Omul anului
Omul anului 2007 în Republica Moldova trebuie considerat, din punctul nostru de vedere, Dorin Chirtoacă, noul primar al Chişinăului, pentru că ne-a redat speranţa unui reviriment, a continuării mişcării spre un viitor mai demn, mai bun. Este reprezentantul generaţiei postsovietice, libere, necompromise şi neinhibate de reflexe gregare. S-a implicat în lupta pentru democraţie ca apărător al drepturilor omului, în perioada protestelor de la Compania „Teleradio Moldova” din 2004, şi a ieşit în prim-planul politicii moldoveneşti după alegerile parlamentare din 2005, remarcându-se prin ţinuta şi limbajul modern, pregătirea şi voinţa de înnoire. El a reuşit să ne facă să credem în posibilitatea schimbării în momentul când comuniştii păreau de neînvins, în apogeul puterii lor. Cu venirea lui Dorin Chirtoacă la primărie, puterea comunistă a început a se clătina. Depinde şi de acţiunile lui de mai departe dacă aceasta se va prăbuşi.
Evenimentul anului
Evenimentul anului este fără îndoială înfrângerea comuniştilor în alegerile locale. În două treimi din raioane s-a reuşit constituirea unor administraţii democrate. E pentru prima dată, după anul 2001, când s-a văzut că comuniştii pot fi învinşi, în pofida faptului că au monopolizat teleradiodifuziunea publică şi privată, transformând-o în spălătorie de creieri, că au transformat justiţia într-un instrument de răfuială cu opoziţia şi au pus în serviciul PCRM toate resursele statului. Lupta decisivă s-a dat în municipiul Chişinău, care rămăsese ultima redută necucerită de comunişti. Alegerile locale au demonstrat că blocul de „beton” comunist poate fi răsturnat, chiar dacă nu are fisuri vizibile.
Răzgândirea anului
În februarie, la o lună după ce s-a înţeles cu Băsescu să urgenteze deschiderea consulatelor române la Bălţi şi Cahul, Voronin s-a răzgândit, supărat pe faptul că preşedintele României a promis (şi nu s-a ţinut de cuvânt nici până azi) să faciliteze acordarea cetăţeniei pentru sutele de mii de moldoveni care au depus cereri de redobândire a cetăţeniei române. Evident, Voronin nu s-a gândit la confortul moldovenilor de la Cahul sau Bălţi, nevoiţi să meargă pentru vize la Chişinău.
Scandalul anului
La 12 decembrie, Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Moldova i-a declarat persona non grata pe doi diplomaţi de la Ambasada României la Chişinău, cerându-le să părăsească teritoriul R. Moldova în 24 de ore, acuzându-i de activităţi incompatibile cu statutul lor diplomatic. Solicitate, de presă şi de deputaţi, să prezinte dovezi care să justifice acest act de ostilitate la adresa României, autorităţile RM s-au eschivat, dând de înţeles că nu e vorba despre spionaj, ci despre o „învăţare de minte”, o răzbunare de fapt, pentru că Ambasadorul Filip Teodorescu a vorbit în termeni critici despre tratatul de la Paris din 1947, prin care a fost stabilită frontiera dintre România şi Uniunea Sovietică. Este Voronin moştenitorul URSS?
Cea mai curajoasă decizie
Consilierii raionali din Ungheni, reprezentanţi ai PL, PPCD, PSL şi PPR, au decis, la finele lunii octombrie curent, să lichideze gardul de sârmă ghimpată de pe Prut, motivând că suntem unica ţară în Europa care mai păstrează vestigii sovietice la graniţă. Majoritatea primarilor din localităţile de pe malul Prutului au fost siliţi, ulterior, de către poliţişti să semneze nişte „avertizări” prin care aceştia erau ameninţaţi cu Codul Penal în cazul în care vor scoate sârma ghimpată.
Dezvăluirea anului
Doi foşti membri ai Partidului Popular Creştin Democrat (PPCD), Sergiu Burcă şi Ion Neagu, au decis să vorbească după cinci ani de la mult mediatizata dispariţie a deputatului Vlad Cubreacov. Cei doi au declarat pentru JURNAL că aşa-zisa răpire a fost pusă la cale de către liderul partidului, Iurie Roşca, iar Cubreacov a stat ascuns în apartamentul actualului deputat PPCD, Valentina Şerpul, de pe strada Ismail, nr. 84. Iurie Roşca a cerut autorităţilor României un milion de dolari „pentru a-l răscumpăra pe Vlad de la răpitori”, bani pe care nu i-a primit.
