Turistul

Val Butnaru // Oficial, finctia pe care o detine Artur Cozma se numeste „ministru al culturii si al turismului”. Inspirata gaselnita, fiindca astfel si dinsul poate rasufla usurat si sa nu mai raspunda la intrebarile siciitoare de genul: „Cine este Cozma – turist sau om de cultura?”

Om de cultura, cu certitudine nu e. La urma urmei, nici nu e nevoie, ca nu pentru asta l-a pus Voronin in fruntea ministerului. Dar nici nu trebuie sa fie filosof ca Descartes, macar de-ar tacea, ca o trestie ginditoare, si nu i-ar incurca pe artisti si pe oamenii de cultura sa lucreze. insa, vorba proverbului rominesc: „Prostului nu-i sade bine daca nu-i si fudul”.

Si porni Artur cel tinar ca un soim cu fudulii… Mai intii i-a socat pe scriitori, declarind ca introduce „muratoriu pe biusturi”. in limbaj simplu, mai pe intelesul oamenilor de cultura asta inseamna ca el, Artur ot turismul diplomatic, continua politica antinationala a predecesorului sau, Veaceslav Madan, si nu va permite instalarea bustului lui Liviu Rebreanu, dar nici ale altor scriitor clasici ai nostri.

Apoi, in cadrul unei intilniri cu bibliotecarii, si-a manifestat augusta nedumerire, aflind ca bibliotecile fac parte din acelasi nesuferit deja domeniu al culturii.

Dupa asta, a devenit sursa distractiilor copioase de care au parte angajatii ministerului cu ceva carte capatata in orele libere si independent de vointa ministrului. Circula un banc, care pare a fi adevarat, cum ca atunci cind secretara l-a anuntat ca doamna Veronica Garstea, dirijorul capelei corale „Doina” solicita o audienta, Artur Iubitorul de Frumos a batut din piciorus in podeaua ministeriala si a intrebat minios: „Da’ de cind avem noi capela corala la „Doina”?!”

E un chin adevarat si cultura asta! Trebuie sa citesti carti, sa asculti muizica, sa frecventezi teatrele. Si Artur Terpsihoreanul anume asta a si inceput sa faca. Ei, la nivelul cartilor si a muzicii, slava Domnului, nu a ajuns inca, dar prin teatre, pacatele tineretei, se intimpla sa mai intre. I se pare ca astfel contactul cu cultura se produce mai lesne. Nu trebuie sa-si naclaiasca creierii cu cuvinte neintelese de prin cartile groase sau sa-si rupa maxilarele, cascind si ascultind, concomitent, muzica simfonica. To li delo, la teatru! Te uiti ce se intimpla pe scena si prinzi doi iepuri de-odata – simti cum creste nivelul cultural si, totodata, ai ocazia sa dai indicatii pretioase.

Cind se uita Artur la scena in ziua de 31 august, Dina Cocea, marea actrita a Teatrului National, recita „Doina” lui Eminescu. De data asta, Artrur Inima de Moldovan a progresat enorm si nu a mai confundat poezia clasicului cu cimitirul de la marginea orasului, ci s-a pus energic pe combatut. Mai intii, insa, ca un om subtire si plin de tact si sensibilitate aparte, s-a ridicat demonstartiv si a parasit sala in timp ce actrita recita poemul. Si a avut tot dreptul s-o faca. Cine a permis sa fie recitata o poezie romineasca?! Mai tirziu, insa, a recurs si la vorbirea directa (poate nu stiati, dar Artur Demosteneanul poseda si arta oratorica). L-a intrebat pe directorul Nationalului daca stie ce-i doreste el lui? Brate nervoase? Nu! Sa se lepede de limba romina, iata ce-i doreste Artur.

Nici Madan macar nu l-a interzis pe Eminescu la Teatrul Eminescu, dar, turistul, iata a facut-o si pe asta. Apropo, in teatrul in care, recent, actrita Dina Cocea o juca pe Oltea, mama lui Stefan cel Mare. Ei, dar asta e o alta mincare de dramaturgie! Acolo a fost voie de la primarie. Voronin a permis si a incurajat ca functionarii sa se bucure de aceasta piesa. Cit priveste „Doina” lui Eminescu – Artur nu a primit nici un fel de indicatii. Si daca nu exista indicatii – ian’ sa interzicem noi imixtiunea asta romineasca in trebuirle noastre interne.

Si cind ii aud pe unii zicind ca e simplu sa fii minstru!.. La turism – s-ar putea, dar la cultura…

Preluarea textelor de pe Moldova.org se realizează doar în limita maximă de 2000 de semne, cu 2 link-uri directe spre articolul citat în prima și ultima propoziție a fragmentului preluat. Fotografiile/infograficele de pe platforma moldova.org pot fi preluate în număr de maxim 2 bucăți per material și doar cu menționarea Moldova.org și numele autorului/autoarei.