută, spune Frescobaldi. Totuși, astfel de programe scad foarte mult acest număr. Dintre cei care au trecut prin programul său de vinificație, niciunul dintre deținuții care a fost eliberat nu a ajuns din nou în închisoare.

O parte din acest succes poate fi atribuită structurii programului. După eliberare, Frescobaldi le propune foștilor deținuți locuri de muncă în vinăriile Frescobaldi. Nu toți acceptă, spune el, dar cei care sunt de acord lucrează de obicei de la unu la doi ani. În această vară, el a avut opt foști deținuți care au lucrat la recoltarea strugurilor.

Cu siguranță, pentru mulți este dificil să înțeleagă de ce Frescobaldi vrea să ajute deținuții. Pentru mulți italieni, deținuții trebuie să stea în instituții penitenciare, ca loc de penalizare pentru faptele lor. Ei nu merită o altă șansă. Pentru Frescobaldi, totuși, ei merită o șansă pentru refacerea vieții lor.

„Oferim acestor oameni oportunitatea de a vedea din nou viața într-un mod nou”, spune Frescobaldi.

Citește mai departe

Economie

5 refugiați care îți vor schimba percepția despre antreprenoriat

Publicat

pe

De către

PE SCURT

În ciuda greutăților semnificative, sunt mulți refugiați care reușesc să își deschidă o afacere și să fie remarcați în țara care i-a găzduit. În rândurile comunităților de refugiați sunt și cei care nu doar au reușit să supraviețuiască sau să se adapteze cu noua cultură, dar și reușesc să-și deschidă o afacere și chiar să creeze locuri de muncă pentru cei care au trecut prin aceleași greutăți și pierderi. 

În acest sens, cei de la organizația UNHCR au selectat și ne prezintă cinci istorii de succes ale acestor refugiați. 

PE LUNG

Au fost terorizați, speriați, alungați, au căzut, dar au reușit să se ridice. Vorbim despre oamenii care într-o zi au fost nevoiți să fugă de acasă (țară) și să-și pornească viața de la zero printre oameni străini, care au crescut și trăit altfel și care poate vorbesc o altă limbă. 

  1.  Tabăra de refugiați Zaatari din Iordania oferă servicii de livrare de pizza

Abu Mahmood, în vârstă de 48 de ani, este un fost electrician, care a decis să deschidă o mică afacere. De aceea, împreună cu un specialist în prepararea pizzei a lansat „Pizzeria păcii”. Restaurantul oferă, de asemenea, și servicii de livrare pe biciclete prin Zaatari, cea mai mare tabără din lume pentru refugiații sirieni, care de-a lungul anilor s-a transformat într-o așezare permanentă. .

Întreprinzătorul sirian a adus un suflu de viață normală refugiaților și oferă locuri de muncă pentru cei care de mai mult timp și-au creat „acasă” în această tabără. „Nu sunt genul de oameni care s-ar așeza, și-ar încrucișa mâinile și ar aștepta ca cineva să facă ceva pentru ei. Acești antreprenori sunt creativi și dornici să facă ceva util”, spune Naserddine Touaibia, ofițerul de presă al organizației UNHCR.

       2. Deschiderea unei afaceri cu jocuri video, folosind tehnică veche

În cele mai multe părți ale lumii, refugiații nu au voie să muncească. Mohammed Osman Ali este refugiat în Uganda, iar acolo, în mod legal, este proprietarul unui salon de jocuri video și a unui magazin de varietăți. În urmă cu cinci ani, Ali a ajuns în această tabără de refugiați după ce zile la rând a stat ascuns în spatele unui camion. A fugit de războiul din Somalia și nu a reușit să ia cu el nimic. Nu avea nici măcar un ban. Iar acum se laudă cu acest magazin și salon, care este cel mai des vizitat de refugiații din Eritrea și Etiopia. Recent, el și-a investit banii adunați în alte cinci PlayStation-uri și cinci televizoare mai vechi. Ali se laudă că acum afacerea lui a început să se dezvolte.

