Muntele de deseuri din coasta comunei Tantareni, municipiul Chisinau, numit si poligon de depozitare a deseurilor solide, contine 7.500.000 metri cubi de deseuri solide. Inaltimea straturilor de deseuri atinge 20-22 de metri. Pana la inaltimea de 15-17 metri, deseurile solide sunt scaldate in deseuri lichide.
In iarna lui 1998-99, ploile de durata au ridicat nivelul deseurilor lichide si au facut sa creasca presiunea lor asupra digului. Drept urmare, in ianuarie 1999, digul a cedat. Prin fisurile formate, s-au scurs deseuri lichide si o mare varietate de poluanti au nimerit in raul Bac. In baza actelor de control si a probelor de sol si din apele reziduale care au ajuns in raul Bac, Agentia teritoriala ecologica Chisinau (ATECH) a dat in judecata Regia "Autosalubritate" a municipiului Chisinau. Judecatoria Economica a evaluat paguba adusa mediului inconjurator la peste 841 mii lei.
ATECH a informat atunci Primaria Chisinau, Prefectura judetului Chisinau, Procuratura Ecologica, Inspectoratul ecologic de stat despre situatia critica la gunoistea de la Tantareni si a atentionat asupra pericolului unei catastrofe ecologice. Desi de la avaria din ianuarie 1998 a trecut mai bine de un an si jumatate, pana astazi nu exista un proiect de consolidare a digului, vizat si de organele medilui.
In genere, toate lucrarile care au fost legate de gunoistea de la Tantareni s-au facut fara nici un aviz al organelor de protectie a mediului inconjurator, de parca gunoistea n-ar fi avand chiar nici o legatura cu natura si nu prezinta pentru ea nici un pericol. Ai impresia ca Legea pentru protectia mediului a aparut numai pentru ecologistii care "se baga" cu ea peste altii.
In cazul gunoistii de la Tantareni, actul de dare in exploatare a poligonului, in 1989, nu a fost semnat de nici un responsabil al institutiilor de protectie a medilui. Au urmat niste lucrari, apreciate de ecologisti ca "diabolice", care, iarasi, nu au fost concordate cu organele mediului, si anume forarea a trei fantani mari in chiar inima gunoistii, pentru a "vedea" daca la adancime exista apa de scurgere. Potrivit specialistului principal in domeniul substantelor chimice si deseurilor de la ATECH, Aurel Balmus, din moment ce apa era la suprafata, era clar ca nu poate sa nu fie pana la adancime. Astfel, s-au mai dus niste bani pe vant. In iarna trecuta, s-au efectuat lucrari de drenaj, necalitative, care au distrus partea ermetica interioara din dig. Si aceste lucrari s-au facut in baza unor schite de proiect care nu au fost coordonate cu organele de mediu.
La 18 august 1999, viceprimarul Anatol Turcan a semnat o dispozitie cu nr. 157 "Cu privire la consolidarea digului si a pantei din localitatea Tantareni". In ea era fixat ca, pana la 20 octombrie a aceluiasi an, nu numai ca trebuie sa fie facut proiectul mentionat, dar sa fie finalizate si lucrarile de consolidare a digului. De atunci si pana astazi, ATECH a contactat pe rand atat Institutul "Iprocom" care a proiectat poligonul si acum trebuie sa faca si proiectul de consolidare, cat si Directia constructii capitale a Primariei municipiului Chisinau, ambele institutii dand vina una pe cealalta pentru faptul ca proiectul nu exista nici pana astazi.
In urma ploilor abundente din ultima perioada, ATECH semnaleaza ca, in orice moment, se poate produce o catastrofa ecologica. Agentia solicita implicarea urgenta a Primariei Chisinau, Prefecturii judetului Chisinau, precum si a Ministerului Mediului si Inspectoratului Ecologic de Stat, pentru a se realiza, in sfarsit, proiectul de consolidare a digului. Astfel, se confirma inca o data practica existenta la noi, de a lasa balta lucrurile pana cand se produce o catastrofa, si doar atunci se gasesc banii necesari pentru a preveni dezastrul. // Flux
