Votul electronic, o necesitate a moldovenilor de peste hotare — Moldova.org
Connect with us

Diaspora

Votul electronic, o necesitate a moldovenilor de peste hotare

Săptămâna trecută, emigranții moldoveni din 11 țări au înaintat un demers către autoritățile de stat prin care au cerut instituirea unui Minister al Diasporei precum și accelerarea implementării procedurii de vot electronic și introducerea votului prin corespondență care, potrivit acestora, va contribui în mod esențial la creșterea numărului de votanți în afara țării și va permite emigranților moldoveni exercitarea dreptului constituțional la vot.

Publicat

pe

Săptămâna trecută, emigranții moldoveni din 11 țări au înaintat un demers către autoritățile de stat prin care au cerut instituirea unui Minister al Diasporei precum și accelerarea implementării procedurii de vot electronic și introducerea votului prin corespondență care, potrivit acestora, va contribui în mod esențial la creșterea numărului de votanți în afara țării și va permite emigranților moldoveni exercitarea dreptului constituțional la vot.

„cine vrea, caută mijloace, cine nu vrea – caută motive”

Astfel, 29 de asociații ale diasporei, care au semnat acest demers, susțin necesitatea implementării acestor forme de vot. Părerile moldovenilor însă par a fi împărțite în aceea ce privește metodele moderne de exercitare a dreptului de vot. Ala Mândâcanu, președintele comunității moldovenilor din Quebec, a declarat pentru Moldova.ORG că opiniile moldovenilor în acest sens diferă totuși. „Noi am semnat o petiție privind votul prin corespondență. Cu votul electronic opiniile diferă, majoritatea nu au încredere, se tem de falsificări. Eu una sunt convinsă că dacă Brazilia a reușit, vom reuși și noi. Dacă se creează un sistem securizat, cu un centru de control dublură (în România sau SUA) cred că nu ar fi probleme. În cazul în care fiecare votant aplică din timp și primește un număr individual de identificare, votul poate decurge în condiții de maximă securitate. Cine vrea, caută mijloace, cine nu vrea – caută motive”, a declarat Ala Mândâcanu.

La fel, Ala Mândâcanu a mai concretizat că trebuie mai întâi de toate să fie pus la punct registrul alegătorilor și să se elibereze cardul de alegător fiecărui cetățean RM cu drept de vor. Potrivit ei, atunci vor putea fi evitate falsificările din liste. „Aici, la Montreal, am văzut cum se dadeau carduri de alegatori senegalezilor. La comunitate au venit reprezentanti de la ambasade și eliberau cu semnătură carduri (sau cartele, sau certificate, nu contează denumirea) cu semnătura senegalezilor stabiliți în Canada. Cred ca Republica Moldova poate și trebuie să facă acest efort. Orice cetățean RM ar aplica cu plăcere pentru card (arată ca orice card bancar, cu dungă de protecție). Asta e mult mai important. Atunci, cu acest card, s-ar putea asigura un vot securizat, chiar și electronic. Ca la bancă”, a mai adăugat aceasta.

Chiril Tișcic, președintele Asociației moldo-române „Mihai Eminescu” din Elveția este de aceeași părere. Acesta se declară Pro în cazul implementării formelor moderne de vot. „Suntem o țară mică, prea săracă pentru a-şi permite consulate în mai multe orașe mari ale uneia și aceleiași țări. În schimb, avem resurse umane suficient de competente pentru a pune la punct acest sistem de votare. Avantajul e clar : o mai mare participare la votare va spori sensibil reprezentativitatea puterii”, a mai spus președintele asociației citate.

Iurie Ciocan: Se lucrează în acest sens…

Solicitat de Moldova.ORG, președintele Comisiei Electorale Centrale (CEC), Iurie Ciocan, susține că se lucrează în acest sens și că problema este discutată de fiecare dată în fracțiunile parlamentare, însă este necesar, în mod evident, ca decizia să fie adoptată în Parlament, după care se va putea trece în mod direct la implementare. „Noi promovăm ideea implementării acestor modalități de vot”, a declarat Iurie Ciocan, adăugând că în practica internațională se utilizează pe larg și cu succes ambele modalități de vot.

În ceea ce privește însă credibilitatea acestora, Iurie Ciocan e de părere că acest lucru depinde de persoană. Potrivit lui, cetățenii care acceptă Internetul și sunt utilizatori activi, sunt pentru votul electronic, pe când cei care sunt obișnuiți cu formele tradiționale, în scris, vor opta pentru votul prin corespondență. În context, președintele CEC mai spune că în primul rând trebuie să existe o certitudine și o încredere din partea cetățenilor în ceea ce privește aceste forme de vot. „Orice inovație care vine în sfera electorală trebuie să aibă o credibilitate de aceea este necesară o precauție maximă în construirea acesteia”, a conchis Iurie Ciocan.

Citește mai departe

Diaspora

Moldovenii din diasporă primesc, și în acest an, pașaportul turistului

Publicat

pe

De către

Moldovenii din diasporă, care revin acasă, în luna august, au parte de surprize frumoase. La punctul de trecere a frontierei primesc o broșură de cupoane de reducere în formă de pașaport al turistului, valabil în perioada august – octombrie 2018.

