Noul Guvern al R. Moldova va schimba rolul şi importanţa instituţiilor de stat, ridicînd semnificativ randamentul pentru ţară.
O declaraţie în acest sens a făcut candidatul la funcţia de pim-ministru, Vlad Filat, care a avut o întrevedere cu reprezentanţii societăţii civile, ai sindicatelor şi patronatelor, cu persoane din cercurile de afaceri şi din presă, cu care a discutat priorităţile şi sarcinile noului cabinet de miniştri.
După cum transmit corespondenţii speciali ai agenţiei INFOTAG, Filat a spus că rolul structurilor de stat trebuie să constea în servirea ţării, dar nu partidelor sau anumitor persoane.
"Cererea Guvernului faţă de asemenea structuri trebuie să fie transparentă, fără uzurparea puterii de către o persoană. De acest lucru are nevoie, în special, Guvernul", a spus Filat.
El a atras atenţia asupra faptului că în prezent programul Guvernului reprezintă în mare parte un document politic. Detaliile economice şi scopurile se află la etapa de discuţie.
Şefii patronatului, sindicatelor, asociaţiei de asiguratori, ai băncilor, ai transportatorilor au înaintat noului guvern o serie de propuneri. În special, patronatul a propus ca noile hotărîri adoptate să fie discutate cu reprezentanţii patronatului, precum şi reprezentanţii săi să fie prezenţi în Ministerul Muncii şi în alte structuri de stat.
Urmărind obiectivul principal – protecţia intereselor omului muncii, sindicatele au chemat Guvernul să stopeze scăderea în sectorul real al economiei, să deschidă noi locuri de muncă.
"Problema principală a R. Moldova sînt salariile mici. Oamenii vor să lucreze şi să primească un salariu care să corespundă preţurilor din magazine şi tarifelor la servicii", a spus şeful Confederaţiei sindicatelor, Petru Chiriac.
El a recomandat Guvernului să adopte Legea privind minimul de existenţă, care să permită majorarea salariilor în diferite ramuri ale economiei, precum şi în sfera bugetară. În prezent salariul minim în sectorul real al economiei constituie 900 lei ($80), în sfera bugetară – 600 lei ($54).
Sindicatele mai propun introducerea unui nou mecanism de indexare a salariilor, crearea unui Consiliu social-economic, introducerea Tribunalului Muncii şi Arbitrajul Muncii, care vor permite apărarea mai bună a drepturilor angajaţilor în condiţii de criză.
Sindicatele consideră că este raţională majorarea plăţii pentru naşterea primului copil de la 2,5 mii la 4 mii lei.
Preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie, Gheorghe Cucu, a propus Guvernului să instituie reguli de joc clare, transparente şi egale pentru toţi, pentru ca agenţii economici să poată concura în condiţii egale. El a atras atenţia asupra oportunităţii desfăşurării de către executiv a politicii economice externe echilibrate.
Reprezentînd domeniul construcţiilor, preşedintele patronatului, Pavel Caba, i-a atras atenţia lui Filat asupra situaţiei complicate din domeniu, unde indicatorii au scăzut cu 50% comparativ cu perioada similară a anului 2008. El a spus că la moment în această ramură peste 1 mil. de metri pătraţi de locuinţe se află în etapă nefinisată, care, dacă vor fi vîndute, vor aduce un venit de 1 mlrd. euro.
Multe companii au luat credite de la bănci şi acum, din cauza stopării vînzărilor, nu pot rambursa creditele, cerînd restructurizarea lor.
O problemă acută este şi birocraţia, cînd pentru obţinerea documentelor şi este nevoie e mai mult timp decît pentru construcţia casei.
Caba a propus Guvernului ca statul să participe la ipotecă din contul obţinerii resurselor ieftine şi pe termen lung din străinătate.
Preşedintele Asociaţiei Asiguratorilor, Mihai Manole, a spus că în 2009 scăderea indicilor companiilor de asigurări a constituit 11% (peste 40 mil. lei) comparativ cu perioada similară din 2008. Potrivit lui, indicii ar fi putut fi mai mari, dacă în ţară s-ar schimba atitudinea faţă de asigurarea riscurilor.
În calitate de exemplu el a adus Estonia cu o populaţie de 2,4 mil. de persoane, unde indicii de asigurare constituie 2,4 mlrd. lei, comparativ cu 143 mil. lei în Moldova. El consideră că noul Guvern are o sarcină grea şi este foarte important ca Executivul să facă primii paşi anume în planul politic şi economic.
"Cu toţii înţelegem că trebuie majorat tariful la apă şi la călătoria în transportul public, însă momentul ales este unul nepotrivit", a menţionat Manole.
Preşedintele Asociaţiei Băncilor din R. Moldova, Dumitru Ursu, a prezentat situaţia din sectorul bancar. El a spus că în 2008 măsurile de înăbuşire a inflaţiei înalte au dus la aceea că în primul semestru al anului 2009 a fost înregistrată o deflaţie. Aceasta arată că Guvernul nu a luat suficiente măsuri pentru apărarea producătorilor.
Ursu a propus să fie creat un Consiliu sau un Comitet pentru stabilizarea financiară, lucru recomandat de Uniunea Europeană, În acest organ, afară de banca Naţională şi de Comisia Naţională a Pieţei Financiare, mai pot participa şi reprezentanţi ai altor structuri.
Printre problemele care necesită a fi soluţionate Ursu a menţionat cerinţa de impozitare a depozitelor bancare pentru persoanele fizice şi juridice, care va intra în vigoare la 1 ianuarie 2010, completarea Fondului de creditare a business-ului mic şi mijlociu cu resurse ieftine şi pe termen lung din străinătate, precum şi majorarea sumei de garantare pentru depozitele în bănci, care la moment constituie 6 mii lei ($536).
Şeful Asociaţiei producătorilor agricoli, Vasile Bumacov, a spus că agricultorii din Moldova sînt afectaţi nu atît de secetă şi inundaţii, pe cît de discriminarea economică. El a propus Guvernului să stabilească sectoarele prioritare în agricultură, menţionînd că în creşterea cerealelor producătorii moldoveni nu vor putea concura cu colegii din străinătate.
În opinia sa, statul trebuie să se apropie de proiectele în agricultură, care se realizează pe banii donatorilor externi, evitînd cazurile cînd aceste resurse în cadrul proiectului merg spre achitarea serviciilor experţilor străini.
