Doi candidați. Aceeași experiență, aceeași educație, același program. Singura diferență: unul e bărbat, cealaltă e femeie. Pe cine ar prefera oamenii din localitatea ta?
63% dintre fetele chestionate de Consiliul Național al Tineretului din Moldova (CNTM) răspund: pe bărbat. Printre băieți, 47% cred la fel. Doar 3-4% dintre tineri cred că majoritatea ar alege femeia.
Este unul dintre rezultatele studiului „Percepția tinerilor asupra leadershipului politic și reprezentării în societate”, realizat de CNTM. Cercetarea pornește de la o tendință tot mai des documentată în lume. Potrivit unei analize Financial Times, în SUA, Marea Britanie, Germania sau Coreea de Sud s-a deschis un decalaj ideologic de 25-30 de puncte procentuale între tinerele și tinerii sub 30 de ani.
În Moldova, tabloul e mai nuanțat. Fetele și băieții nu au valori opuse despre leadership. Diferă felul în care văd barierele.
„Eu aș alege competența. Comunitatea mea – bărbatul”
Întrebați ce contează când aleg un lider, tinerii pun pe primul loc capacitatea de comunicare (4,5 la fete și 4,3 la băieți, pe o scară de la 1 la 5). Urmează educația și experiența. Genul candidatului e ultimul criteriu la ambele grupuri: 1,4 la fete, 1,7 la băieți.
Personal, 60% dintre fete și 74% dintre băieți spun că genul candidatului nu le-ar conta. Când descriu însă comunitatea în care trăiesc, imaginea se schimbă. 57% dintre fete spun că bărbații sunt ascultați mai des atunci când se iau decizii. Printre băieți, 41% cred același lucru, iar 53% consideră că femeile și bărbații sunt ascultați în egală măsură.
Altfel spus, tinerii par mai progresiști decât cred ei că sunt comunitățile lor.
Stereotipuri pe care fetele le aud, iar băieții nu
Cele mai mari diferențe apar la stereotipuri. Afirmația că „o femeie lider este judecată mai aspru decât un bărbat” o aud des 58% dintre fete și doar 34% dintre băieți. Că femeile ar fi „mai potrivite pentru educație și îngrijire decât pentru politică”: 53% față de 31%. Că ar trebui „să se ocupe în primul rând de familie”: 52% față de 31%.
La un stereotip care îi vizează pe toți tinerii, că ar fi „prea neexperimentați pentru conducere”, diferența scade la 7 puncte (64% față de 57%).
Potrivit studiului, explicația ține de experiență: stereotipurile trec adesea neobservate de cei cărora nu li se adresează. Băieții recunosc ușor bariera vârstei. 67,6% dintre ei spun că tinerii sunt insuficient reprezentați în decizii, față de 54,2% dintre fete. Doar 14,9% dintre băieți văd însă femeile drept grup subreprezentat. Chiar și printre fete, procentul e de numai 21,4%.
„Băieții nu resping leadershipul feminin. Ei nu văd barierele cu care se confruntă fetele, pentru că acestea nu li se adresează lor. Nu ajunge să le spunem tinerelor că pot conduce. Trebuie să schimbăm felul în care comunitățile recunosc competența”, spune Tudor Arnăut, secretar general al CNTM și autorul studiului.
De la „a ajuta” la „a decide”
Studiul arată și unde se blochează participarea. Fetele sunt mai prezente în voluntariat (80%, față de 72% dintre băieți) și în organizațiile de tineret (74% față de 65%). Băieții ajung ceva mai des în spațiile apropiate de decizie: consultări publice (45% față de 38%) și întâlniri cu autoritățile locale (54% față de 50%).
În total, doar 39,2% dintre respondenți au participat în ultimul an la consultări publice. Tinerii sunt chemați să contribuie cu muncă și energie, dar mai rar acolo unde se discută bugete și priorități.
Ce propune CNTM
Pe baza rezultatelor, CNTM recomandă:
- campanii care prezintă femeile-lider prin rezultate și competență, nu doar prin mesajul că „femeile pot conduce”;
- programe care duc fetele din voluntariat spre decizie: simulări de consilii locale, mentorat cu femei alese local, stagii în instituții publice;
- implicarea băieților în discuția despre stereotipuri, pornind de la o experiență pe care o cunosc: faptul că tinerii sunt subestimați;
- mesaje adaptate canalelor fiecărui public: fetele au mai multă încredere în jurnaliști și ONG-uri, băieții în rețelele sociale și în creatorii de conținut.
Seria video „Chiar Așa”, realizată de CNTM împreună cu Moldova.org, a pornit de la această recomandare: femeile-lider trebuie prezentate prin ce au făcut, nu doar prin faptul că sunt femei. Numele fiecărei protagoniste de mai jos duce la interviul ei integral, publicat pe canalul de YouTube.
Ludmila Adamciuc, deputată, spune că nu și-a propus niciodată să ajungă în Parlament. Este mama unui copil cu dizabilitate și a lucrat ani la rând cu părinții și cu comunitatea. Acum face același lucru la nivel de țară și încearcă să aducă serviciile sociale mai aproape de oameni.
Olga Ursu, deputată și vicepreședintă a Comisiei economie, buget și finanțe, explică ce se află în spatele unui vot: zile și săptămâni de consultări, analize și discuții cu oamenii.
Rodica Croitor, primara satului Hîrbovăț din raionul Anenii Noi, este prima femeie care a candidat vreodată la funcția de primar în satul ei natal. Înaintea alegerilor, contracandidații au folosit minciuni împotriva ei doar pentru că era femeie.
Victoria Butuc-Guranda, primara satului Dănceni, le spune elevilor din sat, la fiecare 1 septembrie și la fiecare ultim sunet, același lucru: „Nu există «nu se poate»”. Visurile devin realitate, dar e nevoie de muncă pentru ele.
Alina Butnaru conduce din 2018 Centrul Raional de Tineret Ungheni. A preluat funcția fără experiență de manager, dar știa să vorbească cu tinerii și să-i mobilizeze.
Analiza completă „Percepția tinerilor asupra leadershipului politic și reprezentării în societate” este disponibilă pe cntm.md.
Toate episoadele „Chiar Așa” pot fi urmărite în playlistul de pe YouTube.
Acest material a fost realizat de Consiliul Național al Tineretului din Moldova, cu susținerea proiectului „Consolidarea rezilienței democratice în Moldova”, implementat de PNUD Moldova și finanțat de Norvegia, Suedia și Danemarca. Conținutul acestui material aparține autorilor și nu reflectă în mod neapărat viziunea ONU, inclusiv a PNUD, a statelor membre ale ONU sau a donatorilor.
