Connect with us

Opinii

Viorica Tarlapan-Ataman despre spotul turistic al Republicii Moldova

Publicat

pe

Autoarea blogului de turism travelblog.md, Viorica Tarlapan-Ataman, și-a expus opiniile vizavi de spotul de promovare a Republicii Moldova, dar și a lansat câteva sugestii pentru Agenția Turismului:

Lucrez de peste 10 ani în marketing şi am învăţat multe din propria experienţă. Am avut şi ratări şi rezultate foarte frumoase. Încă nu am ajuns expert (nu-mi place cuvântul) dar prin câte „greble am călcat”, zic eu, pot acum să dau şi nişte sfaturi.

N-aş fi filmat niciun spot video pentru TV. Poate doar pentru online.

Nu trebuie plasată nicio publicitate la TV, europenii şi americanii în proporţie de 80% folosesc internetul pentru a căuta sau a se informa despre o destinaţie turistică.

Dar spotul e făcut totuşi, din păcate nu e făcut bine, nu s-au respectat câteva lucuri elementare din promovare.

De reţinut!

–          Orice ai face, gândeşte-te că Tu Vinzi!

–        Spune exact, Cui te adresezi? Cine este target grupul tău ?

–          Abia când îţi cunoşti consumatorul, atunci vii cu un mesaj către acest consumator.

Nu-mi place pentru că:

–          Nu are un mesaj clar,  spotul nu are început şi nu are sfârşit.

–         Melodia, cu iz de melodie peruană ( parcă vezi cum zboară condorii)  nu se leagă cu Republica Moldova.

–          Turismul este, de fapt, o poveste spusă frumos.Voi nu spuneţi nimic.

–           Eu nu  aş merge într-o ţară post-sovietică care îşi spune „…an adventure into the unknown” . Eu nu vreau unknown, eu vreau să ştiu ce mă aşteaptă la destinaţie.

–          Exact şi cu acest Mistery. Nu e bine, lumea gândeşte în stereotipuri ori se ştie că europenii numai de bine nu ştiu de Moldova. Şi când mai vii cu un mesaj de Mistery- rămân toţi acasă, nu mai vin la noi.

–          Scrii  Traditions şi arăţi  beciuri – e clar că suntem beţivii Europei. Deci noi singuri ne lipim nişte stikere pe frunte !

O Recomandare ! Dacă tot aţi cheltuit 8 000 euro atunci mergeţi cu acest spot pe piaţa rusă, ei încă ne percep ca Цветущая Молдавия.

A doua recomandare ! Nu cheltuiţi banii aiurea pe TV, chiar dacă banii nu vin din buget, păcat de cheltuială. Investiţi în promovarea online. Linkurile să direcţioneze la un site bun, cu posibilităţi extinse (informaţii, pachete turistice de  la agenţii, atracţii turistice). Un exemplu bun.

A treia  recomandare! Puneţi  accent pe Agroturism! Ecoturism! Turismul de weekend !Promovaţi în primul rând turismul intern ! Spor la treabă!

Citește mai departe
Advertisement

Opinii

Acordul de Liber Schimb a scăpat de la colaps economia enclavei transnistrene

Publicat

pe

De către

Companiile din regiunea stângă a Nistrului exportă 40% din mărfuri și produse în statele din UE, iar pretinsele autorități de la Tiraspol sunt dispuse să prelungească Acordul de Liber Schimb și anul viitor, dar Chișinăul trebuie să insiste pe respectarea angajamentelor asumate de către Tiraspol. Este opinia exprimată în cadrul emisiunii ”15 minute de realism economic” de către expertul IDIS „Viitorul”, Ion Tăbârță.

„În ultimi ani economia regiunii transnistrene a trecut cunoaște un regres profund. Din anul 2014, principalii indicatorii macroeconomici s-au înrăutățit. Produsul Regional Brut a scăzut cu 7,5%, producția industrială cu 20%, exporturile cu 26%, importurile cu 47%, iar capacitatea pieței de consum cu 21%. Veniturile populației au scăzut cu 33%. Totodată, veniturile bugetului consolidat al regiunii au acoperit doar 60% din necesarul de cheltuieli.

„Regresul economiei regiunii transnistrene se explică prin faptul că, structural, economia din stânga Nistrului s-a modernizat puțin, ea rămânând, în esență, una de tip sovietică. Totodată, acolo există monopolul companiei Sheriff, care dictează regulile de joc pentru toate entitățile economice”, a spus Tăbârță.

Potrivit lui, cauza care a generat recesiunea economică în regiune este de natură geopolitică. Este vorba de criza ucraineană, ca urmare anexării Crimeii și invaziei Federației Ruse în Donbass. Acest lucru a schimbat optica Kievului, care până în 2014 tolera acțiunile autorităților neconstituționale de la Tiraspol, în a privi și aborda situația lucrurilor din regiune. Drept urmare, Kievul a stopat drastic contrabanda transnistreană din regiunea Odessa, care era o sursă de venit pentru elitele regionale.

