Connect with us

Cultură

Cine sunt interpreții care au urcat pe scena din PMAN de „Ziua Victoriei” și ce declara 4 ani în urmă moderatoarea concertului //VIDEO

Publicat

pe

Concertul organizat sub egida președintelui Igor Dodon, pe 8 mai, a adunat pe scena din Piața Marii Adunări Naționale în jur de 15 interpreți sau formații muzicale și Orchestra Națională Simfonică, în frunte cu dirijorul Gheorghe Mustea. Numărul persoanelor care au venit să marcheze „Ziua Victoriei” oscilează între 40 de mii, cifră vehiculată de AccentTV,  și șase mii de persoane, cifră oferită de Oleg Bârliba, șeful secției Securitate internă al IP Buiucani.

Regimul stalinist a deportat 875 de mii de basarabeni și a omorât alte 300 de mii.

România, în granițele din 1939, a pierdut în cel de-al Doilea Război Mondial 833 de mii de oameni.

O bună parte dintre interpreții care au participat la concertul de ieri sunt cunoscuți și pentru prezența lor frecventă la alte manifestații organizate de politicieni controversați, precum Vlad Plahotniuc, sau chiar în campanii socio-politice de advocacy în favoarea unor proiecte de lege înaintate de partide politice. Anul trecut, Geta Burlacu a fost surprinsă pe panourile publicitare, împreună cu alți interpreți precum Iurie Sadovnic, Zinaida Julea sau Adriana Ochișanu, promovând sistemul de vot uninominal. Ieri, interpreta Geta Burlacu a apărut pe scena concertului organizat de președintele pro-rus Igor Dodon, fost membru PCRM și PSRM, de Ziua Victoriei.

„E liniște în codrul verde și în satul meu/ Tăticul nu-i demultă vreme și-l aștept mereu/ Tăticul meu e la război/ De când aveam un an sau doi/ Și nu mai vine înapoi tăticul meu.” – sunt o parte din versurile cântate de Geta Burlacu.

De Ziua „Victoriei”, Gheorghe Țopa a cântat despre „pământul nostru”.

Totuși, în anii `90, acesta cânta despre o „dragoste nemărginită”, promovând Unirea cu România – „Dați-le voie flăcăilor basarabeni peste Prut/ Sunt așteptați de fetele din România”.

Moderatoarea evenimentului a fost Mihaela Strâmbeanu, actriță la Teatrul Național „Mihai Eminescu” din Chișinău, primul teatru stabil de expresie română în Basarabia.

Merită menționat faptul că, într-un interviu oferit pentru independent.md patru ani în urmă, actrița se arăta a fi o susținătoare a vectorului european al RM și accentua faptul că „nu tânjește” după anii sovietici. „Pentru mine, „ofertele Uniunii Vamale” sunt ca o poveste de adormit copiii, din anii sovietici, după care eu nu tânjesc. Mai grav este că o mare parte din cetățenii moldoveni încă mai trăiesc acea nostalgie sovietică și ar face orice pentru a-și satisface iluziile unei vieți „în roz”. Mă întreb, oare a uitat poporul meu foametea din anii 46-48, deportările și grozăviile care ne-au marcat viețile? Refuz să cred. Refuz să cred că poporul meu are conștiința adormită și este ușor influențabil. De cealaltă parte, Uniunea Europeană, în viziunea mea, este spațiul spre care trebuie să tindem, pentru a trăi într-o țară civilizată, prosperă, care ne-ar asigura un trai decent pentru noi și copii noștri. Un lucru este cert, odată ce am refuzat lumea sovietică în favoarea vectorului european, trebuie să mergem înainte, chiar dacă facem pași înceți, iar drumul este anevoios”, declara Mihaela Strâmbeanu.

Invitații speciali ai concertului au fost Denis Maidanov, artist Emerit al Rusiei, și artistul Poporului din Rusia, Oleg Gazmanov. Potrivit agenției concertistice rusești „Disco star”, onorariul lui Gazmanov începe de la 25 de mii de euro, fără TVA și nu include alte cheltuieli.

