Veaceslav Negruța: Actorii, care au promovat amnistia capitalului în 2007, sunt cei care o promovează și acum — Moldova.org
Connect with us

Economie

Veaceslav Negruța: Actorii, care au promovat amnistia capitalului în 2007, sunt cei care o promovează și acum

Publicat

pe

Este total nepotrivit și contraindicat pentru RM ca să aplice amnistia capitalului acum, când Moldova are o istorie proastă de extragere din sistemul bancar a 13 procente din PIB în 2014 și neavând investigările făcute și nici vorbă de recuperări din aceste fraude, susține Veaceslav Negruța expert la Transparency Internaţional Moldova.

Cu siguranță anumite grupuri de interese și-ar dori poate ca o parte din aceste resurse extrase din sectorul bancar să le legalizeze, pentru că le-au obținut fraudulos”, a declarat pentru Moldova.org Veaceslav Negruța.

În opinia sa, în spatele amnistiei fiscale adoptate joi de Parlament sunt aceleași persoane, care au promovat și în 2008 amnistia fiscală și a capitalului:  „Cu siguranță că actorii sunt aceeași”. Mai mult, cazul 2008 a demonstrat că această amnistie a fost de fapt o bulă de săpun, care s-a spart fără un rezultat pentru buget.

„Noi cu siguranță ținem minte acea amnistie fiscală și a capitalurilor care a fost pusă în aplicare în 2008. Cel mai ciudat este că persoanele, care au promovat-o în 2008, sunt aceleași care promovează în 2018 aceeași amnistie a capitalurilor. În acea împachetare frumoasă care a fost și în 2008 și care există și acum, precum că din amnistia capitalului are de câștigat societatea. Cazul 2008 a demonstrat că a fost de fapt o bulă de săpun, care s-a spart cu nimic rezultat nici pentru buget, nici pentru RM. Ca să ajungem peste 10 și să vorbim despre faptul că mai este necesară o amnistie a capitalului. E cam ciudată, dar formula aplicată în 2008 a fost în interesul unui grup de cetățeni, care și acum mai vor o amnistie. Cu atât mai mult că puterea le aparține, așa cum le-a aparținut și în 2008. Cu siguranță că actorii sunt aceeași”, a menționat expertul.

Întrebat despre prevederea care interzice celor care au deținut funcții publice după anul 2009 să beneficieze de declararea voluntară a bunurilor, Veaceslav Negruța a declarat că aceasta este „cu utilitate zero”.

Aceasta pentru că toate aceste categorii de demnitari și funcționari depun anual pe propria răspundere declarația pe venit și proprietate, iar dacă unul din ei ar dori să beneficieze de prevederile noii legi, aceasta în mod automat ar însemna un autodenunț, riscând și dosar penal pentru fals în declarații.

„Prevederea care interzice persoanelor cu funcții publice de după 2009 să beneficieze de aceste amnistie este cu utilitate zero. Vă spun de ce: pentru că toate aceste categorii de demnitari, funcționari, șef de Bancă Națională, șefi de minister și instituții ș,a. în fiecare an depun pe propria răspundere declarația pe venit și proprietate. Or, dacă unul din ei vine să beneficieze și să declare în baza acestei legi, în mod automat își face autodenunț și i se deschide dosar penal pentru fals în declarații. Este o bulă pe care au băgat-o în spațiul public și în lege”, a  explicat expertul.

În plus, Veaceslav Negruța precizează și un alt aspect: persoanele din categoriile respective fiind în funcție, indiferent de perioadă, și până în 2009 și după 2009, niciodată nu au făcut înscrisuri pe propria persoană și asta se vede din declarațiile respective. „Dânșii au rude sub forme de cumetri, nași, fini, pe care afacerile sunt înscrise și le aduc confortul financiar, iar proprietățile nefiind urmărite de organele de aici. Ei sunt în mare parte cei care iau decizii cum să se aplice justiția și cum să fie urmărite aceste bunuri obținute în mod fraudulos”, a adăugat el.

Totodată, expertul a atenționat că atunci când este vorba despre amnistia capitalului, legea nu pune un termen pentru care active și proprietăți se admite legalizarea. Deci indiferent de când aceste active au provenit în anii 90, în anul 2002 sau 2014, dar în cazul dat întrebare este de ce sunt menționate categoriile de demnitari de după 2009. „Poate pentru că cei de până în 2009 acum sunt la guvernare? Și dacă ne uităm atent, ceea ce am vorbit anterior: exact acei care au promovat amnistia în 2008 sunt cei care promovează amnistia și acum și poate prin teza respectivă au grijă de propria protecție”, a mai spus Veaceslav Negruța.

