La Marea Adunare Naţională de pe 27 august 1989 aproape un milion de basarabeni au cerut decretarea limbii române ca limbă oficială în R.S.S. Moldovenească, revenirea la alfabetul latin şi instaurarea sărbătorii Limba noastră cea Română. Au urmat doar câţiva ani de euforie, după care Parlamentul agrarian din motive ideologice schimbă în Constituţia R.Moldova denumirea limbii, care urma să se numească la fel ca şi în Constituţia defunctei R.S.S. Moldoveneşti – limba moldovenească.

Azi, în Moldova e sărbătorită Ziua Limbii Române. Se împlinesc 20 de ani de cînd a fost proclamată, pe 31 august 1989, ca limbă de stat. Ca în fiecare an, la Chişinău vor fi organizate diverse manifestări, vot fi depuse flori la monumentul lui Ştefan Cel Mare, la busturile scriitorilor de pe Aleea Clasicilor unde vor fi rostite discursuri, recitaluri despre limba română şi importanţa ei. Cum se simte limba română în societatea moldovenească la 20 de ani de cînd s-a decis să se scrie în grafie latină şi să se vorbească în limba română? De ce la 20 de ani majoritatea alolingvilor nu vorbesc româna şi nici nu sînt motivaţi să o înveţe – l-am întrebat pe deputatul liberal, Ion Hadîrcă, fost vicepreşedinte al primului Parlament de la Chişinău şi unul dintre liderii mişcării de eliberare naţională de atunci, din 1989.