Portul din Iliciovsk – un nod al contrabandei transnistrene spre restul lumii – a fost închis comerțului ilicit, ceea ce a cauzat regiunii transnistrene prejudicii economice semnificative. În retorica Tiraspolului, vinovat de situația economică dificilă a regiunii se face Ucraina, care a impus blocada economică în stânga Nistrului, iar Chișinăul care pune piedici relațiilor economice ale regiunii cu restul lumii.

„În a doua jumătate a anului 2017 se observă o ușoară ameliorare a situației economice din regiune. În lunile ianuarie-octombrie ale lui 2017, volumul producției industriale s-a cifrat la 601,7 milioane USD, ce reprezintă o ușoară creștere față de perioada similară a anului precedent, când producția industrială s-a cifrat la 595,1 milioane USD.

Creșterea producției industriale se explică prin reluarea activității de lucru în regim normal, din luna aprilie, a Uzinei Metalurgice de la Râbnița.

Un rol important în economia regiunii din stânga Nistrului îl ocupă producția de energie electrică. În lunile aprilie-mai a fost sistată livrarea de energie electrică către malul drept, ceea ce a provocat pagube economice semnificative regiunii transnistrene. În acea perioadă Chișinăul a importat curent electric din Ucraina, însă ulterior s-a revenit la vechiul furnizor, Centrala Electrică de la Cuciurgan”, a precizat Tăbârță.

În ceea ce privește exporturile, acestea s-au majorat cu 17,3% față de perioada similară a anului 2016, în primele 10 luni ale anului 2017 ele fiind în sumă de 515,9 milioane USD, iar importurile au crescut până la 809,1 milioane USD, cu 69,2 milioane USD mai mult. Cele mai multe livrări de mărfuri și produse regiunea din stânga Nistrului le-a făcut spre pe malul drept al Nistrului, după care urmează Ucraina și România. Importurile sunt dominate de Federația Rusă, Ucraina și malul drept al Nistrului.

Expertul IDIS „Viitorul” atrage atenția asupra unui detaliu important în comerțul regiunii transnistrene. Este vorba de Acordul de Liber Schimb, care contrar scenariilor apocaliptice, livrate pe filiera geopolitică, că regiunea va fi invadată de mărfuri din UE, s-a dovedit a fi în beneficiul Tiraspolului care își livrează mărfurile și produsele în UE fără taxe și accize, iar acest lucru a salvat o parte din agenții economici.

În același timp, expertul scoate în evidență că nu există un mecanism oficial de monitorizare, cunoscut opiniei publice, a aplicabilității Acordului de Liber Schimb în regiunea transnistreană.

În concluzie, Ion Tăbârță a menționat că Chișinăul trebuie să insiste pe respectarea angajamentelor asumate de către Tiraspol la semnarea Acordului de Liber Schimb.

Asta presupune că Chișinăul să primească un acces mai mare de a influența economia regiunii transnistrene. În așa mod, ulterior, regiunea transnistreană poate fi pusă într-o dependență economică pozitivă față de malul drept. Astfel, creându-se condițiile apropierii social-economice,  iar apoi și politice, a malului stâng al Nistrului față de cel drept.

Citește mai departe

Opinii

Bucuria de a proveni dintr-o țară în care se sărbătorește Crăciunul de două ori

Publicat

pe

De către

În lungile seri de iarnă, petrecute lângă sobă, bunica Ana asculta uneori Radio Iași. Trebăluiam împreună la plită și m-am întors spre ea, plină de curiozitate: Cum adică se naște Hristos? Mâine e ziua lui Costică!

În mintea mea de copil de cinci ani, singura semnificație a zilei de 25 decembrie era aniversarea verișorului Costică. Era o zi marcantă, mai ales pentru că asta anunța că a mai rămas exact o lună până la aniversarea mea. Și-apoi, în funcție de ce cadou primea verișorul pe 25 decembrie, puteam și eu să-mi fac socotelile și să estimez ce-mi vor da mie bunicii exact peste o lună. Rar estimările mele dădeau greș!

Bunica mi-a răspuns că „în România îi pe nou, Crăciun pe stil nou” și așa s-a consumat repede întrebarea din capul meu. La fel ca majoritatea copiilor din satul meu, dar și din Republica Moldova, mulți ani la rând împodobeam bradul pe 30 decembrie și îl țineam hăt până după jumătatea lui ianuarie. Apoi de la an la an instalam bradul cu o zi mai devreme și așa s-a ajuns să sărbătorim Crăciunul de două ori. O masă mică de 25 decembrie și o masă mare pe 7 ianuarie, așa ca să fim în rând cu restul planetei, dar fără să ne abatem prea tare de la tradițiile de familie din ultimele decenii. Bine, dar știți voi cum arată o masă mică în mintea unei gospodine din Moldova.