Focurile de artificii care au durat aproximativ 30 de minute, care au început la ora 00:00, au costat aproximativ 140 de mii de lei. Potrivit unui consultant de la artificii.md, Președinția Republicii Moldova ar avea un parteneriat cu ei și le-au oferit reducere.

La eveniment au praticipat peste zece interpreți din Republica Moldova. Printre aceștia sunt și Silvia Grigore, Vitalie Maciunschi de la Brio Sonores, Serj Kuzenkoff, SunStroke Project, Natalia Gordienco, formația „Lume”, Doina Sulac, Zdob și Zdub și alții.

Cultură

Curiozități și ciudățenii din cultura și tradiția fotografică din secolul XIX

Publicat

pe

De către

Odată cu apariția dagherotipiei și a fotografiei în sec. XIX, au apărut și niște obiceiuri – pe atunci mai mult decât acceptate, dar care azi par cel puțin ciudate. Vorbim despre faptul că, acum câteva secole, fotografierea oamenilor decedați era o practică obișnuită.

La început, serviciile fotografilor erau scumpe și mulți dintre cei cu venituri mai modeste nu-și permiteau o fotografie pe parcursul vieții. Însă atunci când cineva din familie se stingea din viață, foloseau acest prilej pentru a face o fotografie în amintirea celui decedat. Totodată, alături de răposat se fotografiau toți, ca să nu mai cheltuie banii pentru alte fotografii.

Aceste fotografii reprezentau niște suvenire sentimentale în amintirea răposatului. Cele mai populare fotografii erau cele ale copiilor decedați și ale nou-născuților, deoarece rata mortalității infantile în vremurile epocii victoriene era destul de înaltă (n.red.: epoca domniei reginei Victoria ale Marii Britanii, 1837-1901). Aceste imagini erau uneori singura amintire pentru membrii familiei. Unde mai pui că era destul de greu să ții copiii vii în fața dagherotipului, care făcea fotografia destul de încet

Enlarge

0_e6089_646ba88b_L
dagherotip cu copii

Apogeul popularității fotografierii defuncților a fost atins la sfârșitul secolului XIX, apoi interesul s-a diminuat, fiind înlocuit cu popularitatea fotografiilor instante. Cu toate acestea, și în secolul XX se putea întâlni această tradiție. Fotografia post-mortem arăta fața răposatului în prim-plan sau corpul în întregime, uneori apărea și în sicriu. De obicei însă, răposatul era fotografiat în așa fel, încât să se creeze iluzia unui somn adânc sau în poza nestingherită a unui om viu.

Enlarge

0_6db0e_30f53ee9_L
Poză de familie alături de răposat

Copiii erau așezați în cărucior, pe scăunele sau pe canapea, înconjurați de jucăriile preferate. O altă tradiție era să se fotografieze toată familia sau rudele apropiate. Aceste fotografii erau făcute atât în casa celui decedat, cât și în atelierul fotografului.
În pozele mai târzii, cei decedați erau deseori fotografiați în sicrie, având alături toată familia, rudele și prietenii care participau la înmormântare. Tradiția de a face asemenea poze se mai păstrează și astăzi în unele țări din Europa de Est și în țările catolice ale Americii Latine.

Pentru fixarea persoanelor decedate, în atelierele de fotografie erau diferite stative și accesorii.

Citește mai departe

Cultură

Revista presei străine / Kenya a legalizat filmele despre LGBT, în Iran au fost omorâți 24 civili, iar Theresa May pune ultimatumuri

Publicat

pe

De către

1.

Un judecător kenyan a suspendat temporar (pe perioada unei săptămâni) interdicția din statul său privind producția filmelor ce „promovează relațiile homosexuale”. Acest lucru s-a întâmplat în favoarea unui film care descrie o relație dintre două lesbiene. Astfel, judecătorul a făcut pelicula eligibilă pentru a fi înscrisă în competiția pentru premiile Oscar pentru producții străine, bucurând producătorii de film, dar mascând în acest fel cenzura din Kenya, transmite Reuters.

Filmul este întitulat „Rafiki” (din Swahili- „Prietene”) și descrie relația dintre două tinere femei, care locuiesc în același cartier din Nairobi. Timp de o săptămână, filmul va putea fi vizionat doar de maturii doritori.

