Connect with us
"
"

Economie

5 refugiați care îți vor schimba percepția despre antreprenoriat

Publicat

pe

PE SCURT

În ciuda greutăților semnificative, sunt mulți refugiați care reușesc să își deschidă o afacere și să fie remarcați în țara care i-a găzduit. În rândurile comunităților de refugiați sunt și cei care nu doar au reușit să supraviețuiască sau să se adapteze cu noua cultură, dar și reușesc să-și deschidă o afacere și chiar să creeze locuri de muncă pentru cei care au trecut prin aceleași greutăți și pierderi. 

În acest sens, cei de la organizația UNHCR au selectat și ne prezintă cinci istorii de succes ale acestor refugiați. 

PE LUNG

Au fost terorizați, speriați, alungați, au căzut, dar au reușit să se ridice. Vorbim despre oamenii care într-o zi au fost nevoiți să fugă de acasă (țară) și să-și pornească viața de la zero printre oameni străini, care au crescut și trăit altfel și care poate vorbesc o altă limbă. 

  1.  Tabăra de refugiați Zaatari din Iordania oferă servicii de livrare de pizza

Abu Mahmood, în vârstă de 48 de ani, este un fost electrician, care a decis să deschidă o mică afacere. De aceea, împreună cu un specialist în prepararea pizzei a lansat „Pizzeria păcii”. Restaurantul oferă, de asemenea, și servicii de livrare pe biciclete prin Zaatari, cea mai mare tabără din lume pentru refugiații sirieni, care de-a lungul anilor s-a transformat într-o așezare permanentă. .

Întreprinzătorul sirian a adus un suflu de viață normală refugiaților și oferă locuri de muncă pentru cei care de mai mult timp și-au creat „acasă” în această tabără. „Nu sunt genul de oameni care s-ar așeza, și-ar încrucișa mâinile și ar aștepta ca cineva să facă ceva pentru ei. Acești antreprenori sunt creativi și dornici să facă ceva util”, spune Naserddine Touaibia, ofițerul de presă al organizației UNHCR.

       2. Deschiderea unei afaceri cu jocuri video, folosind tehnică veche

În cele mai multe părți ale lumii, refugiații nu au voie să muncească. Mohammed Osman Ali este refugiat în Uganda, iar acolo, în mod legal, este proprietarul unui salon de jocuri video și a unui magazin de varietăți. În urmă cu cinci ani, Ali a ajuns în această tabără de refugiați după ce zile la rând a stat ascuns în spatele unui camion. A fugit de războiul din Somalia și nu a reușit să ia cu el nimic. Nu avea nici măcar un ban. Iar acum se laudă cu acest magazin și salon, care este cel mai des vizitat de refugiații din Eritrea și Etiopia. Recent, el și-a investit banii adunați în alte cinci PlayStation-uri și cinci televizoare mai vechi. Ali se laudă că acum afacerea lui a început să se dezvolte.

        3. Speranța la o nouă viață adusă de restaurantul de familie

Masika, în vârstă de 47 de ani, a fugit din Republica Democrată Congo, după ce soțul ei a fost ucis în urmă cu doi ani. În cele din urmă, a ajuns în tabăra de refugiați Sherkole din Etiopia, unde locuiește cu mama și cu cei cinci copii ai  ei. Marea provocare pentru Masika a fost când, în urmă cu un an, în restaurant ei de familie a venit o comandă. Trebuia să gătească mâncare pentru 150 de persoane la un eveniment dedicat Zilei Internaționale a Femeii în tabără. A fost cea mai mare comandă pe care a făcut-o vreodată, iar după acea zi a primit tot mai multe comenzi și a încheiat multe contracte. Acum, femeia coace zilnic 1500 de pâini mici pe care le vinde în restaurant, în piață și chiar în tabără.

       4. Dizabilitatea nu este incapacitate

La doar câteva zile după ce el și alți zeci de mii de civili au fugit din Republica Democrată Congo, Adam și-a deschis un magazin sub copac mare din Uganda, unde repara telefoanele mobile și radiourile pe care colegii săi i-au luat cu ei. Niciodată nu a fost descurajat de faptul că avea picioarele paralizate de când era copil. La început repara încălțămintea, apoi a început să repare tehnica. „Mi-am dat seama că nu puteam doar să stau și să mă plâng pe viață, fără a încerca să fac ceva”, spune el.

