autor: Expert Grup
După aproape jumătate de an de când economia a intrat în declin, joi şi Preşedintele în exerciţiu Vladimir Voronin „a aflat” despre acest lucru. Dânsul încă acum o săptămână declara că „totul este sub control”. Şi după ce a aflat că avem o criză, a emis imediat şi câteva soluţii. În alte ţări europene măsurile anticriză au fost elaborate încă 5-7 luni în urmă, imediat după apariția primelor efecte ale crizei financiare și economice. În Moldova primele propuneri anticriză enunțate de guvernare au fost comunicate abia atunci când a devenit imposibilă camuflarea faptului că economia, pur şi simplu, se prăbuşeşte. Pe parcursul ultimei jumătăţi de an, Guvernul a avut preocupări mult mai importante (cum ar fi împărţirea promisiunilor electorale de majorare a salariilor şi pensiilor), decât să prevină imersiunea ţări în cea mai acută criză economică de la început perioadei de tranziţie.
Să precizăm un aspect important. Deşi criza financiară a lovit puternic în Moldova, punctele vulnerabile ale ţării se află în interior şi nu în alte ţări. Guvernarea este în primul rând responsabilă de halul în care se află acum economia Moldovei. Chiar dacă nu ar fi fost o criză financiară internaţională, modelul moldovenesc de creştere economică, consolidat pe parcursul ultimilor opt ani, mai devreme sau mai târziu ar fi dat faliment.
Majoritatea inițiativelor avansate de Preşedintele în exerciţiu s-au dovedit a fi destul de liberale, cu un accent sporit asupra pârghiilor de natură fiscală. Conform logicii fiscale, acestea ar putea fi introduse abia în 2010. Totuși, inițiativele propuse ar putea să nu atingă efectele scontate. Şi aceasta din cauza că nu am văzut nici un fel de iniţiative ce țin de reintegrarea economică a emigranților reîntorși în țară, sporirea investițiilor capitale, reanimarea consumului, precum și urgentarea reformelor ce țin de diminuarea barierelor interne în derularea afacerilor și optimizarea cheltuielilor aferente activității administrației publice centrale. Să le luăm pe rând.
Menţinerea cotei “0” pe venitul reînvestit al persoanelor juridice
Cota zero, deși este vehiculată ca fiind un stimulent puternic pentru activitatea de antreprenoriat, nu a contribuit esențial la ameliorarea climatului de afaceri din ţară (confirmat și de regresul în termeni relativi elucidat de indicele Doing Budiness 2009). Or, principalele probleme care împiedică desfășurarea afacerilor în Moldova țin de barierele de ordin administrativ (nivelul înalt al corupției și a birocrației) şi nu de presiunea fiscală. Prin urmare, inițiativa respectivă nu va duce la relansarea sectorului real al economiei, ci va priva și în continuare bugetul de stat de o sursă adițională de venit, agravând dependența bugetului de încasările din impozitele indirecte (taxarea consumului). O consedință dramatică dinstinctă a aplicării taxei “0” pe venitul reînvestit al persoanelor juridice constă în privarea bugetelor locale de o importantă sursă de venit, determinând creșterea dependenței politice a administrațiilor locale de puterea centrală.
Recomandare:
Este necesară reintroducerea, din 2010, a unei cotei unice a impozitului pe venit pe economie (atât pentru persoane fizice, cât şi juridice), în vederea extinderii bazei impozabile. Aceasta este necesar şi pentru a asigura elementara echitate şi justiţie fiscală în ţară. Cota impozabilă poate fi încă discutată, eventual lăsată mai jos de 15%. Dar şi acceptarea unei cote de 15% nu va avea efecte distrugătoare pentru climatul de afaceri din țară dacă acesta va fi urmată de reforme consecvente în vederea eliminării barierelor administrative în derularea afacerilor.
