De Adriana Agapii/ Chișinău / Moldova.ORG/ — În sectorul trei al municipiului Bucureşti se mai păstrează un monument care datează de la sfârşitul secolului XIV începutul secolului XV şi care reprezintă Curte Veche a Bucureştilor.
Cu această curte a început dezvoltarea Bucureştiului, care a devenit mai târziu scaun domnesc şi într-un final capitala României.
Curtea Veche este unul din cele mai vechi şi mai importante monumente din Bucureşti. Începuturile acestei curţi au fost puse în anii 1386-1418, când pe acest loc este construită o cetate din porunca lui Mircea cel Bătrân.
În secolul XV, Vlad Ţepeş, domn al Ţării Româneşti, consolidează cetatea construită de Mircea cel Bătrân şi o ridică la rangul de reşedinţă domnească, paralel cu cea de la Târgovişte.
Primele date certe despre existenţa acestei cetăţi le avem din documentele de pe vremea lui Radu cel Frumos, prin care acesta a mutat scaunul domnesc de la Târgovişte la Bucureşti.
Actuala Curte Veche a suferit de-a lungul timpului importante modificări şi refaceri, care au început încă din a doua jumătate a secolului XV pe timpul lui Vlad Ţepeş. Din veche cetatea s-au păstrat câteva ruine (hrube, baze de turnuri, trepte, coloane, camere), pe care arheologii le considerau distruse.
Întreaga Curte Domnească era formată dintr-un palat – Palatul Voievodal, o biserică – Biserica Buna Vestire, cunoscută ulterior sub numele de Biserica Curtea Veche, case cu saloane de recepţie, cancelariile domneşti, grajduri şi grădini.
Curtea Veche, astăzi este un complex de ruine şi fortificaţii, încăperi şi fundaţii medievale aflate între Calea Victoriei şi strada Halelor.
Ultimii ani au fost benefici pentru acest monument istoric de importanţă naţională, fiind reconstruit şi renovat pentru a putea intra în circuitul turistic al Bucureştilor. Astfel, aflându-te aici, poţi păşi pe urmele domnitorilor ce au condus ţara din aceste locuri şi poţi să admiri construcţiile magnifice ale Vechii Curţi şi ale Bisericii Buna Vestire sau Curtea Veche, cum este cunoscută astăzi.
Este un colţişor de epocă, medieval în plină civilizaţie contemporană.
