Connect with us

Economie

TREND HUNTER: Cum depozitele bancare au devenit durerea de cap a BNM

Publicat

pe

La data de 4 octombrie 2018 BNM a majorat norma rezervelor obligatorii pentru depozitele atrase în lei până la nivelul record pentru Moldova de 42,5%.Această majorare se datorează ca urmare a trei factori de bază: creșterea accelerată a depozitelor în lei în sistemul bancar, gradul redus de creditare a economiei și surplusului de valută pe piața valutară, scrie pe blogul său în analiza TREND HUNTER economistul IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță.

Suma acestor trei factori au determinat BNM să majoreze fără precedent rata rezervelor obligatorii.

Astfel comparativ cu nivelul minim din noiembrie 2015 depozitele în sistemul bancar au crescut cu 11,6 miliard lei de la 49,5 miliard lei în 2015 la 61,1 miliarde lei în iulie 2018.

Însă depozitele atrase în lei în această perioadă au crescut cu 12,9 miliarde, iar cele în valută s-au redus cu 1,3 miliarde lei. Anume creșterea cu 56% a depozitelor în lei de la 23 miliarde la 35,9 miliarde a determinat decizia BNM. Depozitele în lei au crescut atât la persoanele fizice cu +6,3 miliarde, cât și la persoanele juridice +6,6 miliarde lei.

Depozitele în valută la fel au fost pe plus, iar reducerea lor recalculată în lei se datorează aprecierii valutei naționale.

Aprecierea valutei pe de o parte a încurajat economiile în lei, iar pe de altă parte au diminuat valoarea depozitelor în valută recalculate în lei. Drept consecință, dacă în 2015 economiile în valută constituiau aproape 54% din toate depozitele, atunci în prezent ele sunt puțin peste 41%.

Creditarea economiei

Pe fundalul creșterii cu 56% a depozitelor atrase în lei, continuă să scadă volumul valoarea creditelor oferite de bănci economiei.

Astfel comparativ cu 2015, perioada analizată de noi, creditele bancare s-au redus cu 14%, sau cu 4,8 miliarde lei. De la 38,2 miliarde lei în 2015 la 33,4 miliarde lei în iulie 2018. Această reducere se datorează exclusiv reducerii creditelor oferite persoanelor juridice, care au scăzut cu 7,6 miliarde lei. Persoanele juridice nu doar și-au redus creditarea de la bănci, dar au majorat și depunerile lor în bănci cu 6,6 miliarde lei. Altfel spus în doar mai puțin de 3 ani agenții economici și-au redus activitatea investițională cu 14,2 miliarde lei.

Astfel, persoanele fizice au devenit colacul de salvare al băncilor, în condițiile în care și-au  majorat în această perioadă volumul de credite contractate cu 47% sau 2,8 miliarde lei.

În prezent băncile î-și îndeplinesc slab funcția lor în economie de a atrage resurse libere și a credita economia.

Cel mai clar se vede acest lucru dacă analizăm doar dinamica evoluției depozitelor și creditelor în lei. În 2015 la 23,9 miliarde depozite în lei, băncile ofereau 22,1 miliarde le credite în lei, sau 92,6% din totalul depozitelor atrase. În prezent la 35,9 miliarde lei depozite atrase în lei, băncile oferă doar 20,5 miliarde lei credite în lei sau doar 57,2% din totalul depozitelor atrase.

Băncile nu sunt extrem de stresate de acest fapt deoarece în salvarea lor vine BNM, care procură restul resurselor neutilizate.

Presiunea supra leului pe piața valutară

Începând cu ianuarie 2016 vânzările nete de valută a persoanelor fizice a fost mai mari decât necesitățile de valută din partea persoanelor juridice. În această perioadă surplusul de valută constituia peste 700 milioane USD. Evident acest surplus de valută a dus la aprecierea leului moldovenesc, dar în mod special la creșterea presiunii pe piața monetară. Surplusul de valută se regăsește parțial în depozitele bancare în lei.

