Codul Audiovizualului, votat de Legislativ in lectura definitiva la 27 august, a intrat in vigoare vineri, 18 august, dupa publicarea in Monitorul Oficial.
Cele mai importante modificari, fata de actele normative care au reglementat domeniul audiovizualului autohton pina in acest moment, tin de numirea si functionarea Consiliului Coordonator al Audiovizualului (CCA), activitatea Consiliului de Observatori al Companiei „Teleradio-Moldova” (TRM) si a institutiilor audiovizuale publice locale.
Astfel, pe viitor, membrii CCA vor fi selectati de comisia parlamentara de profil si comisia parlamentara juridica pentru numiri si imunitati, la propunerea asociatiilor obstesti, asociatiilor sindicale, patronatelor si reprezentantilor cultelor religioase. Ulterior Parlamentul va confirma candidaturile. Durata mandatului este de 6 ani. Reinnoirea componentei Consiliului se va efectua esalonat. Initial 3 candidati se vor alege pe un termen de 6 ani, 3 – pentru 4 ani si alti 3 – pentru 2 ani. La expirarea termenilor, urmatorii candidati vor fi numiti pentru 6 ani.
Avizul pentru desfasurarea concursului de ocupare a functiilor de membru CCA urmeaza sa fie publicat timp de doua luni in Monitorul Oficial. La expirarea perioadei in cauza va fi definitivat si inaintat Parlamentului spre aprobare statutul, structura, devizul de cheltuieli si cuantumul salariului membrilor si colaboratorilor CCA.
Codul Audiovizualului prevede activitatea unui Consiliu de Observatori (CO) al TRM, care va avea atributia de a opera modificari in statutul companiei, va evolua performantele si va decide asupra caietului de sarcini. Totodata va sesiza asupra incalcarii prezentului cod. CO va fi alcatuit din 9 persoane: personalitati publice cu calificari profesionale in diferite domenii. CCA va propune Parlamentului spre aprobare cite 2 candidati pentru fiecare post vacant din CO, durata mandatului fiind de 4 ani.
in conformitate cu noul cod, autoritatile publice locale, fondatoare de institutii ale audiovizualului, urmeaza sa emita in 3 luni decizii de reorganizare ale institutiilor in cauza.
Seful statului a promulgat Codul Audiovizualului la 4 august. Potrivit comunicatului Serviciului de presa al Presedintiei, documentul are drept scop asigurarea apararii drepturilor consumatorilor de programe si instituirea principiilor democratice de functionare a audiovizualului din R. Moldova, stabileste, in spiritul drepturilor si libertatilor constitutionale, bazele juridice de reglementare, de concepere, difuzare si/sau retransmisie prin intermediul mijloacelor de televiziune si radiodifuziune a serviciilor de programe ale radiodifuzorilor aflati sub jurisdictia R. Moldova, exercitarea controlului societatii asupra activitatii institutiilor audiovizualului.
Info-Prim Neo va propune o retrospectiva a evenimentelor legate de dezbaterile asupra celor mai controversate momente din Cod
Proiectul Codului Audiovizualului, elaborat de deputati comunisti, democrati si crestin-democrati, a fost adoptat in prima lectura in Parlament la 6 aprilie. Jurnalisti si reprezentantii societatii civile au calificat documentul, drept unul de coloratura politica, care va permite si in continuare imixtiunea puterii in audiovizualul autohton. in lunile aprilie-mai reprezentantii societatii civile au desfasurat dezbateri publice pe marginea proiectului Codului, care au finalizat la 29 mai cu o Conferinta nationala, la care au fost punctate o lista de recomandari de imbunatatire a documentului.
in aceeasi zi, prin reprezentantul permanent al RM la Consiliul Europei, autoritatilor moldovenesti le-a fost transmisa Expertiza CoE. Oficialii Europeni au constatat neajunsuri serioase ale documentului. Printre acestea, expertii au nominalizat abilitatea guvernarii sau aliantei guvernamentale de a exercita influenta si controlul inoportun asupra CCA si, prin acesta, asupra tuturor radiodifuzorilor.
Deputatul Victor Stepaniuc a anuntat la sfirsitul lunii iunie ca Parlamentul este de acord cu absoluta majoritate a recomandarilor si concluziilor expertilor CoE, formulate in expertiza privind proiectul Codului Audiovizualului, si le va indeplini in proportie de 99 la suta.
in conditiile unor dezbateri asupra proiectului Codului, Alexandru Dorogan, presedintele Asociatiei Presei Electronice APEL, a opinat ca membrii Consiliului de Observatori ai Companiei TRM nu trebuie sa fie numiti de CCA. in opinia sursei citate, institutia publica trebuie sa fie supusa controlului public, de aceea urmeaza a fi identificat un mecanism care sa asigure acest control. in caz contrar, mecanismul propus prin modificari nu va fi unul viabil si sigur.
Cu ocazia unui interviu acordat postului de radio “Vocea Basarabiei” anterior votarii documentului in lectura finala, presedintele APEL a mentionat ca dorinta R. Moldova de a se integra in UE se va vedea dupa modul in care va fi adoptat Codul Audiovizualului, or, audiovizualul este unul din elementele foarte importante ale democratiei.