Precizăm că partenerii de dezvoltare ai R. Moldova au criticat adoptarea de către Parlamentul de la Chișinău a mai multor prevederi fiscale, inclusiv cele care permit legalizarea, contra unei taxe de 3%, a proprietăților și capitalului nedeclarate.

Astfel, Ambasada Statelor Unite la Chișinău s-a declarat extrem de dezamăgită de adoptarea legislaţiei care „va diminua capacitatea Moldovei de a combate spălarea banilor” și „va dăuna climatului de afaceri al Republicii Moldova.

Ambasadorul UE, Peter Michalko, a spus că legislația „adoptată în grabă și în mod netransparent” ar putea duce la încălcarea unor angajamente ale guvernării către UE, iar reprezentanța Fondului Monetar Internațional a criticat  reformele fiscale adoptate joi, spunând, într-un comunicat, că acestea nu corespund obiectivelor programului sprijinit de FMI.

Este angajată în domeniul media încă din 1999. Timp de 14 ani, a fost reporter la Agenția de Stat Moldpres, apoi a lucrat la Flux și portalul Arena. Face parte din echipa Moldova.org din 2014.

Economie

Schimbare istorică. Banca Transilvania a ajuns cel mai mare grup bancar din România

Publicat

pe

De către

Banca Transilvania şi-a depăşit şi cel mai puternic rival – BCR- în pri­ma jumătate a acestui an şi a de­venit cel mai mare grup bancar din România, dar şi cel mai pro­fitabil, culegând practic roadele unei strate­gii de creştere atât organică, cât şi anorganică, „respec­ta­tă cu sfinţenie“, scrie Ziarul Financiar.

Grupul BT controla la finalul lunii iunie a acestui an active în va­loa­re de 75,3 miliarde de lei, în creştere cu 25% faţă de aceeaşi pe­rioa­dă a anului trecut şi cu 5,1 miliarde de lei mai mult decât principalul său competitor- grupul BCR.

Privind retrospectiv, în urmă cu zece ani Banca Transilvania aproape că nu conta şi nu reprezenta nicidecum o ameninţare pentru BCR, care avea active de aproape patru ori mai mari şi care părea de neclintit. Nici pentru BRD SocGen, al doilea jucător la acea vreme, Banca Transilvania nu era un rival de temut, având în vedere că di­mensiunea BRD era de 2,5 ori mai mare decât cea a băncii de la Cluj.

Abia în ultimii ani Banca Transilvania a devenit un competitor serios pentru BRD, iar în 2016 banca de la Cluj a reuşit să îi ia băncii cu capital francez locul în clasamentul după active.

Accederea grupului BT pe primul loc în piaţa bancară locală după prima jumătate a acestui an a fost în primul rând rezultatul achiziţiei Bancpost, instituţie de credit ale cărei rezultate financiare sunt incluse în raportările aferente acestui prim semestru din 2018..

Tranzacţia a primit la toate aprobările necesare la mijlocul lunii martie 2018, iar Banca Transilvania este în prezent în proces de integrare a operaţiunilor Bancpost. Acesta este estimat să se finalizeze în primul trimestru din 2019. Pe lângă rezultatele Bancpost, în situaţiile financiare ale grupului BT sunt incluse şi rezultatele diviziilor de leasing şi credite de consum preluat de la Eurobank (ERB Leasing IFN S.A., ERB Retail Services IFN S.A.), precum şi cele ale Victoriabank (banca din Republica Moldova deţinută de BT), ale BT Leasing, BT Direct IFN, BT Microfinanţare IFN şi BT Asset Management, mai scrie Ziarul Financiar.

Precizăm că Banca Transilvania a devenit acţionar al Victoriabank, a treia bancă din Republica Moldova din punct de vedere al activelor, având o participaţie de peste 72% împreună cu Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD).

BT a devenit primul investitor bancar străin de pe piaţa din Republica Moldova din ultimii zece ani. Banca Transilvania și-a anunţat în noiembrie 2017 planul de a investi în Republica Moldova.

Citește mai departe

Economie

Statul va acorda IMM garanții în mărime de 80% din valoarea creditelor contractate de la bănci pentru dezvoltarea afacerilor

Publicat

pe

De către

Statul va acorda Întreprinderilor Mici și Mijlocii (IMM) garanții în mărime de 80% din valoarea creditelor contractate de la bănci pentru dezvoltării afacerilor. Prevederile sunt incluse în noul Regulament de activitate a Fondul de Garantare a Creditelor, gestionat de Organizația pentru Dezvoltarea Întreprinderilor Mici și Mijlocii (ODIMM).