      5. Un magazin de rochii de mireasă îi ajută pe refugiați să-și continue viața

Um Murad a găsit o modalitate de a aduce fericirea în rândurile refugiaților din tabără prin deschiderea propriului magazin de rochii de mireasă și a unui salon de frumusețe în Zaatari. Ați putea să vă întrebați – de ce ar avea nevoie refugiații de rochii de mireasă și de un salon de înfrumusețare? Viața nu se oprește atunci când refugiații intră într-o tabără și, de obicei, încearcă să găsească modalități de a-și face viața mai normală – inclusiv să se îndrăgostească și să se căsătorească. „Viața continuă, chiar și atunci când ești refugiat. Oamenii se căsătoresc. Oamenii trăiesc.”, subliniază Murad. Ea spune că în cele 13 luni, de când a fost deschis magazinul, a reușit să pregătească peste 700 de mirese. „Această afacere mă ajută să interacționez cu foarte multă lume, ceea ce mă ajută să uit de toată mizeria prin care am trecut”, mărturisește ea.

Divertisment

Cum doi prieteni de școală luptă cu birocrația

Publicat

pe

De către

PE SCURT 

S-au săturat de munții de hârtie și rapoartele financiare fără sfârșit, când trebuie să calculeze fiecare cent cheltuit de companie. De aceea, într-o zi, au decis să creeze o aplicație care să înregistreze automat fiecare tranzacție financiară și să stabilească suma limită ce poate fi cheltuită.

Blake Murray și Alex Bean sunt tinerii care încearcă inovativ să scape de birocrație pe managerii companiilor mici. 

PE LUNG

Munți de hârtie și mormane de documente și rapoarte cu privire la cheltuielile și veniturile companiei. De asta trebuia să se ocupe aproape zilnic Blake Murray, managerul unei mici rețele de pizzerii din SUA. Într-o zi, a simțit că nu mai suportă și i-a propus celui mai bun prieten de școală să creeze un startup care să ajute proprietarii companiilor mici să scape de toate acele rapoarte care-i consumă cel mai mult. 

În 2015, Blake Murray conducea o rețea de șase restaurante ale lanțului Pizza Studio din Utah. Cea mai mare parte a zilei o petrecea la serviciu, înconjurat de rapoarte și bonuri de plată șterse, pe care trebuia să le analizeze ca să calculeze exact câți bani au cheltuit angajații lui. „Aceste momente erau un adevărat calvar. Trebuia să-mi amintesc exact unde s-a cheltuit chiar și câțiva cenți”, povestește antreprenorul. Atunci, i-a venit o idee năstrușnică. S-a grăbit să-i povestească despre aceasta lui Alex Bean, cel mai bun prieten care crea și vindea software. 

Lui Alex i-a plăcut atât de mult ideea, încât a renunțat la serviciul de bază și a început să lucreze cu Blake la idee. Drept rezultat, a părut aplicația Divvy, care în 2019 a fost inclus în ratingul celor mai promițătoare 25 de startup-uri, potrivit Forbes. În toți acești cinci ani de la lansare, fondatorii companiei au strâns 257 milioane de dolari de la investitorii de risc.

Divvy este cea mai importantă platformă de gestionare a cheltuielilor și cheltuielilor pentru afaceri. Aplicația mobilă nu doar înregistrează automat toate cheltuielile făcute, dar și permite includerea unei limite, care să nu permită să faci cheltuieli mai mari decât cele stabilite. Acest software este folosit pe larg de proprietarii de afaceri mici și managerii companiilor mai mari care vor să elimine necesitatea raportării costurilor. „Acest domeniu încă nu este prea popular, de aceea, mereu este loc pentru dezvoltare”, spune Bean.

Divvy are acum peste 4.500 de clienți corporativi. Printre ele se numără dezvoltatorul de software open source WordPress, ONG-ul internațional Habitat for Humanity și Universitatea Georgetown. 

Fondatorii spun că în fiecare zi încearcă să completeze și să dezvolte și mai mult aplicația, „ca cel care o folosesc să fie plăcut surprinși de posibilitățile și rapiditatea pe care le oferă”.

