O nouă prevedere a Băncii Naţionale, ce obligă băncile comerciale să-şi facă transparentă structura de acţionariat, relevă că afacerile nu au culoare politică şi este domeniul unde se intersectează persoane din toate domeniile.
Astfel, o investigaţie a portalului specializat mold-street.com arată că familia Voronin are investiţii la aceeaşi bancă ca şi Departamentul de Stat al SUA. Potrivit sursei citate, familia Voronin deţine un pachet de 20,1% din capitalul Fincombank, care este administrat de Oleg Voronin, feciorul ex-preşedintelui Vladimir Voronin. Un alt acţionar important al băncii este fondul de investiţii Western NIS Enterprise Fund (WNISEF), care deţine 24,6% şi a fost creat de Departamentul de Stat al SUA.
Aceeaşi investigaţie mai arată că şefa administraţiei lui Ilan Shor, deţine un pachet de 4,98% la Banca Socială. Analiza constată că în general la Banca Socială este dificil să-ţi dai seama cine controlează această bancă. Cel mai mare beneficiar aici pare a fi milionarul Vladimir Jardan, care are direct doar 0,72%, dar împreună cu acţiunile deţinute de firmele Jardi, JLC, Logos-Grup şi Incomlac deţine 5,28%.
De asemenea, o situaţie curioasa a fost stabilită şi la Unibank, unde printre acţionari poate fi remarcat ex-preşedintele Republicii Moldova Petru Lucinschi, care are 4,8%, fostă consilieră comunistă Reghina Apostolova cu 4,75%, fostul şef al Vămii Viorel Melnic cu 4,61%, preşedinta Federaţiei de Tenis Marina Tauber cu 4,6%, dar şi conducătorii reprezentanţei din Moldova ai agenţiei RIA Novosti – Vladimir Novosadiuc cu 4,6%.
Moldova.ORG precizează că începând cu octombrie 2014, băncile din Republica Moldova sunt obligate să facă publică informaţia despre cine sunt acţionarii şi/sau grupurile de persoane care acţionează concertat şi care deţin cote substanţiale în capitalul social al băncii şi beneficiarilor efectivi ai acestor persoane.
Lipsa de transparenţă în sistemul bancar a fost pe larg criticată atât de instituţiile financiare internaţionale, cât şi de experţii locali.
„De la mijlocul anului 2013, am observat o creştere semnificativă a lipsei de transparenţă în sistemul bancar. Această lipsă de transparenţă a ajuns la un nivel atât de înalt, încât a încetat să mai fie compatibilă cu criteriile noastre în acest domeniu, dar şi cu cele ale colegilor noştri de la alte instituţii financiare internaţionale”, susţinea zilele trecute Julia Otto, şefa reprezentanţei BERD în ţara noastră.
