Autor: Alex Oprunenco, Expert-Grup
Dinamica cresterii veniturilor remise de emigrantii moldoveni angajati peste hotare inregistreaza noi recorduri, demonstrand ca Republica Moldova ramane a fi competitiva cel putin la o categorie de export si anume, exportul fortei de munca. Insa, contributia curenta a veniturilor remise la cresterea economica nu trebuie sa duca la complacere vizavi de riscurile iminente pe care acestea le creeaza. Ignorarea acestor riscuri poate schimba iremediabil peisajul economic si social din Republica Moldova.
O expansiune neclintita…
Pe parcursul ultimilor ani volumul veniturilor remise de emigrantii moldoveni a crescut robust. Se pare ca nici anul 2007 nu va fi o exceptie: doar in primul trimestru transferurile de mijloace banesti din strainatate efectuate de persoane fizice prin bancile comerciale au totalizat 209,77 mln. USD, aproape cu 29% peste intrarile din primul trimestru anului precedent. Totodata, valoarea acestor remiteri este echivalenta cu 77,5% din valoarea exporturilor moldovenesti in primul trimestru a.c., o cifra extraordinara in comparatie regionala. In general, in 2006 veniturile remise de emigranti s-au cifrat la 854,55 mln. USD, iar in 2007, conform estimarilor FMI, pot sa ajunga la 1,283 mlrd. USD.
Astfel, contrar asteptarilor volumul remiterilor isi mentine ritmurile puternice de crestere. Aceasta evolutie poate fi explicata prin cresterea numarului emigrantilor, legalizarea lor, sporirea retributiilor incasate de acestia si proliferarea sistemelor de transfer bancar rapid.
|
|
…cu efecte benefice imediate…
In general, remitentele emigrantilor au avut un impact benign asupra evolutiei economiei moldovenesti pana acum. Pe parcursul ultimilor ani transferurile private au constituit unul din motorii principali ai cresterii economice din Republica Moldova. Influenta pozitiva asupra sistemului economic s-a translat atat prin sporirea veniturilor gospodariilor casnice, cat si prin majorarea veniturilor in buget public de pe urma taxarii indirecte a marfurilor importate. Tot remiterile, alaturi de transferuri guvernamentale, au contribuit la ridicarea unei parti a populatiei din saracie, in special in perioada anilor 2000-2004.
Asadar, sustinand veniturile disponibile ale gospodariilor casnice, remiterile au alimentat puternic consumul privat pentru marfuri si servicii. Totusi, in cea mai mare masura, remiterile sunt cheltuite pentru consum curent si durabil, procurarea imobilului, dar si sunt economisite in sistemul bancar. Doar o parte mult mai modesta (sub 10%) este folosita ca investitii propriu-zise. Majorarea cotei remiterilor destinate investitiilor constituie o preocupare justa. Totusi, in acest sens constatam doua obstacole importante: 1) fluxul total al remiterilor este compus dintr-un numar mare de sume mici destinate consumului; 2) cei care ar putea sa le investeasca in initierea unor afaceri mici (adica sunt tineri, dispun de cunostinte si sunt capabili sa-si asume riscuri) deja se afla peste hotare si, investirea substantiala a economiilor acumulate peste hotare va fi posibila numai dupa reintoarcerea unui mare numar de emigranti in tara.
Acestea fiind spuse, remarcam ca un asemenea mod de absorbtie a remiterilor a rezultat, pe de o parte, in sustinerea ritmurilor robuste de crestere economica, iar pe de alta – in acumularea unor dezechilibre majore in sistemul economic moldovenesc.
…si dezechilibre si riscuri majore…
Este evident ca un model de crestere economica bazat pe remitente nu este durabil. De altfel, pentru asigurarea durabilitatii cresterii, veniturile remise trebuie sa rezulte nu doar in augmentarea consumului final, ci si in sporirea investitiilor si oportunitatilor de angajare in sistemul economic. Ceea ce nu este cazul Republicii Moldova: companiile locale au esuat sa raspunda cererii interne de consum tot mai mare, doar o mica parte a remitentelor este investita, iar piata muncii a ramas anemica toti acesti ani. Evident, nu putem ignora efectul multiplicator al veniturilor remise de emigranti care se manifesta in sistemul economic. In acelasi timp, autoritatile moldovene nu s-au grabit sa foloseasca oportunitatile oferite de cresterea puternica a veniturilor remise, care ar putea avea o contributie mai mare la capitolul investitiilor in sectorul real si care ar putea deveni o resursa importanta pentru cresterea consumului productiei companiilor locale. Respectiv, in conditiile unei legaturi slabe intre influxul tot mai mare al remitentelor si cresterea sectorului real, aspectele negative ale remitentelor devin tot mai evidente, iar dezechilibre economice tot mai vadite. Cele mai importante dezechilibre sunt:
– expansiunea deficitului comercial (cresterea galopanta a importurilor pentru satisfacerea cererii interne pe fundalul incapacitatii companiilor locale de a acoperi segmente importante ale acesteia);
– expansiunea consumului a sporit presiunile inflationiste;
– aprecierea monedei nationale fata de valutele straine a inrautatit pozitia exportatorilor moldoveni;
– „supraincalzirea” pietei imobilului, o destinatie sigura pentru investirea remiterilor;
– exodul fortei de munca calificate, urmata de un deficit acut al acesteia in Republica Moldova. Alaturi de climatul de afaceri deficient, deficitul fortei de munca calificate impiedica serios venirea companiilor straine si dezvoltarea companiilor locale.