Citește mai departe

Ecologie

Reutilizarea lucrurilor aruncate – afacerea care prosperă

Publicat

pe

De către

PE SCURT

În Republica Moldova, ca în țările din întreaga lume, oamenii au în garderobă mai multe haine pe care nu le poartă. De vină sunt tendințele în modă, schimbarea gusturilor, a timpului, mărimilor și formelor. Astfel, multe dintre aceste piese vestimentare ajung la groapa de gunoi, unde nu se pot descompune timp de sute de ani.

Însă, mai multe branduri fashion și tinerii antreprenori au ales să creeze haine noi din piese vestimentare vechi. În acest fel, spun ei, sunt reduse deșeurile, sunt folosite mai puține resurse naturale și oamenii devin mai conștienți.

PE LUNG

Potrivit Agenției americane de Protecție a Mediului, deșeurile textile ocupă aproape 5% din spațiul de depozitare a gropilor de gunoi. În fiecare an, numai SUA generează în medie 25 de miliarde de kilograme de materiale textile, dar doar 15% sunt donate sau reciclate și 85% ajung în depozitele de deșeuri.

Reutilizarea (upcycling) este un proces prin care unele materiale care nu mai sunt utilizate sau care urmează să fie aruncate în groapa de gunoi sunt, în schimb, reparate, modernizate și re-fabricate într-un mod care le crește valoarea. Asta făceau cândva buneii noștri, însă, în era fast-fashion puțini mai sunt cei care încearcă să repare sau să dea o nouă viață hainelor pe care nu le mai poartă, preferând să cumpere altele noi.  

Cu toate acestea, în ultimii ani tendința de a reutiliza lucrurile a devenit tot mai populară, cauza fiind schimbările climatice care se lasă tot mai simțite și reducerea resurselor naturale. Reutilizarea este considerată o strategie care are ca scop reducerea impactului asupra mediului, prin crearea unei valori la produsele cândva folosite, ceea ce reduce risipa. Mai mult, unele studii arată că reutilizarea poate contribui nu numai la reducerea impactului asupra mediului asociat cu producția și consumul de haine, dar poate contribui și la reducerea producției de haine noi.

Looptworks este compania care a devenit renumită pentru articolele vestimentare în ediție limitată, create din haine purtate și care urmau să ajungă la gunoi. Pentru fabricarea hainelor sau a genților sunt folosite piesele care deja există. Această companie fondată în anul 2009 de trei vetarani ai industriei de îmbrăcăminte (Scott Hamlin, Gary Peck și Jim Stutts) a fost una dintre primele întreprinderi care au aplicat acest circuit închis de fabricare a articolelor vestimentare. „Există foarte mulți oameni și companii care dezvoltă acest tip de afaceri. Oportunitățile de reutilizare sunt fascinante”, spune Hamlin„Reutilizarea este procesul de transformare a materialelor destinate distrugerii în noi produse cu valoare mai mare și cu scop ecologic. Reutilizarea deșeurilor fără distrugerea necesită mult mai puțină energie decât descompunerea acestora pentru a fi refăcute în ceva nou”, adaugă fondatorul companiei. Acesta susține că reutilizarea s-a dovedit a fi o afacere excelentă, care aduce venituri, locuri de muncă și protejarea resurselor naturale. „Scopul nostru”, spune el, este să influențăm conștientizarea consumatorilor și să găsim o modalitate de a promova această abordare care nu este produsă în masă la scară largă.

 Beyond Retro este un renumit distribuitor de țesături retro. Acesta ia hainele folosite, pe taie, sortează după culoare, material și mărime și le reproiectează pentru noile colecții de haine. Astfel, ei ajung să transforme trecutul în viitor, spun specialiștii în modă.  În această listă intră și compania Patagonia. Aceasta a fost printre primele întreprinderi de confecționare a hainelor din produse reciclate sau refolosite. În anul 1993, compania a confecționat haine din sticle de plastic reciclate. De asemenea, au o schemă de reciclare cu adevărat interesantă. Dacă dețineți unul dintre hainele lor care este uzată sau nu mai poate fi reparată, atunci puteți să o duceți  în unul din magazinele lor pentru a fi reciclat și reutilizat, relatează compareethics.com

