in cadrul Partidului Comunistilor a fost creata o comisie “pentru problemele reformarii” Partidului Comunistilor, a anuntat, marti seara, la PRO TV, vicepresedintele fractiunii parlamentare majoritare, Vladimir Eremciuc.
El a spus ca necesitatea reformarii partidului este o consecinta a faptului ca "situatia se schimba, apar tot mai multi tineri in partid, noi relatii economice, este deja proprietate privata", fara a pomeni despre conditiile care au fost puse liderilor PCRM de catre cei care au mediat, din exterior, formarea monstruoasei “coalitii guvernamentale” comunisto-crestin-democrat-social-liberal-democrate. Reformarea comunistilor e un nonsens, cum sa “reformezi” un cadavru ideologic? E vorba, de fapt, despre o noua haina ideologica pentru clanul care se numeste azi PCRM.
Voronin vorbea dupa alegeri despre un termen de doi ani pina la congresul care va aproba schimbarile din statutul si programul partidului, inclusiv schimbarea denumirii. Rebotezarea PCRM si adoptarea unei denumiri care sa nu-i sperie pe europeni il ingrijora cel mai mult pe proaspatul presedinte reales, el exprimindu-si teama ca “vandabila” denumire de Partid Comunist va nimeri pe mina unor forte politice care ar putea face mult rau. E de presupus, intr-adevar, ca la osul parasit de PCRM se vor aduna mai multe “javre” politice, dar, dupa ce a fost ros atitia ani de clanul lui Voronin, pericolul acesta e redus. De altfel, “adevaratii comunisti” care s-au desprins din PCRM nu reusesc nicidecum sa inregistreze o noua formatiune cu titlu comunist, iar liderul acestora a nimerit, “din intimplare”, la duba.
Eremciuc a mai spus ca presedintele Vladimir Voronin isi va tine cuvintul si in ceea ce priveste renuntarea la functia de lider al partidului reformat, si lucrul acesta se va intimpla in viitorii doi ani.
Fiindca e greu de imaginat ca participarea lui Eremciuc la emisiune nu a fost “coordonata” cu liderul partidului, putem trage concluzia ca, desi, mecanismul reformarii PCRM inca nu a fost pus in miscare (comisia respectiva a fost constituita pina la alegerile parlamentare), conditia stabilita de protectorii externi ai clanului nu a fost retrasa si disparitia acestui partid este inevitabila. intirzierea poate fi explicata doar prin dorinta clanului de a mai folosi vechiul “brand” in alegerile locale.. E posibil ca Voronin sa incerce sa mai pastreze simbolurile actuale – secera si ciocanul, dar aceasta le-ar face mai mult rau decit bine.
Oricum, perspectiva disparitiei PCRM de pe arena politica trebuie luata in calcul de catre strategii celorlalte partide. Nu numai partidele de centru stinga, dar si cele de dreapta vor trebui sa reziste procesului de migratie politica ce se va inteti. Dar mai rau decit este acum oricum nu poate fi. Lovitura aplicata opozitiei prin tranzactia din 4 aprilie nu mai poate fi repetata. Si cu cit va intirzia reformarea comunistilor, cu atit sansele opozitiei de a-si veni in fire sunt mai mari. Marea problema e cea de pina la alegeri: lipsa unui lider unificator, credibil. Urechean nu mai poate fi luat in calcul si nu e nevoie sa spunem de ce.
in ultima vreme, e adevarat, el a prins la curaj si spune ca va renunta la imunitatea parlamentara, pentru a demonstra in instanta de judecata, “fabricarea" dosarelor intentate pe numele sau. Acest curaj insa nu e legat de o revizuire a comportamentului sau, ci de faptul ca i-au cazut in miini niste documente prin care se dovedeste ca “la procurarea recenta a celor 30 de ambulante noi, Guvernul RM a achitat cu cite 7 mii de Euro mai mult pentru fiecare unitate, comparativ cu pretul platit de municipalitate”.
El nu a inteles nici macar pentru ce este hartuit de Voronin, spunind ca dosarul i-a fost fabricat pentru a-l impiedica sa participe la sesiunile Adunarii Parlamentare a Consiliului Europei, unde ar putea informa comunitatea europeana “despre nedreptatile care au loc in tara noastra”.
De un concurent in interior se teme Voronin, nu de ceea ce se va vorbi despre el in exterior, la Strasbourg, unde, gratie noilor protectori, il are ca “prieten” pe Terry Davis si ca “admiratoare” pe Josette Durrieu. / Nicolae Negru // Jurnal de Chisinau