Evenimentul face parte din campania națională „Fii Oaspetele Nostru” (#fiioaspetelenostru, #beourguest), care scoate la iveală ospitalitatea, drept trăsătura de bază a poporului moldovean. Cetățenii din diasporă sunt invitați să fie turiști la ei acasă și cunoscând tezaurul turistic să devină ambasadori ai turismului invitând și alți oaspeți și turiști.

Pentru a facilita decizia de călătorie prin Moldova, pe portalul 360.moldova.travel sunt disponibile 12 tururi virtuale ale vinăriilor, pensiunilor turistice și a altor obiective turistice. Iar pentru a promova destinațiile turistice, diaspora este îndemnată să posteze pe rețelele de socializare fotografii și video-uri cu impresii din călătorii, indicând locațiile și utilizând hashtagurile #visitmoldova #beourguest #fiioaspetelenostru.

Scopul distribuției acestui pașaport este de a mobiliza membrii diasporei pentru descoperirea și promovarea potențialului turistic al Republicii Moldova conform Strategiei de dezvoltare a turismului 2020 și Strategiei naționale „Diaspora 2025”.

Persoanele din diaspora Republicii Moldova revenite în țară, în vacanță prin intermediul pașaportului turistului vor putea beneficia de reduceri la produsele și serviciile prestate de agenții economici din industria viti-vinicolă și a turismului din Republica Moldova pe durata august – octombrie 2018.

Distribuția pașapoartelor turistice este organizată de către Proiectul de Competitivitate din Moldova, finanțat de USAID și Guvernul Suediei, în parteneriat cu  Biroul relații cu diaspora din cadrul Cancelariei de Stat.

Citește mai departe

Diaspora

Guvernul va sprijini inițiativele diasporei, în cadrul Programului „DAR 1+3”

Publicat

pe

De către

Moldovenii din diasporă sunt încurajați să investească în dezvoltarea localităților de origine. Autorii proiectelor vor fi susținuți financiar de către Guvern, care a alocat 5 milioane de lei pentru acest an.

Programului Diaspora Acasă Reușește „DAR 1+3”, aprobat astăzi de Guvern, este prevăzut pentru perioada 2018-2025 și presupune susținerea proiectelor de infrastructură, agricole, de protecție a mediului, de eficiență energetică, dar și de promovare a turismului rural.

De asemenea, vor fi eligibile proiecte educaționale, dar și de protecție socială, inclusiv de deschidere a centrelor medicale sau a cantinelor sociale.

În anul curent, Guvernul va oferi suport financiar pentru implementarea a cel mult 25 de proiecte de dezvoltare locală. Pentru un proiect din bugetul de stat va fi alocată o sumă de până la 200 mii de lei, care să acopere  maximum 50% din cheltuieli. Dosarele vor fi acceptate în baza principiului „primul venit, primul servit”, până la epuizarea resurselor financiare disponibile.

Condiția de bază pentru a obține finanțări de la stat în cadrul Programului „DAR 1+3” este ca și beneficiarul să aibă o contribuție financiară, dar și să fie susținut de autoritățile locale și de un partener de dezvoltare sau donator.

În perioada 2015-2018, în 40 de localități au fost implementate 36 de proiecte promovate de diasporă.

Citește mai departe

Diaspora

Experiența profesională internațională a fost împătărșită acasă grație proiectului „4 hands, back to origins”

Publicat

pe

De către

Corneliu Tiulenev și Maxim Surdu, reprezentanţi ai disporei noastre din Danemarca au revenit acasă ca să desfășoare proiectul „4 hands, back to origins” – „4 mâini. Acasă” și să împărtășească, la Castel Mimi, cunoștințele, abilitățile și experiența profesională în domeniul degustării, prezentării și alegerii vinurilor în Republica Moldova, precum şi a oferi un master class din bucătăria interaţională pentru 10 bucătari locali.

Activităţile s-au desfăşurat în cadrul programului de granturi tematice Diaspora Engegement Hub (DEH), subprogramul Reîntoarcerea profesională a diasporei, implementat de către Cancelaria de Stat prin intermediul Biroului relații cu diaspora (BRD) şi finanţat de Agenţia Elveţiană pentru Dezvoltare şi Cooperare.

Pe lângă publicul interesat de domeniu, la eveniment au fost prezenți și reprezentanți ai BRD, care au apreciat profesionalismul concetățenilor noștri din Danemarca, menționând că Guvernul Republicii Moldova susține ideile inovative ale membrilor diasporei, care contribuie la dezvoltarea țării noastre.

Corneliu Tiulenev este manager sommelier la Mother Company (două restaurante în Copenhaga și Londra, un wine shop/bar la Copenhaga, doar vinuri italienești) și are o experiență de 12 ani în Italia în „privat dinning”.

Maxim Surdu este bucătar-șef la Restaurantul Aamanns 1921 din Copenhaga și are o experiență în unele dintre cele mai renumite restaurante din lume, cu două și chiar trei stele Michelin, precum Noma, Geranium, Narisawa și Nobu.

Citește mai departe