De asemenea, sunt companii care transformă gunoiul real în sute de produse, cum ar fi rucsacuri, rame pentru fotografii, lanțuri pentru biciclete etc. Cu o infrastructură de colectare la scară largă dezvoltată în ultimii 10 ani, TerraCycle adună aproximativ 1 miliard de bucăți de gunoi în fiecare trimestru, care în cele din urmă ajung sub altă formă pe rafturile comercianților de retail-uri mari precum Target și The Home Depot. Cu reutilizare se ocupă și firmele de lux, precum Hermes. Compania folosește resturile rămase din eșarfele semnate și pungile Birkin pentru o linie de mobilier pentru casă și accesorii denumită „petit h”.  Și bucătari celebri precum Mario Batali s-au alăturat acestui trend și împreună cu câțiva antreprenori au făcut loțiuni și săpunuri din grăsimea rămasă de la restaurante. 

„Piața și oamenii sunt în așteptarea inovațiilor care vor îmbunătăți lucrurile”, susține Scott Hamlin.

Citește mai departe

Economie

Deținuții unui penitenciar învață să facă vin și câștigă până la 40 mii de euro 

Publicat

pe

De către

PE SCURT

Gorgona, cea mai nordică insulă din arhipelagul toscan de pe coasta de vest a Italiei, găzduiește închisoarea cu același nume. Insula este mică – are o suprafață de doar o milă pătrată – la fel și închisoarea, unde se află în jur de 100 de deținuți. Penitenciarul se află într-o fostă mănăstire medievală, care încă mai păstrează o parte din arhitectura inițială. Teritoriul închisorii include și o mică podgorie. În închisoarea de la Gorgona deținuții învață să facă vin.

Această închisoare italiană le permite deținuților să învețe vinificația ca parte a reabilitării lor. Pe insulă se face totul – de la presarea strugurilor, fermentarea sucului în cuve de oțel inoxidabil și îmbătrânirea vinului în butoaie de stejar. Cu ajutorul acestui program de reabilitare, deținuții câștigă până la 40 000 de euro, ceea ce le permite să se pună pe picioare odată ce ies din închisoare, scrie weforum.org.

PE LUNG

Gorgona este locul unde Lamberto Frescobaldi, președintele Grupului Frescobaldi, care include mai multe vinării din Italia, își desfășoară proiectul său de suflet: îi învață pe deținuți bazele viticulturii și vinificației. Programul le permite persoanelor de aici să însușească abilitățile necesare, dar și să depună economii pentru viața de după eliberarea lor. De asemenea, ei fac un vin alb respectabil, un amestec de Vermentino și Ansonica, care se vinde chiar și în Statele Unite.

„Oamenii văd lucrurile ca fiind albe și negre, dar nu este așa: este multă culoare între ele ”, spune Frescobaldi. „Într-o zi, acești oameni vor pleca din închisoare. Trebuie să acceptăm că ei nu rămân acolo pentru totdeauna. Trebuie să le oferim acestor oameni oportunitatea de a nu eșua din nou, de a nu se mai îndrepta spre crimă”.

Nimic din toate nu ar fi posibil dacă Gorgona nu ar fi un alt tip de închisoare. Spre deosebire de majoritatea închisorilor din Italia, Gorgona le permite prizonierilor să se plimbe liber pe insulă, dar ei trebuie să se întoarcă  la ora stabilită după ce clădirea este blocată. Și aceasta nu pentru că deținuții de aici nu ar fi comis acțiuni grave. Mulți sunt acolo pentru crime sau droguri. Dar distanța de 20 de mile a insulei de uscat face ca acest traseu să fie extrem de dificil. De fapt, nimeni nu a scăpat vreodată. De asemenea, paznicii monitorizează insula și docurile. O barcă vine o dată pe săptămână pentru a aduce produsele necesare, dar ea nici măcar nu navighează până în doc. Gardienii pleacă spre navă.

Deținuții sunt totuși la Gorgona pentru că au demonstrat un comportament exemplar în timpul detenției. Acest fapt le oferă privilegiul de a se afla în aer liber, de a se bucura de lumina soarelui și de a lucra în podgorie.