Fragment din filmul „Rafiki” (sursa foto: Reuters)

2.

Cel puțin 24 persoane au fost ucise și peste 50 de persoane sunt rănite după ce bărbați înarmați neidentificați au deschis astăzi focul în timpul unei parade militare din orașul iranian Ahvaz, transmite AFP. Autoritățile iraniene transmit că una dintre victime a fost un jurnalist, iar altele opt au fost militari.

Cei patru atacatori au declanșat actul de terorism, la ora 9 locală, în cadrul unei parade militare organizate pentru a comemora ănceputul conflictului devastator dintre Iran și Irak din perioada 1980-1988.

(sursa foto: AFP)

3.

Theresa May a avertizat că negocierile cu referire la Brexit se află într-un impas și că nu va exista niciun progres înainte ca UE să-și trateze serios propunerile. Ea a acuzat liderii UE că au arătat Regatului Unit o lipsă de respect după ce i-ar fi respins planul fără vreo alternativă sau explicație.

Dacă 29 martie 2019, ziua când a fost stabilită ieșire Regatului Unit din UE, este tot mai aproape, la ce vor duce aceste tentative eșuate de a ajunge la o înțelegere și ce se mai poate întâmpla în procesul Brexit, se întreabă BBC.

Citește mai departe

Cultură

Reuniunea Teatrelor Naționale revine la Chișinău

Publicat

pe

De către

Cea de-a IV-a ediție a Reuniunii Teatrelor Naționale se va desfășura în perioada 19 – 30 septembrie, la Chișinău. Programul evenimentului cuprinde 31 de spectacole ale teatrelor din Chișinău, Bălți, București, Cahul, Cluj-Napoca, Craiova, Iași, Târgu Mureș, Timișoara, Sibiu, inclusiv 11 spectacole radiofonice și un spectacol-concert.

Cea de-a IV-a ediție a Reuniunii Teatrelor Naționale se va deschide pe 19 septembrie cu spectacolul ,,Carnavalul” de Ion Luca Caragiale, în regia lui Alexa Visarion, jucat de actorii Teatrul Național „Mihai Eminescu”, și se va încheia pe 30 septembrie cu același spectacol, doar că în regia lui Silviu Purcărete, rolurile fiind interpretate de actorii Teatrului Național ,,Radu Stanca” din Sibiu.

De asemenea, la această ediție vor fi montate spectacolele: ,,Scrisoarea” – Teatrul Național ,,I. L. Caragiale” din București; ,,Gaițele” și ,,Cealaltă țară” – Teatrul Național ,,Marin Sorescu”, Craiova; ,,Steaua fără nume” – Teatrul Național Târgul-Mureș; ,,Tzara arde și Dada se piaptănă” – Teatrul Național Cluj-Napoca; ,,Despărțitorul” – Teatrul Muzical-Dramatic ,,B.P. Hașdeu” din Cahul; ,,O noapte furtunoasă” – Teatrul Național ,,Vasile Alecsandri” din Bălți etc.

Secretarul de stat al Ministerului Educației, Culturii și Cercetării Andrei Chistol a mulțumit partenerilor pentru contribuția lor la organizarea acestui eveniment de mare amploare. Totodată, oficialul a îndemnat publicul să participe la Reuniunea Teatrelor Naționale – un adevărat regal teatral.

,,Ne bucură faptul că acest proiect excepțional a devenit o tradiție, pe care publicului din Republica Moldova îl apreciază din ce în ce mai mult, pentru că reuneşte pe aceeași scenă cei mai buni actori și regizori de pe ambele maluri ale Prutului”, a subliniat secretarul de stat.

Evenimentul este organizat de către Teatrul Național „Mihai Eminescu” cu sprijinul Ministerului Educației, Culturii și Cercetării al Republicii Moldova; Ministerului Culturii și Identității Naționale al României; Institutului Cultural Român, și a filialei acestuia la Chișinău.

Programul Reuniunii Teatrelor Naționale poate fi vizionat AICI.

Prima ediție a Reuniunii Teatrelor Naționale a avut loc în 2014.

Foto: TNME.md

Citește mai departe
WP Facebook Auto Publish Powered By : XYZScripts.com