        3. Speranța la o nouă viață adusă de restaurantul de familie

Masika, în vârstă de 47 de ani, a fugit din Republica Democrată Congo, după ce soțul ei a fost ucis în urmă cu doi ani. În cele din urmă, a ajuns în tabăra de refugiați Sherkole din Etiopia, unde locuiește cu mama și cu cei cinci copii ai  ei. Marea provocare pentru Masika a fost când, în urmă cu un an, în restaurant ei de familie a venit o comandă. Trebuia să gătească mâncare pentru 150 de persoane la un eveniment dedicat Zilei Internaționale a Femeii în tabără. A fost cea mai mare comandă pe care a făcut-o vreodată, iar după acea zi a primit tot mai multe comenzi și a încheiat multe contracte. Acum, femeia coace zilnic 1500 de pâini mici pe care le vinde în restaurant, în piață și chiar în tabără.

       4. Dizabilitatea nu este incapacitate

La doar câteva zile după ce el și alți zeci de mii de civili au fugit din Republica Democrată Congo, Adam și-a deschis un magazin sub copac mare din Uganda, unde repara telefoanele mobile și radiourile pe care colegii săi i-au luat cu ei. Niciodată nu a fost descurajat de faptul că avea picioarele paralizate de când era copil. La început repara încălțămintea, apoi a început să repare tehnica. „Mi-am dat seama că nu puteam doar să stau și să mă plâng pe viață, fără a încerca să fac ceva”, spune el.

      5. Un magazin de rochii de mireasă îi ajută pe refugiați să-și continue viața

Um Murad a găsit o modalitate de a aduce fericirea în rândurile refugiaților din tabără prin deschiderea propriului magazin de rochii de mireasă și a unui salon de frumusețe în Zaatari. Ați putea să vă întrebați – de ce ar avea nevoie refugiații de rochii de mireasă și de un salon de înfrumusețare? Viața nu se oprește atunci când refugiații intră într-o tabără și, de obicei, încearcă să găsească modalități de a-și face viața mai normală – inclusiv să se îndrăgostească și să se căsătorească. „Viața continuă, chiar și atunci când ești refugiat. Oamenii se căsătoresc. Oamenii trăiesc.”, subliniază Murad. Ea spune că în cele 13 luni, de când a fost deschis magazinul, a reușit să pregătească peste 700 de mirese. „Această afacere mă ajută să interacționez cu foarte multă lume, ceea ce mă ajută să uit de toată mizeria prin care am trecut”, mărturisește ea.

Citește mai departe

Social

Guvernul SUA majorează cu 29 milioane dolari finanțarea pentru Republica Moldova

Publicat

pe

De către

PE SCURT

Guvernul Statelor Unite ale Americii va majora, prin intermediul
USAID, cu 29 de milioane de dolari finanțarea pentru guvernare democratică şi creştere economică în Republica Moldova.

Două scrisori de implementare în acest sens au fost semnate astăzi de către prim-ministra Maia Sandu și Brock Bierman, adjunctul Administratorului Biroului USAID pentru Europa şi Eurasia.

PE LUNG

Finanțarea, menită să contribuie la creșterea economică, va promova economia orientată spre export, sporirea competitivităţii, crearea locurilor de muncă și diversificarea surselor de energie.

Finanțarea preconizată pentru guvernare democratică va facilita crearea unor instituții funcționale şi implicarea cetăţenilor în luarea deciziilor, va promova eficientizarea și transparența administrațiilor locale.

De asemenea, va îmbunătăţi accesul la serviciile municipale și va promova descentralizarea și reformele judiciare. Alte domenii-cheie sunt crearea condițiilor prielnice pentru organizațiile societății civile și din mass-media.

Maia Sandu a apreciat sprijinul ferm al Guvernului SUA pentru cetățenii Republicii Moldova şi a menționat că Guvernul se va axa pe crearea unor instituții funcționale și pe lupta împotriva corupției, pentru a îmbunătăți nivelul de viață al cetățenilor Republicii Moldova.

Învățăm de la Dumneavoastră cum trebuie să se construiască o economie de piață veritabilă, competitivă, cu concurență adevărată. Noi, la fel ca și Guvernul SUA, ținem la transparența procesului decizional, la libertatea presei, la participarea societății civile în procesul decizional și la independența autorităților publice locale. Vă asigurăm că vom depune toate eforturile pentru ca acest sprijin să fie utilizat cât mai eficient, transparent, corect și în interesul tuturor cetățenilor țării”, a declarat premierul în cadrul unei conferințe de presă.

