Connect with us
"
"

Cultură

13 lucruri despre Mihai Eminescu pe care nu le învățăm la școală

Publicat

pe

PE SCURT

Îl ştim drept „Luceafărul poeziei româneşti”, un artist de neegalat, însă câți dintre noi știu cum era, de fapt, Mihai Eminescu – poetul istovit de boală, sărăcie, îmbrăcat în haine roase și măcinat de frici?

Pe lângă creațiile sale, am răscolit prin amintirile relatate de scriitorii care l-au cunoscut și am încercat să aflăm lucruri curioase și puțin cunoscute despre poetul român Mihai Eminescu. 

PE LUNG

1. Nu-i plăcea școala

Era un tânăr timid, curios, îndrăgostit de literatură, dar nu și de școală. Deși era un băiat talentat și deștept, Mihai nu suporta disciplina prea aspră de la școală, motiv pentru care primea note mici, pentru care era certat de către părinți. Tatăl lui era cel care se opunea pasiunii feciorului său de a scrie poezii sau de a urca pe scenă. Dat fiind faptul că era o fire nestatornică, încă din adolescență, Mihai Eminescu pleca și câte o săptămâna de acasă, iar într-un an a renunțat la studii pentru a participa la un turneu cu o trupă de teatru.

2. Cunoștea cel puțin 8 limbi străine

Mihai Eminescu adora istoria, literatura și cunoștea mai multe limbi străine: latină, italiană, spaniolă, franceză, sârbă, greacă, albaneză, turcească. Dacă-l interesa vreun subiect, nu se putea dezlipi de acesta. Citea zile întregi și-l studia.

3. Nu a fost un profesor iubit

Timp de un an (1874-1875) a fost profesor de germană la Institutul Academic din Iași, însă, deși era un profesor corect, dar foarte strict și exigent, studenții au făcut grevă, cerând înlăturarea lui.

4. Eminescu adora să joace fotbal și să înoate

5. Era un naționalist înrăit și saluta oamenii cu „Trăiască nația!”

6. Era un adevărat cuceritor

Știa cum să le vorbească femeilor,  în funcție de rangul lor. Era bântuit de pasiuni violente pentru femeile pe care le zărea în treacăt. Cu toate acestea, nu vorbea niciodată despre femeile cu care avea relații. Disprețuia bărbații care alergau după fuste și care își istoriseau mândri poveștile amoroase.

7. A fost de toate

George Călinescu îl descrie în cartea saViaţa lui Mihai Eminescu ca fiind un hoinar în lume, dar oriunde s-ar fi aflat, nu a ezitat să scrie, să compună, să se documenteze. El a fost actor, bibliotecar, a fost hamal în port, grăjdar la hotel, jurnalist.

8. Iubea țigările și cafeaua

Mihai Eminescu era un fumător înrăit. Toți banii pe care îi câștiga, îi cheltuia pentru cărți, țigări și cafea. „Pe dată ce-i soseau banii, își cumpăra cafea râșnită și spirt denaturat și, suspendând relațiile și discuțiile, se închidea în odaia sa. Cafeaua cu caimac pe care o fierbea Eminescu la mașina de spirt, și pentru care renunța chiar la mâncare, era pentru el și un aliment subtil, sugerând calitatea ascetică a existenței sale, și o aromă stupefiantă, dând ușoara iluzie a Orientului. Când cafeaua se termina, poetul revenea la realitate și în societate, unde continua discuțiile începute cu mult timp în urmă și le relua din locul unde acestea au fost întrerupte”, scrie se George Călinescu. 

9. Îi plăcea să cânte când nu-l aude nimeni

Îi plăcea să citească cu voce tare poeziile și pasajele care i se păreau nemaipomenit de frumoase. Era atât de absorbit de aceste texte, încât lovea cu pumnii în masă, pășea zgomotos. În momentele în care se scufunda adânc în idei și creație, uita să mănânce, uita de oamenii din jur. În timp ce medita se plimba prin odaie, fredonând vreun cântec. El le spunea prietenilor: „Să știți, când sunt melodii vesele, gândesc poezie, iar dacă sunt marșuri, gândesc istorie”.

10. Nu era foarte îngrijit

Intra în lumea literaturii, se adâncea atât de mult în ea că nu observa cum timpul trece, barba îi creștea, hainele deveneau slinoase și în cameră era haos. Când deja îi era imposibil să creeze în astfel de haos, decidea să-și schimbe locuința, să-și cumpere haine și așternuturi noi și să se radă, povestea Ioan Slavici, prietenul lui Eminescu, în cartea „Amintiri”.

