50 de ani de la prima aselenizare. Cine au fost primii oameni care au pășit pe Lună

PE SCURT

Pe 20 iulie 1969, astronauții americani Neil Alden Armstrong și ”Buzz” Aldrin Jr. au pășit pe Lună, fiind primii oameni care au atins suprafața satelitului natural al Pământului, transmite psnews.ro.

PE LUNG

Misiunea Apollo 11 a început pe 16 iulie 1969, la bord fiind Neil Alden Armstrong, comandantul misiunii, Michael Collins, pilotul modulului de comandă și Edwin Eugene „Buzz” Aldrin Jr., comandantul modulului lunar.

Patru zile mai târziu, modulul lunar Eagle (Vulturul) s-a separat de modulul de comandă Columbia. Armstrong și Aldrin au aselenizat, în timp ce Collins orbita deasupra lor.

Armstrong a fost primul, apoi i-a urmat și Aldrin. Când a atins solul, Armstrong a rostit celebra frază: „Un pas mic pentru om, un salt uriaș pentru omenire”.

După mai mult de două ore și jumătate petrecute pe suprafața lunară, astronauții au lăsat în urmă instrumente științifice precum retroreflectorul utilizat pentru experimentul de măsurare a distanței Lună – Pământ cu ajutorul laserului, dar și un seismograf pasiv pentru a măsura cutremurele de pe Lună.

Au lăsat de asemenea un steag american, o insignă a misiunii Apollo 1 și o placă, montată pe o porțiune a modulului care a rămas pe Lună, și pe care erau două desene ale Pământului (reprezentând emisfera vestică și cea estică) precum și o inscripție, dar și semnăturile astronauților și a președintelui Richard Nixon. Inscripția era „Here Men From The Planet Earth First Set Foot Upon the Moon, July 1969 A.D. We Came in Peace For All Mankind.” (Aici Omul De Pe Planeta Pământ A Pus Pentru Prima Dată Piciorul pe Lună, Iulie, 1969, d.Hr. Venim Cu Gânduri Pașnice în Numele Omenirii).

Au mai lăsat și un disc de silicon conținând mesaje din partea președinților americani Eisenhower, Kennedy, Johnson și Nixon alături cele ale altor 73 de lideri de stat, inclusiv România prin vocea președintelui Consiliului de Stat al R.S. România, Nicolae Ceaușescu, transmite psnews.ro.

Din 2016 scriu despre drepturile femeilor, violența domestică și hărțuire sexuală. Apoi mă concentrez pe democrația locală, reforma administrației publice și pe cum oamenii din sate pot avea condiții mai bune de trai. Îmi pun întrebări despre ce ne doare pe noi, ce iubim și ce ne face mai puternici, iar răspunsurile le găsesc în istoriile umane care apar pe Moldova.org.

Preluarea textelor de pe Moldova.org se realizează doar în limita maximă de 2000 de semne, cu 2 link-uri directe spre articolul citat în prima și ultima propoziție a fragmentului preluat. Fotografiile/infograficele de pe platforma moldova.org pot fi preluate în număr de maxim 2 bucăți per material și doar cu menționarea Moldova.org și numele autorului/autoarei.