“Foametea a fost foarte bine pusă la cale…acum îmi dau seama de asta… a fost organizată. Au vrut staliniştii să ne măture de pe faţa pământului. Eu atunci, în plină foamete, am rămas fără tată la şase ani, iar la şapte ani şi jumătate am rămas şi fără mamă… Se ducea fratele Mihai, născut în 1932, la baltă, spărgea gheaţa, aduna scoici, papură, le prefăceam în turte şi le mâncam. Eram patru fraţi… Cum se vede, s-a gândit cineva că războiul i-a ucis pe puţini dintr-ai noştri şi s-au gândit animalele să născocească alt război, cel al foametei… A murit sora lui tata, a murit cumnatul lui tata, a murit mătuşa Olimpia, a murit mătuşa Irina… Au murit mai mulţi. Era mare foamete…”.
