A lăsa o amprentă în ştiinţă sunt capabile numai personalităţile care îi depăşesc pe mentorii lor prin munca de fiecare zi şi care sunt înzestrate cu capacităţi neordinare. Printre aceştia se află academicianul Diomid Gherman, care slujeşte cu abnegaţie neurologia de 56 de ani, fiind fondatorul unei direcţii noi în neurologie – patologia vasculomedulară, şi unul din ctitorii şcolii neurologilor din Moldova.
Şi-a început destinul la 10 aprilie 1928, trecând prin grele încercări, prin muncă asiduă de căutare a adevărului ştiinţific, devenind Magistru a sutelor de dascăli neurologi, cercetători ştiinţifici, academician, profesor universitar şi om de omenie.
Figură proeminentă a ştiinţei noastre autohtone, Diomid Gherman se naşte nu departe de Prut, în familia diaconului Grigore Gherman din satul Bocşa, raionul Făleşti.
Îşi începe studiile în şcoala primară din satul Risipeni, continuându-le în oraşul Bălţi, la Liceul Comercial şi şcoala moldovenească nr. 1, şcoală de elită de pe vremuri. După absolvirea Institutului de Stat de Medicină din Chişinău, D. Gherman lucrează în calitate de medic-şef al spitalului de circumscripţie din satul Chirileni, raionul Ungheni, inspector al Ministerului Sănătăţii, unde se confruntă nemijlocit cu insuficienţa cunoştinţelor medicilor în diagnosticarea şi tratamentul multor maladii neurologice, ceea ce şi i-a determinat viitorul destin. Domnia sa hotărăşte să-şi consacre activitatea în domeniul neurologiei.
Un moment de referinţă îl constituie începutul secundariatului de neurologie, în februarie 1952, sub conducerea renumitului savant, profesor şi fondator al Clinicii de neurologie din Chişinău, Boris Şarapov. D. Gherman a dinamizat procesul didactic, făcându-i pe tinerii învăţăcei în ale neurologiei să intre în contact cu bolnavii, să fie cât mai corecţi în formularea diagnosticului, să nu greşească la patul bolnavului – severitatea şi ţinuta ştiinţifică a profesorului fiind de-a dreptul proverbiale. Boris Şarapov, savantul cu renume european, a fost cel care i-a insuflat tânărului D. Gherman dragostea faţă de ştiinţă, el însuşi manifestând un adevărat cult faţă de rigoarea cercetărilor în neurologia de vârf.
Adept înflăcărat al adevărului ştiinţific, D. Gherman a obţinut realizări performante în domeniul neurologiei. Cercetările din cele 2 teze, pe care le-a susţinut în 1962 şi, respectiv, în 1971, aveau să profileze direcţiile prioritare ale şcolii neurologice din Chişinău sub conducerea domniei sale. Una dintre acestea a fost vetebroneurologia, direcţie nouă în medicină, care studiază schimbările patologice care decurg în coloana vertebrală. Rezultatele ştiinţifice obţinute în acest domeniu au constituit subiectul câtorva din multiplele monografii în care s-a produs ca autor şi coautor cu o gândire largă şi profundă. Academicianul român I.C. Stamatiu (Universitatea de Medicină şi Farmacie „Carol Davila” din Bucureşti) scrie: „Cercetările domnului academician, profesor universitar, D. Gherman, au contribuit în mod pregnant la dezvoltarea cunoştinţelor contemporane privind patologia vasculară medulară, ele fiind incluse în patrimoniul ştiinţelor neurologice, ca opere de bază ce aduc contribuţii originale în diagnosticul ischemiei medulare.”
În anul 1970, D. Gherman devine şef al catedrei de neurologie. Spiritul inovator şi responsabil al savantului D. Gherman a contribuit la formarea unei pleiade de tineri specialişti care au ridicat vertiginos nivelul serviciului neurologic din ţară. Specialiştii–neurologi M. Gavriliuc, G. Zapuhlâh, V. Lisnic, O. Pascal, M. Sangheli, S. Odobescu s-au bucurat de stagii în Germania, Anglia, Franţa, SUA, Olanda, astfel contribuind la creşterea nivelului ştiinţific, curativ şi pedagogic în neurologie. În 1995, în cadrul Universităţii de Stat de Medicină şi Farmacie „N. Testemiţanu”, catedra de neurologie devine cea mai puternică. La moment, în componenţa ei activează 25 doctori în medicină, dintre care 5 posedă deja titlu de doctor habilitat.
Îngrijindu-se de cultivarea şi instruirea selectă a specialiştilor în neurologie, distinsul pedagog Diomid Gherman a elaborat 3 manuale pentru uzul studenţilor şi cursanţilor („Cursul de neurologie”, 1993, „Dicţionar de neurologie”, 1994, „Neurologie şi Neurochirurgie”, 2003). A publicat peste 350 de articole în literatura de specialitate din ţară şi de peste hotare, inclusiv 9 monografii, este autor a 3 invenţii şi 25 brevete de implementare în neurologie.
În anul 1994, domnului dr. D. Gherman i-a fost conferit titlul de Om emerit al Republicii Moldova, devine membru titular al Academiei de Ştiinţe a Moldovei (1993), membru al Academiei de Ştiinţe Euroasiatice, membru de onoare al Academiei Medicale Române (1994).
În această primăvară, academicianul D. Gherman împlineşte nobila şi înţeleapta vârstă de 80 de ani. Cu această ocazie, redacţia ziarului FLUX Sănătate doreşte să vă felicite cordial, să vă dorească sănătate şi perseverenţă în munca titanică pe care o efectuaţi cu atâta abnegaţie. Fie ca puterea înţelepciunii dumneavoastră să lumineze noi şi noi generaţii de tineri neurologi, iar rezultatele muncii dumneavoastră să fie întotdeauna încununate de bucuria reflectată în ochii pacienţilor trataţi. Sănătatea reprezintă cea mai valoroasă comoară a vieţii, iar dumneavoastră sunteţi un „străjer de seamă” al acestei comori.
Eugen GAVRILIUC // Flux