Am plecat de acasă, din sat, în urmă cu 10 ani, dar tradiția a rămas aceeași. Diferența e că masa mare s-a mutat pe 25 decembrie, iar cea mică e pentru Crăciunul pe stil vechi. Cum adică să lucrez azi? 15 ani la rând în ziua asta, pe 7 ianuarie, mergeam cu colinda!

Și ce dacă nu mai știu nicio colindă, afară nu sunt troiene și nici măcar fulgi, iar în loc de filmul sovietic Ironia sorţii, astăzi am stat ochi și urechi la un serial Netflix despre Familia Regală britanică. Imperiile vin și pleacă, iar Crăciunul rămâne același, mi-am zis eu privind brăduțul nostru, în timp ce deschideam ușa la frigider cu ochii plini de dezamăgire, că n-am reușit să facem nici pârjoale, nici sarmale. Dar de ce să fii trist că ți-ai furat singur de sub nas Crăciunul, dacă peste două săptămâni poate veni altul? Rezonabil, nu?

Tot astăzi, The Economist a scris că Republica Moldova este printre cele cinci țări din lume care sărbătorește oficial Crăciunul de două ori. Tineri ignoranți leneși din Belarus, Ucraina, Eritrea, Liban și Moldova, așa ca mine, nu-i așa că-i minunat să ai dreptul la a doua șansă? Hai că-l facem pe 7 mai bun!

Citește mai departe

Opinii

Lilia Carasciuc: Raportul KROLL II nu spune cine este beneficiarul final al furtului miliardului

Publicat

pe

De către

Sinteza raportului Kroll II, care a fost publicată de către Banca Națională a Moldovei pe 21 decembrie, ridică mai multe semne de întrebare la care autoritățile de stat trebuie să dea răspunsuri. Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii „Cutia neagră” de la postul de televiziune TV8, transmite IPN.

Lilia Carasciuc, director executiv Transparency International Moldova, spune că o întrebare la care nu se dă răspuns în sinteza raportului Kroll II este cine a fost beneficiarul final al furtului miliardului. „Ne interesează și când va urma într-adevăr rambursarea banilor fraudați, dar trebuie să-mi dau seama că această investigație presupune că este necesară o colaborare foarte strânsă cu organele de drept ale Republicii Moldova”, spune Lilia Carasciuc.

Potrivit ei, știind că Republica Moldova este un stat capturat, știind că acest raport constată că nu a avut încă acces la informații din mai multe bănci din Moldova, există încă multe semne de întrebare.

Cel de-al doilea raport Kroll dezvăluie cum au fost furați banii din sistemul bancar moldovenesc, precum și țările prin care aceștia au circulat sau în care au ajuns. Anunţul a fost făcut de către Banca Națională, care a publicat, în seara zilei de 21 decembrie, o sinteză a investigației fraudei bancare, pe care a primit-o împreună cu cel de-al doilea raport de la companiile Kroll și Steptoe & Johnson.

Sursa: IPN

Citește mai departe
Advertisement Enter ad code here

Ultimele Știri

Economie53 de minute în urmă

Comitetul PARE 1+1 a aprobat finanțarea a 32 de proiecte investiționale

Comitetul de Supraveghere a Programului de Atragere a Remitențelor în Economie ”PARE 1+1” a aprobat astăzi 32 cereri de finanțare...

Politică2 ore în urmă

Grupul de inițiativă pentru referendumul de anulare a sistemului mixt de vot a depus actele la CEC

Grupul de inițiativă pentru inițierea referendumului de anulare a sistemului electoral mixt de vot a depus astăzi pachetul de acte...

Social3 ore în urmă

De astăzi! Persoanele pot procura polița de asigurare medicală pentru 2018

Persoanele care se asigură în mod individual pot să achite începând de astăzi, 29 decembrie 2017, prima de asigurare obligatorie...

Politică4 ore în urmă

Curtea Constituțională va examina sesizarea privind justificarea interimatului funcției de președinte pe 2 ianuarie 2018

Curtea Constituțională va examina pe 2 ianuarie 2018 sesizarea deputaților privind constatarea circumstanțelor care justifică interimatul funcției de președinte al...

Cultură4 ore în urmă

Ana Munteanu, câștigătoarea „Vocea României”, premiată de Igor Dodon cu Diploma de Onoare a Președintelui

Ana Munteanu, câștigătoarea „Vocea României”, a fost premiată astăzi de Igor Dodon cu Diploma de Onoare a Președintelui. Distincția a...

Economie4 ore în urmă

Moldova și China au lansat oficial negocierile privind Acordul de Comerț Liber

Memorandumul de Înțelegere privind lansarea negocierilor bilaterale pe marginea Acordului de Comerț Liber între Republica Moldova și Republica Populară Chineză...

Reintegrare5 ore în urmă

Delegația transnistreană a întrerupt lucrările ultimei ședințe a Comisiei Unificate de Control din anul 2017

Comisia Unificată de Control s-a întrunit pe 28 decembrie în ora;ul Bender în şedinţă, care a fost prezidată de delegaţia...

Advertisement

Opinii