Taxa unică pe venitul persoanelor fizice de 15%
Prevederea respectivă presupune trecerea de la sistemul de impozitare progresivă a venitului persoanelor fizice, care la moment este compus din 2 nivele (7% > 25200 lei și 18% < 25200 lei), la un sistem de impozitare cu rata unică (15%). Această măsură este, prin definiție, una de natură liberal și urmărește diminuarea poverii fiscale pentru majoritatea populației. Noi susţinem această iniţiativă, totuşi este puţin probabil ca ea să contribuie esenţial la creşterea veniturilor bugetare.
Majorarea TVA cu 2 puncte procentuale, până la 22%
Inițiativa respectivă vine în contradicție cu necesitatea de a reanima consumul care se află în scădere, fiind relevat de reducerea volumului comerțului intern cu mărfuri cu -5,6% în primul trimestru față de perioada respectivă din 2008. Luând în considerație reducerea mult mai drastică a comerțului cu bunuri nealimentare (-11,3%) care formează ponderea majoră din totalul comerțului cu amănuntul (63,6%), majorarea TVA va inhiba definitiv comerțul cu asemenea bunuri ceea ce, finalmente, se va răsfrânge negativ asupra creșterii economice şi asupra încasărilor fiscale. Soluția respectivă denotă faptul că Guvernul a ales cea mai simplă metodă de a compensa reducerea veniturilor bugetare pe seama taxării consumului și așa aflat la pământ, ceea ce va avea repercusiuni nefaste asupra echilibrului finanțelor publice în viitorul apropiat.
Recomandare:
Reducerea selectivă a TVA pentru bunurile și serviciile care crează cerere suplimentară în economie (calculatoare, construcții, automobile), în paralel cu majorarea selectivă a TVA și a accizelor pentru alte bunuri (bunuri de lux, băuturi alcoolice, tutun).
Reducerea taxelor sociale cu 5 puncte procentuale
Taxele sociale înalte au reprezentat mereu o povară fiscală semnificativă atât pentru angajatori, cât și pentru angajați, determinând extinderea evaziunii fiscale. Prin urmare, reducerea taxelor respective reprezintă o măsură binevenită. Cu toate acestea, majorarea taxelor sociale în ultimii ani a fost cauzată de agravarea situației demografice și a necesității de a menține o politică socială activă pe seama relansării economice. Prin urmare, în condițiile declinului economic actual și a agravării constantă a crizei demografice, reducerea taxelor respective în lipsa unei reforme a sistemului protecției sociale, crează riscul unui colaps al fondului public de pensii.
Recomandări:
Politica protecției sociale trebuie să fie eficientizată în vederea sporirii echității sociale și eficienței economice. În acest context, este necesar de revăzut politica guvernamentală de prețuri prin reducerea coșului de bunuri și servicii cu prețuri şi marje comerciale reglementate de stat, precum și protejarea populației economic vulnerabile prin acordarea de subsidii directe pe baza veniturilor confirmate. Pe termen lung este necesar elaborarea șiimplementarea eficientă a noii Legi cu privire la fondurile nestatale de pensii în vederea stimulării creării pilonilor adiționali ai sistemului de pensii (pilonii II și III).
Micşorarea cadrului de cheltuieli cu 20%
Renunțarea la anumite proiecte de importanță secundară finanțate de la bugetul de stat constituie o măsură firească în vederea echilibrării sistemului de finanțe publice. Totuși, o asemenea măsură trebuie aplicată cu maximă precauție pentru a obține efectele scontate. Or, recentele reduceri a transferurilor din Fondul pentru susținere financiară a teritoriilor către administrațiile publice locale, pe fonul majorării cheltuielilor de la bugetul de stat cu 7,6% la sfârșitul primul trimestru 2009 față de perioada respectivă a anului precedent, presupune transpunerea pe umerii autorităților locale a costurilor politice rezultate de reducerea cheltuielilor.
Recomandări:
Micșorarea cheltuielilor bugetare trebuie să coreleze cu optimizarea cheltuielor necesare pentru întreținerea instituțiilor de stat, în mod special prin urgentarea reformei administrației publice centrale.
