Viorel Chivriga: „Trebuie schimbată politica de promovare a exporturilor”
– Dle Chivriga, la 1 ianuarie, România va fi obligată să renunţe la acordurile de comerţ liber cu diferite ţări, inclusiv cu RM. În ce măsură va afecta aceasta exporturile moldoveneşti?
– La finele anului 2005, volumul total al schimburilor comerciale ale României cu RM a fost de 411,2 mln. USD, din care exportul a fost de 326 mln. USD, importul de 85,2 mln. USD, iar soldul balanţei comerciale – de 240,2 mln. USD. În ultimii zece ani, balanţa comercială a schimburilor comerciale româno-moldoveneşti a înregistrat, în mod constant, un excedent în favoarea părţii române. De la 1 ianuarie 2007, după denunţarea Acordului de liber schimb, tendinţele care s-au conturat în relaţiile comerciale bilaterale vor suferi schimbări. O parte din oferta moldovenească de export va deveni nerelevantă pentru importatorii din România, datorită creşterii preţurilor la aceste produse în urma aplicării taxelor vamale la import.
– Despre ce mărfuri este vorba?
– Aceasta se referă la produsele moldoveneşti, a căror poziţie tarifară nu beneficiază de GSM plus din partea UE. Cel mai grav este că, după 1 ianuarie 2007, toate livrările de mărfuri din statele-membre ale UE vor fi scutite de orice taxă vamală la intrarea în România. Datorită acestui fapt, cea mai mare parte a bunurilor de consum de pe piaţa statului vecin se va ieftini cu 10-35%. Astfel, exportatorii moldoveni se vor afla într-o competiţie dură cu producătorii din statele UE.
– Este posibilă semnarea unui acord de regim preferenţial dintre RM şi UE?
– În prezent, RM beneficiază de Sistemul Generalizat de Preferinţe Plus (GSP+), care constituie un regim preferenţial de comerţ oferit de UE. Avantajul principal al acestui sistem pentru RM constă în faptul că la exporturile moldoveneşti în UE – circa 7200 de poziţii tarifare – beneficiază de acces liber pe piaţa UE, fiind scutite de plata taxelor vamale. Dar aceasta nu înseamnă că oferta moldovenească de mărfuri la export este atât de diversificată şi cuprinde tocmai 7200 de poziţii tarifare. Exporturile moldoveneşti sunt caracterizate printr-un grad redus de diversificare a produselor. Pentru schimbarea situaţiei, este necesar să fie semnat un acord de regim preferenţial dintre RM şi UE şi e nevoie de a realiza recomandările UE pentru obţinerea preferinţelor comerciale autonome, precum şi a Planului de Acţiuni RM-UE. De asemenea, se impun acţiuni concrete pentru lansarea consultărilor şi negocierilor pe marginea unui Acord de comerţ liber asimetric dintre RM şi UE.
– Cum poate fi schimbată situaţia, în condiţiile în care vom fi izolaţi şi din Est, şi din Vest?
– Cred, că această „izolare” prezintă riscuri pentru exportatorii moldoveni numai pe termen scurt. Bineînţeles că evoluţia curentă din comerţul exterior este influenţată de unii factori externi, cum ar fi, bunăoară, interdicţiile instituite de Rusia la exporturile moldoveneşti de produse agricole şi alcoolice. Dar e adevărat şi faptul că majoritatea problemelor din comerţul exterior au o legătură directă cu problemele existente în economia naţională şi în politicile de promovare a exporturilor. În acest sens, înainte de toate, trebuiau stabilite noi priorităţi în politicile statului privind dezvoltarea întreprinderilor mici şi mijlocii şi a sectoarelor economice din ţară.
– Ce pârghii mai rămân a fi neexplorate în promovarea exporturilor?
– Un stimulator puternic pentru dezvoltarea capacitaţilor de export ar fi pătrunderea masivă în ţară a capitalului străin şi explorarea la maximum a oportunităţilor existente, dar nerealizate. De asemenea, este necesară atragerea unei părţi din remitenţe în economia reală. O astfel de evoluţie, însă, este puţin probabilă, deoarece avantajele şi oportunităţile oferite investitorilor de RM sunt cu mult mai mici decât cele oferite de vecinii noştri, România şi Ucraina. Din acest motiv, este raţional ca toate măsurile ce urmează a fi întreprinse pentru ameliorarea situaţiei din comerţul exterior să fie direcţionate spre oferirea de noi oportunităţi şi de noi avantaje de ordin fiscal, comercial atât investitorilor existenţi şi potenţiali, cât şi exportatorilor.
– Vă mulţumim pentru interviu.
Nicolae Roibu // Timpul