Acest lucru l-a inspirat pe Frescobaldi să-și implementeze proiectul de vinificație pe insulă. El recunoaște că nu a fost ideea lui: cineva de la închisoare i-a cerut opinia ce să facă cu cele două hectare de podgorii situate acolo. El a făcut o călătorie pe insulă în 2012 pentru a se întâlni cu inițiatorul și a avut o conversație cu un deținut care a constituit un adevărat factor pentru inițierea afacerii. După ce a degustat vinul pe care îl făcuseră deținuții, unul dintre ei i-a cerut părerea lui Frescobaldi.

„Am început să-i spun părerea mea, dar la un moment el m-a întrebat: „Dar de ce l-ai scuipat?”, povestește Frescobaldi, referindu-se la exercițiul obișnuit al vinificatorilor de a scuipă vinurile, după ce gustă din mai multe rezervoare. El i-a explicat apoi deținutului diferența dintre a degusta și a bea vin. „El a privit în ochii mei și mi-a spus:„ Am nevoie să învăț multe lucruri de la tine”.

Din acel moment el a știut că trebuie să facă parte din reabilitarea acestor deținuți. El a lansat Frescobaldi pentru Inițiative Sociale, o colaborare dintre penitenciarul Gorgona și Grupul Frescobaldi. În fiecare an, Frescobaldi alege o parte dintre deținuții de la Gorgona pentru a face parte din grupul de vinificație.

Și în fiecare zi, acești deținuți au grijă de podgorii cu ajutorul lui Federico Falossi, managerul de proiect al lui Frescobaldi și al lui Nicolo D’Afflitto, vinificatorul Frescobaldi care supraveghează programul. Ei sunt responsabili de orice, de la tăierea viței de vie până la recoltarea strugurilor. Apoi, deținuții ajută la procesul de vinificație.

Vinul alb rezultat are un gust mineral, are o aciditate ridicată și prospețime, ceea ce îl face ușor de băut într-o zi caldă. Pentru unii, poate fi greu de imaginat că munca prizonierilor a intrat în frumusețea acestui vin, dar tocmai asta îi place lui Frescobaldi în acest proiect. Deținuții nu sunt definiți de ceea ce au făcut, ci de modul în care vor să se miște înainte. Frescobaldi spune că programul deocamdată nu se recuperează din punct de vedere financiar, dar „este pe drum”. Între timp, el majorat suprafața plantației viticole și a livrat echipamentul necesar – ceea ce nu a fost o sarcină ușoară, adaugă el. Au fost restaurate mai multe clădiri vechi. Extinderea le va permite să producă mai mult vin și, la rândul lor, să angajeze mai mulți deținuți pentru eticheta de vin Gorgona.

De asemenea, este important pentru el ca deținuții să fie plătiți pentru munca lor și să-i compenseze cu o sumă respectabilă. Frescobaldi spune că deținuții au buzunar între 10 000 și 40 000 de euro prin acest program de reabilitare, sumă care le permite să se pună pe picioare odată ce ies din închisoare. „Să fii plătit pentru ceea ce faci demonstrează respect”, spune Frescobaldi.

Încercările lui par să funcționeze. Ca și în SUA, majoritatea italienilor aflați în închisoare se reîntorc în închisoare după ce au fost eliberați, aproape în proporție de 85 la sută, spune Frescobaldi. Totuși, astfel de programe scad foarte mult acest număr. Dintre cei care au trecut prin programul său de vinificație, niciunul dintre deținuții care a fost eliberat nu a ajuns din nou în închisoare.

O parte din acest succes poate fi atribuită structurii programului. După eliberare, Frescobaldi le propune foștilor deținuți locuri de muncă în vinăriile Frescobaldi. Nu toți acceptă, spune el, dar cei care sunt de acord lucrează de obicei de la unu la doi ani. În această vară, el a avut opt foști deținuți care au lucrat la recoltarea strugurilor.

Cu siguranță, pentru mulți este dificil să înțeleagă de ce Frescobaldi vrea să ajute deținuții. Pentru mulți italieni, deținuții trebuie să stea în instituții penitenciare, ca loc de penalizare pentru faptele lor. Ei nu merită o altă șansă. Pentru Frescobaldi, totuși, ei merită o șansă pentru refacerea vieții lor.

„Oferim acestor oameni oportunitatea de a vedea din nou viața într-un mod nou”, spune Frescobaldi.