Cea mai longevivă campanie electorală
După cinci tentative de a alege primarul satului Buţeni, raionul Hânceşti (fostul judeţ Chişinău), localitatea rămâne în continuare fără edil. Cel care câştigase alegerile la 17 iunie, la al doilea tur de scrutin – Anatol Postolache, candidat AMN, a fost exclus din cursă, fiind învinuit de încălcarea Codului Electoral, iar rezultatele alegerilor nu au fost validate. La 1 iulie, 14 octombrie şi 16 decembrie, alegerile repetate stabilite de Comisia Electorală Centrală (CEC) nu au avut loc, pentru că buţenenii au blocat de fiecare dată secţia de votare. Aceştia sunt nemulţumiţi de decizia CEC-ului prin care au fost anunţate alegeri repetate, cu excluderea din buletinele de vot a candidatului Anatol Postolache, şi cer alegeri noi la Buţeni.
Mariajele anului
Partidul Democraţiei Sociale, condus de Dumitru Braghiş, şi Partidul Social Democrat, al cărui lider este Eduard Muşuc, au fuzionat la mijlocul lunii decembrie curent. Braghiş a devenit preşedinte al noii formaţiuni politice, iar Muşuc – secretar general. De asemenea, Partidul Democrat din Moldova şi Partidul Social-Liberal şi-au anunţat, pe 28 noiembrie curent, intenţia de a fuziona într-un singur partid. Congresul de fuzionare nu a avut încă loc.
Premiera absolută
Pentru prima dată în R. Moldova, Crăciunul a fost sărbătorit oficial pe stil nou. Decizia aparţine autorităţilor locale din capitală care au inaugurat Pomul de Crăciun la 24 decembrie.
Revelaţia anului
Luptând împotriva distrugerii posturilor „Antena C” şi „Euro TV”, Ana Lucia Culev a ajuns viceprimar de Chişinău. Apoi, a renunţat la funcţie şi a fost numită şef al Direcţiei cultură a municipiului. Sărbătorirea Crăciunului pe stil nou cu artişti de marcă, iniţierea campaniei „Bucurii pentru copii” la care au participat până şi consilierii municipali, aducerea la Chişinău a Paulei Seling cu un super concert, sunt doar câteva realizări ale funcţionarei. Ana Lucia Culev este printre cei veniţi la primăria capitalei odată cu suflul „schimbării”, iar contribuţia ei este destul de evidentă.
Minciuna anului
Cel puţin de trei ori, preşedintele Vladimir Voronin a minţit că cele mai multe dosare pierdute de Guvernul R. Moldova la CEDO au sentinţe pronunţate până la venirea comuniştilor la putere. Prima dată, Voronin a spus minciuna la 25 iulie curent, la o conferinţă de presă de la Preşedinţie. Apoi, a repetat acelaşi lucru la o emisiune televizată şi într-un interviu acordat unui ziar bucureştean. Potrivit site-ului Curţii Europene www.echr.coe.int, cele mai multe condamnări pentru care bugetul de stat a fost golit cu peste două milioane de lei, au fost pronunţate în baza sentinţelor de după 2001. Astfel, din 94 de hotărâri de condamnare, 80 au verdicte date după venirea comuniştilor la putere, sau 85 la sută.
Diletantul anului
Deputatul Victor Stepaniuc, ideologul Partidului Comunist din R. Moldova, şi-a susţinut la sfârşitul lunii trecute teza de doctor pe controversata temă „Evoluţia statalităţii moldoveneşti în epoca contemporană”. Lucrarea, care, printre altele, conţinea şi câteva recomandări de modificare a simbolurilor de stat şi a Constituţiei RM prin introducerea noţiunilor de „moldoveni” şi „popor moldovenesc”, a fost dur criticată de istoricii din R. Moldova şi România. Ultimii au menţionat că lucrarea este în mare parte inspirată din cartea publicată acum doi ani de parlamentar, „Statalitatea poporului moldovenesc”, care reprezintă un plagiat după „Istoria Moldovei” de Vasile Stati.
Găinăria anului
Pomul de Crăciun instalat pe 10 decembrie de administraţia capitalei în Piaţa Marii Adunări Naţionale a fost demontat şi mutat în aceeaşi noapte în spatele Arcului de Triumf. Trei tineri care veniseră în acea noapte să păzească bradul au fost reţinuţi de forţele de ordine şi plimbaţi pe străzile capitalei pentru a nu vedea cum şi de cine este mutat pomul. Iar a doua zi poliţia municipală a împiedicat conducerea primăriei să reinstaleze bradul la locul unde fusese montat la început. La aproape trei săptămâni de la incident, forţele de ordine nu au reuşit să identifice cine este autorul găinăriei anului. // Jurnal de Chisinau