Eminescu era de părere că „fiecare  lucru trebuie să vină la timpul lui, să corespundă unei necesități firești”. A dormit pe paie, în odăi mici și modeste, cu pereții jerpeliți, mobilă stricată și bordeie. Avea un costum de iarnă și unul de vară, pe care le purta până nu  se transformau în zdrențe. Însă, dacă se prezenta la un eveniment festiv, acesta se îmbrăca conform cerințelor. Iarna purta un palton închis și o căciulă de astrahan (căciulă din piele de miel), iar mâinile și le vâra în căptușeala mânecilor din lipsă de mănuși, descrie Călinescu.

11. Era singuratic

Potrivit lui, tânărul poet era om al singurătății: îi plăcea să stea singur acasă, iar la petreceri stătea deoparte, interacționând rar cu oamenii. „El era tot mai mult singur. Un fel de om rătăcit printre ceilalți”, povestea Slavici. Potrivit descrierii lui Ioan Slavici, Eminescu era „un om de o veselie copilăroasă, care râdea din toată inima, încât ochii tuturor se îndreptau asupra lui. În clipa următoare se încrunta, se strâmba or își îndrepta capul cu dispreț. Cea mai mică contrazicere îl irita, muzica de cele mai multe ori îl supăra, șuieratul îl făcea să se cutremure, iar orice scârțâietură îl scotea din sărite”.

13. Suferea de tulburare bipolară

Mihai Eminescu suferea de tulburare bipolară, numită atunci tulburare maniaco-depresivă. Persoana afectată de această tulburare poate avea perioade în care este extrem de trist sau fără energie (denumite episoade depresive) și perioade în care este inadecvat de energizat, vesel, euforic  sau nervos (denumite episoade maniacale). Persoana se simte ca „băgat în priză”, are o încredere exagerată în sine, vorbește întruna, sare de la o idee la alta, nu se poate concentra, face exagerat de multe planuri, multe nerealiste, devine impulsiv, cheltuitor sau exagerat de activ. Pe lângă aceste episoade, persoana poate avea și perioade de depresie, în care cel puțin 2 săptămâni, este foarte trist sau fără chef de viață, nu se poate odihni, nu are energie, are numai gânduri triste, pesimiste, îngrijorătoare, sentimente exagerate de vinovăție. Această afecțiune psihică este foarte des întâlnită (la cel puțin 4,5% din oamenii de pe întreaga planetă). 

Intra prin cafenele doar fiind ademenit de mirosul îmbietor de cafea turcească și pentru a frunzări ziarele străine. Poetul era măcinat din interior de tulburarea sa psihologică. Dar de multe ori pierdea noțiunea timpului absorbit de citit sau scris și ajungea să nu doarmă nopți în șir, deși convingerea sa era că „cea mai plăcută parte a vieții e cea petrecută în somn, când ești fără ca să fii și fără să simți dureri”. El a fost internat de mai multe ori la spitalul de psihiatrie. Mai mulți prieteni de ai lui spuneau că înainte de o nouă internare la spital, Eminescu le-a spus că ar vrea să se călugărească. Pe data de 15 iunie 1889, la ora 4.00 dimineața, poetul se stinge în Sanatoriul de Boli Mintale, de pe strada Plantelor din București. A decedat într-un halat ponosit, pe un pat metalic de spital, închis în „celula” sa din spital. Cu doar câteva minute înainte de a trece în neființă, a vrut doar un pahar cu lapte și sprijin moral. „Sunt năruit”, i-a șoptit Eminescu medicului de gardă care i-a adus paharul cu lapte. La scurt timp, Mihai Eminescu a decedat.

Jurnalistă și omul cu frumosul, cărțile și dulciurile. Toate animalele sunt prietenii ei. Scrie ușor despre subiecte grele și face fotografii pe care o să le vindem cu mulți bani cândva.

Cultură

Neesențialii: artiștii

Publicat

pe

De către

Ei sunt oamenii care și-au pus talentul și toată dedicarea la bătaie și au încercat să-și creeze o viață bună aici, acasă, în Moldova. Fără surse de venit, fără susținere financiară din partea autorităților, ei sunt oamenii care au fost determinați drept „neesențiali” în aceste vremuri grele.

Regizorul Alex Bred, împreună cu Eugenia Boldescu și Olesea Sarandi au cules poveștile acestor oameni. Moldova.org are onoare să ți-i prezinte. De data aceasta vorbim despre artiștii din Moldova.

Neesențialii: Artiștii

Pandemia a afectat artiștii în egală măsură. În al treilea episod din „Neesențialii” artiștii noștri Iulia Panici, Sandu Cordonean, Geta Burlacu, Andrei Glavan și Ronin Terente povestesc cum s-au simțit și ce schimbări le-a adus pandemia.Un proiect de Alex Bred, în colaborare cu Eugenia Boldescu și Olesya Sarandi

Geplaatst door Moldova.org op Woensdag 8 juli 2020

În al treilea episod din „Neesențialii” artiștii noștri Iulia Panici, Sandu Cordonean, Geta Burlacu, Andrei Glavan și Ronin Terente povestesc cum s-au simțit și ce schimbări le-a adus pandemia.