Potrivit presedintelui Uniunii Jurnalistilor, Valeriu Saharneanu, Consiliul Observatorilor TRM, fiind numit de CCA, isi va pierde si doza de autonomie pe care o pastra pina in prezent. „Este clar ca audiovizualul public va intra iarasi sub controlul puterii, Codul Audiovizualului fiind mai rau si mai neproductiv decit actuala legislatie. Proiectul prevede distrugerea audiovizualului public local si legifereaza atacurile asupra celui privat”, mentiona Valeriu Saharneanu cu doua zile inainte de aprobarea documentului.
Codul Audiovizualului a fost votat in lectura finala la 27 iulie, dupa discutii controversate care au durat aproape 2 ore. Proiectul continea aproape 170 de amendamente, unele dintre acestea fiind dezbatute pe larg in plenul parlamentului. Discutii aprinse a provocat, in special, prevederea privind instituirea, in locul actualelor institutii publice locale, a birourilor teritoriale TRM, cu emisiuni proprii de la 2 la 6 ore pe zi. Deputati AMN si independenti s-au opus acestor modificari, propunind pastrarea actualului statut al acestora, dar propunerile lor au fost respinse.
La fel s-a procedat si in cazul propunerii deputatului AMN Valeriu Cosarciuc, ca 5 membri ai CCA sa fie numiti de Parlament, inclusiv 2 de opozitie, iar alti 4 – de catre societatea civila. Presedintele comisiei de profil, Victor Stepaniuc, a replicat atunci ca este greu de stabilit reprezentativitatea societatii civile. in context, deputatul Anatol Onceanu si-a expus temerile ca membrii CCA vor fi selectati din organizatiile obediente puterii.
La 11 august mai multe ONG-uri din domeniu s-au aratat ingrijorate de ultimele modificari in legislatia RM cu privire la mass-media. Printr-o declaratie comuna, Asociatia Presei Independente, Uniunea Jurnalistilor din Moldova, Comitetul pentru Libertatea Presei si Centrul Independent de Jurnalism au acuzat Parlamentul ca a organizat dezbaterile proiectului CA intr-un mod „formal si in graba, cu doar o zi inainte de examinarea acestuia in plen, fara ca ONG-urile mass-media sa ia cunostinta de textul propus spre adoptare”. Aceasta, potrivit declaratiei, „demonstreaza o data in plus ca Parlamentul RM mimeaza cooperarea cu societatea civila”. Semnatarii declaratiei au contestat transformarea posturilor municipale „Antena C” si „Euro TV” in subdiviziuni teritoriale ale companiei „Teleradio Moldova”. Potrivit lor, decizia in cauza va duce la “la centralizarea politicii editoriale, instituirea cenzurii si la disparitia unor surse de informare alternativa a cetatenilor”.
Anterior, si colectivul postului de radio „Antena C” s-a pronuntat impotriva afilierii radiodifuzorilor locali la TRM. intr-o declaratie inaintata la 26 iulie pe numele parlamentului, semnatarii declara ca decizia in cauza nu va fi in beneficiul societatii, intrucit in urma reducerii drastice a emisiei proprii, sute de mii de cetateni ai RM vor fi privati de o sursa importanta de informatie.
De aceeasi parere sunt mai multi consilieri municipali independenti si membri ai fractiunii Alianta “Moldova Noastra”, care s-au pronuntat impotriva afilierii audiovizualului local la Compania „Teleradio-Moldova”
Consilierul independent, Mihai Roscovan considera ca prin transformarea posturilor municipale de radio si televiziune „Antena C” si „Euro TV” in filiere ale TRM, cel mai mult vor avea de suferit locuitorii municipiului Chisinau care vor fi lipsiti de o sursa veridica de informare. Scopul final al acestei intentii este de a duce la disparitie „Antena C” si „Euro TV”, acestea fiind in prezent surse alternative de informare.
Liderul fractiunii AMN in CMC, Pavel Caba a calificat afilierea posturilor municipale de radio si televiziune la „Teleradio Moldova” drept „o aberatie”. Potrivit lui Caba, deputatii ar fi trebuit mai intii sa consulte opinia CMC pe marginea acestei initiative, deoarece asemenea decizii nu se iau peste noapte. Liderul AMN a mai declarat ca autorii acestei idei „mai fac niste lucruri la cheremul lor pentru a inchide tot ce mai misca in Chisinau”.
Si reprezentantii Uniunii Sindicatelor din Cultura au acuzat guvernantii de intentia de a monopolizare mass-media locala. Potrivit sindicalistilor, decizia va conduce mai devreme sau mai tirziu, la lichidarea posturilor.
Primarul general interimar al capitalei Vasile Ursu este de parere ca transformarea Euro TV si Antena C in filiale ale „Teleradio Moldova” poate fi o perspectiva, dar indepartata. Administratia publica locala are nevoie de radio si TV publice municipale si nu ar fi corect ca audiovizualul public sa fie centralizat.
Odata cu intrarea in vigoare a Codului Audiovizualului, au fost abrogate Legea audiovizualului din 3 octombrie 1995 si Legea cu privire la institutia publica nationala a audiovizualului Compania „Teleradio-Moldova” din 26 iulie 2002. Noul cod contine 9 capitole si 68 de articole. // Info-Prim Neo