ALTE RECOMANDĂRI MAJORE:
În propunerile sale anti-criză, guvernul s-a axat în mare parte pe măsuri de natură fiscală, cu scopul de a majora încasările bugetare. Totodată, credem că trebuie adoptate încă o serie de alte măsuri de natură să relanseze sistemul economic. În continuare sunt listate cele mai prioritare acţiuni
*
Reducerea corupției şi imixtiunii statului în companiile private este de importanţă prioritară pentru a reclădi încrederea economică a businessului. Totodată, reducerea corupţiei nu trebuie să fie realizată prin majorarea împuternicirilor unor asemenea organe precum este CCCEC, ci prin sporirea transparenței la adoptarea deciziilor și simplificarea procedurilor de eliberare a diverselor autorizații și permisuri de activitate (inclusiv prin implementarea sistemului electronic al permisurilor de construcții, sisteme electronice de achiziţii publice etc.). Este necesară organizarea unei comisii parlamentare controlată de opoziție în vederea monitorizării și controlului activității CCCEC.
*
Luând în considerație creșterea anticipată a deficitului bugetar, Guvernul trebuie să găsească venituri suplimentare la buget care, în același timp, nu ar servi drept piedică pentru investiții economie. Aceste venituri ar trebui să fie asigurate în mare parte pe baza privatizărilor și a datoriei externe şi nu a celei interne, care nu face decât să stoarcă mijloacele investiţionale din sistemul bancar. Totodată, în contextul unei crize bugetare, este vitală asigurarea unui cadru transparent de utilizare a mijloacelor publice, inclusiv în repararea celor două edificii publice care au suferit în urma acţiunilor violente din 7 aprilie 2009. Până acum, utilizarea mijloacelor publice pentru aceste scopuri a fost făcută într-un cadru total obscur.
*
Luând în considerație temperarea riscului inflaționist, este necesar ca Banca Națională a Moldovei să continue relaxarea politicii monetare în vederea relansării mecanismelor economice prin intermediul creditelor de investiții și consum. Pentru a aduce efecte pe termen scurt, relaxarea politicii trebuie să înceapă cu reducerea normelor de rezerve obligatorii pentru băncile comerciale. În același timp, Banca Națională ar trebui să asigure deprecierea graduală a leului la un nivel mai competitiv.
*
Deși riscurile imediate pentru agricultură nu sunt mai semnificative decât cele pentru economia în întregime, sectorul agricol poate suferi cea mai puternică lovitură pe termen mediu și lung. Singura soluție pentru a atrage investiții în acest sector, creșterea productivității muncii și reducerea sărăciei rurale constă în permiterea graduală a companiilor străine să cumpere teren agricol în scopuri de producere.
*
Potrivit estimărilor, exporturile în Moldova se vor reduce dramatic drept rezultat al reducerii cererii globale și regionale. În scopul eliminării barierelor interne pentru creșterea exporturilor, Guvernul trebuie să anuleze toate interdicțiile și reglementările restrictive care limitează exporturile, să accelereze procedura de rambursare a TVA, dar în acelaşi timp să se abţină de la creșterea barierelor comerciale tarifare.
*
Emigranții de calificare joasă şi medie care se întorc din Rusia formează un potențial de forță de muncă care ar putea fi utilizat pentru implementarea proiectelor infrastructurale mari, precum și alte lucrări publice. În același timp este necesară eficientizarea politicilor active privind piața muncii în vederea canalizării forței de muncă înalt-calificate disponibilizate la moment de către companiile private către alte ocupații alternative, inclusiv prin încurajarea creării întreprinderilor individuale.
*
În pofida contaminării nesemnificative a sectorului bancar moldovenesc de la piețele financiare internaționale, acesta trebuie să fie monitorizat și echilibrat în mod prudent. Menținerea confidenței publice în sectorul bancar are o importanță vitală pentru economia Moldovenească la etapa actuală.
