Cum să produci biogaz din deșeuri

PE SCURT

Te-ai întrebat cândva cum este nu doar să reduci deșeurile pe care le arunci, dar și cum să faci bani din gunoi?

Mai mulți antreprenori din întreaga lume au început să producă biogaz din deșeuri. Un exemplu bun este o companie din Danemarca, deschisă încă la începutul anului 1992. Aceasta produce energie termică și electrică cu ajutorul dejecțiilor animaliere și din deșeuri vegetale provenind de la aproximativ 75 de ferme, rezultatul fiind o bună economie atât pentru uzină, cât și pentru consumatorii de energie termică. 

PE LUNG

Dintr-un cub de bălegar poate fi produsă energie echivalentă cu 300 litri de combustibil de încălzire, sau că porumbul de pe o suprafață de un hectar generează biogaz echivalent energetic cu consumul unui autoturism ce străbate distanța de 70.000 km. Procesul de descompunere în cazul acestui gen de materiale presupune o fermentare „umedă”. Materialele trebuie mărunțite bine, ca să ușureze munca bacteriilor care generează descompunerea deșeurilor și transformarea lor, timp de trei săptămâni, în biogaz. De asemenea, avem nevoie să păstrăm acest amestec de apă și material biodegradabil la o temperatură relativ constantă de 39 de grade și să-l agităm periodic.  

În același timp, în Oslo, capitala Norvegiei, a fost deschisă o fabrică de prelucrare a cojilor de banane, zațului de cafea și a altor deșeuri alimentare în obținerea combustibilului verde pentru autobuzele urbane. În Oslo circulă aproape 100 de autobuze care funcționează pe biogaz obținut din nămolul apelor uzate, curățate la stațiile de epurare ale orașului.

Un autobuz cu motor ce funcționează pe biogaz poate parcurge până la 96 de km cu biogazul produs din 1000 de coji de banane, iar din deșeurile alimentare a 5000 de oameni, un autobuz urban poate funcționa un an întreg. La fel biogazul poate fi produs la stația de epurare a apei din… fecale.

Producerea biogazului este o metodă ieftină și practică de transformare a deșeurilor vegetale în sursă de energie. Biogazul reprezintă gazul care emană ca urmare a fermentației substanțelor organice,  în lipsa oxigenului.

Sunt jurnalistă din 2015. Dacă la început m-am delectat cu presa tipărită, din 2018 am pășit în lumea presei online. În toată această perioadă am descoperit oameni, locuri și istorii. Toate acestea mi-au arătat că viața e o paletă de culori pe care-mi place să o descriu prin cuvinte și condimentez cu fotografii.

Preluarea textelor de pe Moldova.org se realizează doar în limita maximă de 2000 de semne, cu 2 link-uri directe spre articolul citat în prima și ultima propoziție a fragmentului preluat. Fotografiile/infograficele de pe platforma moldova.org pot fi preluate în număr de maxim 2 bucăți per material și doar cu menționarea Moldova.org și numele autorului/autoarei.