Relansarea economică s-a lăsat aşteptată în România, ceea ce a determinat FMI să aprecieze că în 2010 se va înregistra o creştere anuală de minus 0,5 la sută până la 0 la sută, iar în 2011 se va ajunge la o creştere pozitivă de 3,6 la sută, a prognozat luni şeful misiunii FMI pentru România, Jeffrey Franks, în cadrul unei conferinţe de presă pentru prezentarea rezultatelor misiunii comune de evaluare a FMI, Comisiei Europene (CE) şi Băncii Mondiale (BM).
Creşterea economică a României din 2010 a fost revizuită în jos de către FMI, de la 1,3 la sută la finele lunii martie, la 0,8 la sută la mijlocul lui aprilie şi la minus 0,5, până la 0 la sută, la finele misiunii de evaluare, din 10 mai.
Şeful misiunii FMI a declarat că recuperarea lentă a afectat conturile fiscale şi a determinat presiuni fiscale, chiar dacă ţintele din Acordul Stand-by au fost atinse în primul trimestru al anului în curs. ‘Dacă nu s-ar fi luat măsuri, deficitul anual ar fi fost de 9,1 la sută. Guvernul a venit cu un plan ambiţios, dar dur, pe care nu l-am conceput, dar căruia îi acordăm sprijinul nostru’, a spus şeful misiunii FMI pentru România, care nu a ezitat să evidenţieze că nu se mai poate să ai cheltuieli bugetare de 40 la sută şi să colectezi venituri de 30 la sută din PIB. Printre presiunile care se exercită asupra bugetului, Franks a amintit pensiile, care sunt mai multe şi au o medie crescută faţă de estimările anterioare, arieratele, care nu au fost reduse.
Şeful misiunii FMI a evitat să lanseze critici la adresa guvernului român, dar a recunoscut că dacă măsurile de reforme structurale şi de reducere a deficitului ar fi fost luate de anul trecut, acum măsurile necesare nu ar fi fost atât de dure. Jeffrey Franks a mai subliniat că toate palierele sectorului de stat, deci şi administraţia locală trebuie să se înscrie în limitele bugetare.
Ca şi FMI, şi reprezentanta CE, Fabienne Ilzkovitz, a declarat că dacă măsurile privind reducerea cu 25 la sută al salariilor din sectorul bugetar, cu 15 la sută a pensiilor şi cu 15 la sută a ajutorului de şomaj, coroborate cu adoptarea legislaţiei pentru operarea reformelor structurale şi pentru îmbunătăţirea colectării şi reducerea evaziunii fiscale, atunci autorităţile române ‘vor implementa măsuri suplimentare de creştere a veniturilor pentru a atinge ţinta de -7,3 la sută din PIB’.
