De Luminiţa Gusina
După recentele învinuiri la adresa vinurilor moldoveneşti, aduse de către Serviciul medico-sanitar „Rospotrebnadzor”: cantităţi sporite în derivaţii ftalaţilor, în special, a di-butyl-ftalaţilor, în scopul studierii metodelor de analiză a produselor vitivinicole, a fost creat un grup de lucru.
Astfel în cadrul Institutului de Geologie şi Seismologie al AŞM, Institutului Ştiinţifico-Practic de Horticultură şi Tehnologii Alimentare şi Centrul Naţional de Verificare a Calităţii Producţiei Alcoolice, s-a iniţiat un Proiect de investigare, scopul căruia este anume de a determina statistic di-butyl-ftalatul în vinurile produse în Moldova, căilor de contaminare a lor cu ftalaţi, metabolismului posibil al acidului ftalic în viţa de vie etc.
Potrivit lui Boris Gaina, academician-coordonator al Subsecţiei Ştiinţe Agricole din cadrul Secţiei Ştiinţe ale Naturii şi Vieţii a AŞM, grupul de lucru va analiza căile de contaminare a materiei prime a strugurilor şi a vinurilor cu di-butyl-ftalat. De asemenea, vor fi studiate toate materialele care se utilizează în vinificaţie care pot lăsa „urme” ale acestor compuşi.
Academicianul a declarat că „va fi elaborată o statistică suficient de reprezentativă a conţinutului di-butyl-ftalatului în vinuri, care va demonstra că, concentraţiile atestate sunt net inferioare limitelor, pe care Rusia le invocă”.
„În proiectul respectiv vom încerca să elaborăm recomandări pentru actele normative ale Republicii Moldova privind introducerea limitelor admisibile de ftalaţi”, a accentuat dr. Oleg Bogdevici, director adjunct la Institutul Geologie si Seismologie ASM, membru al grupului de lucru.
În context, dr. hab. Rodica Sturza, administrator, Centrul Naţional de Verificare a Calităţii Producţiei Alcoolice, MAIA, a spus că „prezenţa ftalaţilor a fost depistată în concentraţii foarte mici, adică concentraţii ce nu depăşeau limita maximum admisibilă (LMA) pentru apa potabilă. Mediana acestor rezultate se află în intervalul mai mic decât 0,1 şi mai mare decât 0,01 mg/l”.
Cu privire la această temă dr.hab. Maria Gonţa, expert în toxicologia alimentară, declară că, „acele concentraţii care au fost depistate în vinurile din R. Moldova nu au o astfel de acţiune care să atingă doza ce ar putea conduce la atare efecte toxice”.
Până în prezent nici o ţară din lume nu a stabilit LMA pentru reziduurile de ftalaţi în produse alimentare, inclusiv vinuri.