Citește mai departe

Cultură

Mahala imaginară a Nataliei Gârbu

Publicat

pe

De către

Natalia Gârbu e o artistă din Moldova, pe care trebuie să o descoperi imediat, dacă încă nu o cunoști.

Natalia avea demult un vis: să lucreze într-o redacție cu oameni care citesc, fac voluntariat, le pasă de vecini și, în general, unii de alții. Oameni „pe care să-i pot invita în grădina mea neglamuroasă și să zdrobim o cină. Să ne inspirăm unul de la altul și să creăm vreun impact”, spune Natalia. 

Natalia a dat naștere mai multor proiecte sociale și artistice, expoziții fotografice și colaje. Iar proiectul pe care l-a copt toată carantina și tocmai l-a scos din cuptor este revista Mahala. 

La începutul pandemiei, atunci când situația era foarte sumbră, Natalia a trecut prin mai multe stări. Până la urmă s-a gândit că vrea „să facă!”. Așa că a adunat o mână de artiști din țară și de pe alte meleaguri, poeți din Bălți și Chișinău, bucătari, psihologi, și alți oameni care au considerat că această pandemie este momentul perfect pentru a crea un astfel de proiect artistic. Revista va fi organizată pe teme, nu pe numere. Primul număr este dedicat carantinei, iar al doilea – corpului uman. Revista conține texte în română, rusă, engleză, franceză.

Oamenii din Mahala

Printre paginile primei reviste vei găsi jurnale personale, voluntariat, veganism, coacerea pâinii, eseuri, poezie, eseuri fotografice, două interviuri cu un artist și psiholog, un articol despre mustul sălbatic, ilustrații, un articol despre mirosuri, parenting. Coperta din față și cea din spate sunt dedicate pictoriței Alionei Bereghici.

Oamenii care mai fac parte de Mahalaua Nataliei Gârbu sunt Ecaterina Postolati, Gabriela Rotaru, Cezara Kolesnik, Dima Berbeka, Tatiana Buianina, Maia Metaxa, Cristina Leahu, Veronica Ștefăneț, Elena Culic și Dana Sereda. Angela Vlădicescu a redactat paginile revistei „cu atâta dragoste, că nici nu-ți închipui”, povestește Natalia. 

Poți comanda revista aici.

Citește mai departe

Cultură

Arta a ieșit în stradă. Ce este POSTER X POEM și unde îl poți vedea

Publicat

pe

De către

Dacă treci zilele astea pe strada 31 august, pe lângă muzeul Național de Istorie, s-ar putea să dai nas în nas cu o serie de poezii ilustrate, afișate pe gardul instituției.

Început la București în martie 2020, proiectul POSTER x POEM este un proiect interdisciplinar care aduce împreună poeți contemporani și artiști vizuali. POSTER x POEM a ajuns la Chișinău la inițiativa AA+, care a lansat provocarea către 14 poeți contemporani și 14 artiști vizuali basarabeni. 

Fiecare poster propune o interpretare vizuală proprie, alături de textul poemului inițial, duo-urile de artiști fiind: Alexandru Vakulovski x Aliona Ciobanu, Moni Stănilă x Veronica Gorii, Paula Erizanu x Maks Graur, Veronica Ștefăneț x Cristina Halp, Dan Negară x Anna Vasina, Hose Pablo x Sandul, Artur Cojocaru x Alex Escu, Anastasia Palii x Adrian Gavriliuc, Artiom Oleacu x Ecaterina Șălaru, Iulia Iaroslavski x Mihaela Mândru, Ion Buzu x Veronica Belous, Cristina Dicusar x Ana Grigorovscaia, Victor Țvetov x Cristian Menumortu, Alexandru Cosmescu x Denis Foca.

Plecând de la conceptul „carte blanche”, artiștii vizuali au primit ca temă să creeze un poster pornind de la un poem al unui poet contemporan. Singura regulă a fost ca poemul și numele poetului să se regăsească în poster. „Întotdeauna am crezut că poeții trebuie să fie prieteni cu artiștii vizuali, pentru că de ei depinde cum arată cărțile în care se adună poemele. Următorul pas sunt posterele. Bineînțeles că mă bucur că după un poem de-al meu se va face un poster. De-abia aștept să-l văd! Am văzut cum întâlnirea dintre doi artiști naște scântei. Și e și mai frumos că poezia pornește din stradă, dar se întoarce înapoi în stradă. Bucurați-vă de ea!”, a adăugat poetul Alexandru Vakulovski.