Documentul are drept scop facilitarea accesului la finanţare a IMM-urilor care nu dispun de garanții suficiente pentru contractarea unui credit, dar și creșterea gradului de transparență în procesul de acordare a garanțiilor financiare.

Pentru a beneficia de garanții de la stat, antreprenorii trebuie să depună o cerere la una dintre băncile partenere ale ODIMM, după care banca va examina cererea de acordare a creditului și va înainta către ODIMM cererea de garantare însoțită de solicitarea întreprinderii. ODIMM va examina cererea de garantare în termen de până la 5 zile lucrătoare, iar în cazul acceptării acesteia, banca și solicitantul vor putea semna contractul de credit.

Resursele financiare ale Fondului de Garantare a Creditelor sunt formate din alocații de la Bugetul de Stat, din asistență de la donatori, dar și din alte surse.

Rolul emiterii garanțiilor financiare pentru creditele obținute de către IMM-uri a fost atribuit ODIMM în anul 2007. Până în prezent, ODIMM a emis garanții financiare pentru mai mult de 300 de companii, în valoare de 92 milioane de lei, care au facilitat obținerea creditelor bancare în sumă de 274,5 milioane de lei.

Finanțarea IMM-urilor a contribuit la implementarea unor proiecte investiționale care au permis crearea a peste 500 locuri noi de muncă.

Citește mai departe

Economie

Ministrul Gaburici: Dispariția mașinilor de taxi este o dovadă că mulți activau ilegal. Cer soluții concrete

Publicat

pe

De către

Numărul șoferilor și al mașinilor de taxi s-au redus ca urmare a acțiunilor de control întreprinse în ultima perioadă de către Agenția Națională Transport Auto, Serviciul Fiscal de Stat și Inspectoratul Național de Patrulare. Ministrul Economiei și Infrastructurii, Chiril Gaburici, a convocat astăzi în ședință Asociația Transportatorilor Auto în regim de taxi, pentru a discuta situația creată.

Odată cu intensificarea controalelor au dispărut mașinile de taxi, o dovadă clară că mulți șoferi activau ilegal. Este o situație care mă alarmează, mai ales că peste două săptămâni începe școala – perioada în care crește numărul solicitărilor serviciilor de taxi. De aceea, până joi cer soluții concrete, altfel încât să rezolvăm situația din domeniu. Trebuie suplinit numărul de mașini și șoferi, pentru a face față cererii”, a menționat ministrul.

Chiril Gaburici a cerut Asociației Transportatorilor Auto în regim de taxi să vină cu propuneri concrete pentru combaterea activității ilicite în domeniu. Ministrul a reiterat că vor continua controalele.

„Scopul nostru nu este de a umbla cu bâta din urma companiilor de taxi, ci de a crea condiții egale de activitate pentru toți actorii din domeniu. Odată cu obligarea șoferilor de taxi să ofere bonuri de casă călătorilor, am început lupta cu transportatorii iliciți. La 1 octombrie intră în vigoare modificările la Codul rutier și vom avea toate instrumentele și pârghiile necesare pentru a impune și companiile de taxi care activează online să se conformeze legii”, a punctat ministrul Economiei și Infrastructurii.

Reprezentantul Asociației Transportatorilor Auto în regim de taxi a apreciat noul sistem de impozitare, care va intra în vigoare începând cu 1 octombrie 2018, menționând că astfel va crește calitatea serviciilor din domeniu.

Potrivit modificărilor, taximetriștii care au un salariu mai mic de 10 mii de lei vor plăti un impozit pe venit fix, de 500 de lei lunar. De asemenea, asigurarea medicală şi cea socială vor constitui a 12-a parte din rata anuală, iar cheltuielile pentru reparația mașinilor vor deveni deductibile.

„Aceste facilități fiscale vor permite companiilor de taxi să-și reînnoiască parcul de automobile și să presteze servicii calitative cetățenilor. Înțeleg că am început lupta cu transportatorii iliciți, iar aceasta este o dovadă câți dintre ei lucrau legal și câți activau ilegal, fără aparate de casă”, a mai spus Chiril Gaburici.

Anterior, ministrul Chiril Gaburici a avut discuții cu agenții economici care prestează servicii de transport auto de călători în regim de taxi și cei care dețin restaurante, hoteluri și baruri privind sistemul de impozitare și acțiunile care trebuie întreprinse pentru combaterea activității ilegale în aceste domenii.

Citește mai departe