La rândul său, Brock Bierman a apreciat relațiile bilaterale dintre Republica Moldova și SUA ca fiind puternice și productive. „Semnarea acestor scrisori ridică sprijinul financiar oferit Moldovei la peste 96 milioane de dolari din 2016. Avem o istorie de colaborare lungă și valoroasă și suntem dispuși să lucrăm în continuare cu Dumneavoastră. Așteptăm cu nerăbdare implementarea cu succes a proiectelor și vom fi aici să sprijinim Republica Moldova”, a menționat oficialul.

Citește mai departe
Advertisement

Ultimele știri

Ecologie4 ore în urmă

Se bate alarma! Râurile sunt extrem de poluate din cauza apelor canalizate

PE SCURT Râurile noastre sunt extrem de poluate din cauza apelor canalizate care sunt deversate în râurile noastre și care...

Social19 ore în urmă

Pandemia în Germania: „Statul a avut grijă de toți”

Pandemia de COVID-19 a pus autoritățile din toate statele lumii într-o situație dificilă și a influențat puternic și echilibrul politic...

IstorieO zi în urmă

Panglica Sfântului Gheorghe nu are nimic în comun cu cel de-al Doilea Război Mondial. Alte mituri promovate de Rusia

PE SCURT Panglica Sfântului Gheorghe a fost inventată în 2005 în Federația Rusă și este inspirată din Primul Război Mondial....

LifestyleO zi în urmă

Pandemia ne-a mutat la sat

PE SCURT Chiar și pâna la pandemia de coronavirus mulți dintre locuitorii marilor orașe din întreaga lume se gândeau că...

SocialO zi în urmă

29 mai 2020. COVID-19, PE SCURT: 171 cazuri noi de infecție. Bilanțul deceselor ajunge la 288

Moldova.org îți aduce în fiecare zi doar cele mai importante informații pe care trebuie să le știi despre coronavirus în...

Social2 zile în urmă

Ce este al doilea val al pandemiei și când să-l așteptăm?

În multe țări numărul persoanelor infectate cu COVID-19 a scăzut, în unele nu se mai înregistrează cazuri noi, iar de...

Economie2 zile în urmă

Vinul Moldovei în cifre

Republica Moldova este tot mai cunoscută la nivel mondial, datorită Vinului Moldovei – produs al mândriei naționale, ambasador al țării...

Advertisement

Politică

Politică5 zile în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană. Tiraspolul atacă Chișinăul: „Deficit de conștiință și rațiune”

PE SCURT Așa-zisele autorități din regiunea transnistreană redeschid treptat afacerile și instituțiile. 143 de beneficiari și angajați ai internatului psihoneurologic...

Politică2 săptămâni în urmă

De la nostalgie până la tușonkă și hrișcă. Timpuri, pandemie și elite politice

COVID-19 a bulversat întreaga lume, ne-a închis hotarele, ne-a limitat drepturile, ne-a blocat accesul și ne-a îndemnat să stăm acasă....

Politică2 săptămâni în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană. Primul caz de re-infectare, focar major în internatul din Bender și acuzații politice 

PE SCURT Săptămâna 11-17 mai a fost marcată de câteva evenimente în regiunea transnistreană și în relația dintre Chișinău-Tiraspol. Există...

Politică3 săptămâni în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană: sate blocate și ședințe ratate

PE SCURT Săptămâna trecută a fost marcată de câteva evenimente în relația Chișinăului cu regiunea transnistreană. De mâine se relaxează...

Politică4 săptămâni în urmă

COVID-19 în Transnistria. Noi acuzații la adresa Chișinăului. Despre împrumutul rusesc: „forțele pro-occidentale și pro-române controlează Curtea Constituțională”

PE SCURT Săptămâna 27 aprilie – 3 mai s-a dovedit a fi mai intensă pe linia politică Chișinău – Tiraspol....

Politică1 lună în urmă

COVID-19 în Transnistria/ Autoritățile separatiste vorbesc despre „provocări existente în relațiile cu Republica Moldova”

PE SCURT După ce săptămâna trecută la Tiraspol se tiraja mesajul „Chișinăul își deghizează cinic fraudele diplomatice și birocratice prin...

Externe1 lună în urmă

Cum un oraș din Polonia a scăpat de publicitate și ce face Chișinăul

PE SCURT Jurnalistul polonez Dawid Krawczyk povestește cum orașul Nałęczów din Polonia a scăpat de publicitate și a obținut reputația...

Advertisement

Opinii

mai 2020
L Ma Mi J V S D
« apr.    
 123
45678910
11121314151617
18192021222324
25262728293031