Citește mai departe
Advertisement

Ultimele știri

Economie23 de ore în urmă

Cât costă produsele ecologice de igienă pentru o lună

PE SCURT După ce Parlamentul a votat în lectura a doua modificările de lege potrivit cărora se vor aplica amenzi...

Cultură2 zile în urmă

Ce faci în weekend? Învață să crești plante, discută despre prieteniile online sau mergi la un concert pe întuneric

PE SCURT În acest weekend îți propun să mergi la o întâlnire la Primăria Chișinău unde îți vei putea exprima...

Ecologie3 zile în urmă

Cum poți transforma plasticul într-o avere

PE SCURT Avem o problemă cu plasticul. Zilnic producem tone de deșeuri din care reciclăm doar 10%, iar restul ajunge...

Partidul Democrat din Moldova3 zile în urmă

Candu’s 5. De ce a plecat fostul speaker din PDM și ce planuri au cei 6 ex-democrați

PE SCURT Andrian Candu, urmat de Sergiu Sîrbu, Grigore Repeșciuc, Vladimir Cebotari, Eleonora Graur și Corneliu Padnevici, a părăsit partidul...

Social4 zile în urmă

Satul moldovenesc unde oamenii s-au unit împotriva violenței

PE SCURT Fiecare sat și oraș trebuie să aibă un plan de acțiuni concrete prin care să prevină violența în...

Cultură4 zile în urmă

Gogol, scriitorul care a trăit 43 de ani cu frica de propriii demonii

PE SCURT Nicolai Gogol a fost scriitorul care a revoluționat literatura rusă prin operele sale. A relatat perfect realitățile dure...

Cultură4 zile în urmă

Ce șansă a ratat R. Moldova și de ce suntem un popor vegetal. Povestește Ana Blandiana

PE SCURT Renumita scriitoare Ana Blandiana s-a aflat timp de câteva zile în Republica Moldova, unde a participat la dezbateri...

Advertisement

Politică

PoliticăO săptămână în urmă

O zi reușită pentru Blocul ACUM în Parlament. Cum a decurs ședința de astăzi

PE SCURT Deputații Blocului ACUM au depus astăzi în plenul Parlamentului o moțiune simplă împotriva ministrului de Externe, Aureliu Ciocoi....

PoliticăO săptămână în urmă

Ministru suedez la Chișinău: Vrem să vedem oameni concreți puși după gratii pentru frauda bancară

PE SCURT Suedia este pregătită să ofere asistență inițiativelor de reformă din Republica Moldova și va urmări îndeaproape progresul acestora,...

Politică2 săptămâni în urmă

Cât au costat 14 deputați ex-comuniști și cine l-a denunțat la CNA pe Sergiu Sîrbu. Povestește Voronin

PE SCURT Președintele Partidului Comuniștilor Vladimir Voronin susține că cei 14 deputați care au plecat în decembrie 2015 din PCRM,...

Istorie2 săptămâni în urmă

BBC la Ziua Independenței în Transnistria: Sărbătoarea unei națiuni care nu există

PE SCURT „Emoția lor colectivă a fost aproape palpabilă în această zi surprinzător de caldă din septembrie. Sărbătorirea Zilei Independenței...

Politică2 săptămâni în urmă

După zece ani pauză, militarii noștri vor defila pe Piața Roșie la 9 mai. Și alte decizii ale Guvernului RM de azi

PE SCURT Pacienții asigurați vor avea acces la un număr mai mare de servicii medicale, iar directorii instituțiilor medico-sanitare publice...

Politică2 săptămâni în urmă

Plahotniuc nu are nevoie de viză în SUA pentru că deja este acolo. Ce mai spune Andrian Candu despre PDM

PE SCURT Fostul lider al PDM Vlad Plahotniuc se află acum în SUA, chiar dacă a fost desemnat public de...

Politică2 săptămâni în urmă

Ce riscă fostul șef al SIS pentru expulzarea ilegală a profesorilor turci

PE SCURT Fostul director al Serviciului de Informații și Securitate (SIS), Vasile Botnari, va sta pe banca acuzaților pentru abuz...

Advertisement

Opinii

februarie 2020
L Ma Mi J V S D
« ian.    
 12
3456789
10111213141516
17181920212223
242526272829