Început la București

POSTER x POEM a pornit cu o primă expoziție de postere online și offline pe gardul Muzeului Național de Artă al României din București. În cadrul acestei expoziții au fost prezentate primele 16 postere din proiect, printre poeții invitați numărându-se Tara Skurtu, Dan Coman, Vasile Leac, Andrei Dosa, Mina Decu, Răzvan Țupa, Teona Galgoțiu și Svetlana Cârstean.

POSTER X POEM crede că poezia trebuie să ajungă la cât mai multă lume și pentru asta ea trebuie să iasă din cărți și să apară pe pereți și garduri. Iar posterul este mediul perfect pentru  a duce poezia în mijlocul orașului, printre oameni. 

Proiectul este inițiat de GLITCH – studio de comunicare cu înclinație către proiecte culturale din București și a ajuns la Chișinău în colaborare cu AA+ – o inițiativă nonformală, din Moldova, care își concentrează activitatea în jurul culturii vizuale locale și de peste hotare.

Aici poți vedea evenimentul și mai multe detalii.

Citește mai departe
Advertisement

Ultimele știri

Lifestyle19 ore în urmă

Partea plină a paharului. Lucrurile bune pe care ni le-a adus pandemia

PE SCURT Înainte de pandemie, cu o zi înainte ca echipa Moldova.org să înceapă munca de acasă, din autoizolare am...

Politică2 zile în urmă

Pe banii noștri: un deputat în căutarea identității și două partide care s-au lansat în gaming și aplicații mobile

La începutul acestei săptămâni Parlamentul părea că nu se putea trezi. Era luni dimineața, iar în acel moment, exista cam...

Social3 zile în urmă

Cine a fost Lia Manoliu – sportiva din Chișinău care a intrat în Cartea Recordurilor

Lia Manoliu a fost o atletă română, laureată cu aur la Jocurile Olimpice de vară din Mexico 1968 și cu...

Social3 zile în urmă

10 iulie 2020. COVID-19, PE SCURT: Starea de urgență se prelungește până pe 31 iulie

Moldova.org îți aduce în fiecare zi doar cele mai importante informații pe care trebuie să le știi despre coronavirus în...

Politică3 zile în urmă

Rezumat din Parlament: angajarea răspunderii și minus două ore de democrație

Pe ordinea de zi ședinței au fost puse inițial 42 de proiecte de legi. Printre acestea au fost și alte...

Social3 zile în urmă

Turist în Moldova: Duruitoarea Veche, Râșcani

Duruitoarea Veche este una din cele mai cunoscute destinații turistice din Republica Moldova. Totuși, ne-am gândit că s-ar putea să vrei...

Social4 zile în urmă

9 iulie 2020. COVID-19, PE SCURT: 195 cazuri noi de infectare și zece decese

Moldova.org îți aduce în fiecare zi doar cele mai importante informații pe care trebuie să le știi despre coronavirus în...

Advertisement

Politică

Divertisment6 zile în urmă

Va interzice Putin curcubeul?

PE SCURT Pe 3 iulie, la o întâlnire dintre Vladimir Putin și membrii grupului de lucru pentru amendamentele la Constituție,...

PoliticăO săptămână în urmă

Protest în regiunea transnistreană: „Noi nu vă limităm în totalitate”

PE SCURT Pe 2 iulie, în Râbnița a avut loc un protest după ce așa-zisele autorități transnistrene au anulat permisele...

Politică2 săptămâni în urmă

Ce înseamnă schimbările în Constituția Rusiei și cum ar putea influența regiunea transnistreană. Explicăm

PE SCURT De pe 25 iunie până pe 1 iulie are loc referendumul pentru modificarea Constituției Federației Ruse. În regiunea...

Politică3 săptămâni în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană. Trei sate moldovenești din stânga Nistrului au trecut în subordinea Tiraspolului?

PE SCURT Așa-zisele autorități transnistrene anunță că aproape 80% dintre cazurile de COVID-19 au fost tratate.  Thomas Mayr Harting, reprezentantul...

Politică4 săptămâni în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană. „Discriminare. Autoritățile moldovenești nu au anulat bacalaureatul pentru studenții din regiune”

PE SCURT Astăzi, 16 iunie, în regiunea transnistreană, se încheie starea de urgență, însă restricțiile rămân în vigoare. Acest lucru...

Istorie1 lună în urmă

„Politicienii folosesc divizarea în societate, manipulând cu preferințele alegătorilor”, spune o doctoră în Științe Politice

PE SCURT Instalarea stării de urgență pare că a amplificat problemele politice și divergențele existente în societate, la fel ca...

Politică1 lună în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană: Tiraspolul sugerează că s-a descurcat mai bine decât Chișinăul

PE SCURT Biroul Politici de Reintegrare a anunțat că au fost ridicate unele restricții de circulație pentru locuitorii satelor din...

Advertisement

Opinii

iulie 2020
L Ma Mi J V S D
« iun.    
 12345
6789101112
13141516171819
20212223242526
2728293031