In afara de aceasta, rata de saracie a incetat sa se mai comprime din 2005, iar remiterile tot mai mult sunt receptionate de straturile mai asigurate ale populatiei moldovenesti.
Pe acest fundal tot mai pregnant se contureaza o serie de riscuri majore vis-a-vis de sistemul economic si social din Republica Moldova. Intr-o perspectiva de durata medie si lunga, am evidentia urmatoarele riscuri:
a) aprofundarea dezechilibrelor macroeconomice precum inrautatirea continua a balantei comerciale, supraaprecierea leului, etc. Totodata, o eventuala micsorare brusca a influxului de remiteri ar putea rezulta in contractia cererii interne si, deci, a cresterii economice in conditiile stagnarii sectorului real si exporturilor.
b) umflarea „balonului” pe piata imobilului. Piata de imobil va ramane supraincalzita in timpul apropiat. Totodata, combinarea ofertei excesive cu o eventuala comprimare a cererii (de pilda, din cauza reunificarii familiilor emigrantilor peste hotare) poate rezulta in spargerea „balonului” si recesiunea sectorului de constructii.
c) deficitul fortei de munca calificate. Deficitul fortei de munca devine un obstacol important in calea dezvoltarii economice in Republica Moldova. Perpetuarea ritmurilor actuale de exod al fortei de munca calificate va periclita perspectivele cresterii economice si atragerii investitiilor straine in tara.
d) prabusirea sistemului national de pensii. Schimbari demografice de imbatranire a populatiei si iesirea emigrantilor din sistemul contributiilor sociale face actualul sistem de pensii nesustenabil in perspectiva de lunga durata. Autoritatile, pare-se, nu au fost capabile sa abordeze aceasta problema intr-o maniera coerenta.
e) dezvoltarea culturii de dependenta. Intrari sigure si constante de venit in bugetul gospodariilor casnice de pe urma remiterilor descurajeaza participarea membrilor acestor gospodarii la procesele de producere. In rezultat, avem mai putina forta de munca activa. Aceasta cultura a dependentei de veniturile remise de emigranti este deosebit de periculoasa in cazul tinerilor.
e) hazardul moral al guvernarii. Cresterea si bugetul public finantati in mod stabil prin remitente permite guvernantilor sa evite implementarea reformelor structurale necesare, dar riscante din punct de vedere social. Cu atat mai mult ca asemenea model de crestere este foarte convenabil grupurilor de interese ce reprezinta, de pilda, importatorii care beneficiaza de leul forte si cererea de consum in crestere. In mod paradoxal, cetatenii nesatisfacuti cu rezultatele actului de guvernare si plecati pentru munca peste hotare, contribuie, prin remiterile lor, la perpetuarea starii de lucruri din societate si perpetuarea guvernarii ineficiente. Se formeaza un „cerc vicios” care poate sa nu fie depasit prin intermediul procedurilor electorale democratice.
…iar autoritatile ezita sa abordeze problema in ansamblu…
Deocamdata, autoritatile moldovene nu au demonstrat o abordare complexa in domeniul migratiei si remitentelor, ci au lansat doar o serie de programe cu impact mai mult sau mai putin modest ce se implementeaza cu sustinerea si/sau parteneriat cu organizatiile internationale. Insa, elaborarea unei politici cuprinzatoare este o stricta necesitate. Din punctul nostru de vedere, o asemenea politica trebuie sa se axeze pe cativa piloni, dintre care mentionam:
a) Asigurarea climatului economic si investitional favorabil. Indiferent de provenienta, straina sau locala, investitiile au nevoie de conditii prielnice. Aceasta inseamna continuarea reformelor ce urmaresc micsorarea imixtiunii administrative in procesele economice, debirocratizarea, combaterea coruptiei si acces egal la justitie.
b) Facilitarea incadrarii emigrantilor reveniti in activitatea economica din tara. Multi migranti ce revin acasa nu cunosc suficient oportunitatile de afaceri, nu dispun de deprinderi necesare pentru initierea acestora sau au nevoie de asistenta in angajarea in campul muncii. Un program special ce urmareste reintegrarea emigrantilor fie prin angajare, fie prin instruirea in initierea afacerilor ar putea juca un rol important in accelerarea dezvoltarii economice in Republica Moldova.
c) Stabilirea contactelor si comunicarea cu diaspora moldoveana de peste hotare. Autoritatile trebuie sa stabileasca si sa mentina contactele cu diaspora moldoveana. Aceasta diaspora trebuie mereu informata despre evolutiile politice si economice, si despre noile oportunitati de afaceri din Republica Moldova. Asemenea eforturi ar putea maximiza implicarea comunitatilor de moldoveni din afara tarii in procesele economice si sociale din patrie.
d) Negocierea cu tarile-gazda a unor acorduri bilaterale privind protectia sociala. Existenta unui numar mare de emigranti care nu-si platesc contributiile sociale in Moldova, dar care, atunci cand vor reveni in tara, vor trebui sa beneficieze de plati din sistemul moldovenesc de protectie sociala pericliteaza durabilitatea acestuia. Reincluderea cetatenilor moldoveni in sistemul national de protectie sociala este o stricta necesitate pentru asigurarea capacitatii statului de a-si onora obligatiile sociale.
Spre fericire, sau nefericire, fenomenul migratiei si remitentelor va ramane un factor important in dezvoltarea economica si sociala a Republicii Moldova pe multi ani inainte. Astfel, depasirea inertiei si abordarea acestei probleme in mod sistematic si coerent de catre autoritatile Republicii Moldova reprezinta o necesitate de neomis. Mai tarziu poate fi … prea tarziu.
Mai multe comentarii pe pagina Expert-Grup