Costurile BNM de intervenție la depozitele în lei

Pentru a reduce presiunea pe piața financiară BNM a intervenit, majorând rezervele obligatorii. Costurile suportate de BNM se ridică la 529 milioane lei anual, sau cu 70 milioane lei mai mult față de acum un an. Costurile sunt determinate atât de creșterea volumului de depozite, cât și a rezervelor obligatorii. Cea ce salvează parțial situația este reducerea ratei plătite de BNM de la 6% în 2017 la 3,5% în prezent. Totodată observăm că cele mai mari costuri suportate de BNM au fost în perioada 2015-2016, atunci când a fost nevoită să absoarbă șocul provocat de injecția de capital în sistemul financiar.

Rata achitată de BNM pentru rezervele obligatorii de regulă este mai mică decât rata inflației, excepție a fost perioada 2015-2016. Drept rezultat nominal BNM întoarce mai mult băncilor comerciale, însă valoarea reală a banilor este mai mică, cea ce înseamnă că BNM prin intervențiile sale nu majorează în termeni reali masa monetară.

Este angajată în domeniul media încă din 1999. Timp de 14 ani, a fost reporter la Agenția de Stat Moldpres, apoi a lucrat la Flux și portalul Arena. Face parte din echipa Moldova.org din 2014.

Citește mai departe

Economie

Avem șanse să mâncăm ecologic pur?

Publicat

pe

De către

Fiecare acțiune a fiecărui om, chiar și cea mai neînsemnată, are un impact asupra naturii. Acest impact a început să fie măsurat abia 26 de ani. La începutul anilor ’90, ecologistul William Rees a introdus termenul de „amprentă ecologică”, pentru a defini impactul tuturor acțiunilor umane asupra mediului înconjurător. Acest indicator se măsoară în „hectare globale” (hg) – unități de teritoriu necesar pentru asigurarea necesităților și utilizarea deșeurilor noastre. Dacă împărțim amprenta umanității la biocapacitatea planetei, putem afla care este viteza de epuizare a resurselor ei. La momentul actual acest raport este egal cu 1,7, adică noi consumăm de 1,7 ori mai multe resurse, decât Pământul reușește să se restabilească. Adică pentru asigurarea echilibrului în lume, omenirea are nevoie de 1,7 planete ca a noastră.

În mediu, amprenta ecologică se schimbă de la țară la țară: spre exemplu în Quatar acest indicator este mai sus de 10hg per om, în Australia este egal cu 9,3hg, în SUA – 8,2hg, în Afganistan și Pachistan este doar 0,79hg.

Republica Moldova se află pe locul 129, conform epuizării resurselor, indicatorul fiind de doar 1,78hg. Cu toate acestea, ne aflăm și noi în lista celor care consumă mai multe resurse decât Pământul poate restabili.

Unul din componentele de bază ale amprentei ecologice (aproximativ 60 -70%) este amprenta de carbon – totalitatea emisiilor gazelor de seră, carese acumulează în atmosferă, în rezultatul activității noastre și care duc la încălzirea globală. Acest indicator se măsoară în echivalent de CO2 (o unitate reprezintă efectul gazelor de seră care se produce la emisia unui kg de bioxid de carbon în atmosferă), și poate măsura mai multe procese, spre exemplu impactul gazelor de eșapament de la automobile, emisia de gaz metan de la fermele de animale, dar și defrișarea pădurilor.

Un alt component important este amprenta de apă. Ecologiștii i-au oferit 3 gradații: apă „verde”, „albastră” și „gri”. Apa „gri” este apa pe care o poluăm (de la spălatul mâinilor cu detergent până la apa reziduală de la fabrici), apa „albastră” este ce pe care o folosim din lacuri, râuri și izvoare subterane și cea „verde” este apa care se acumulează în sol și hrănește plantele.

Enlarge

Eko-sled-1-1024x1024
Belșug alimentar

Dacă ar fi să ne închipuim amprenta ecologică individuală ca o plăcintă, atunci gunoiul ar fi, surprinzător, doar o mică parte. Cele mai mari bucăți ar fi reprezentate de transport, alimentație și locul unde locuim – aproape o treime. Despre această bucată vom vorbi în acest articol.

Oile, vacile și gazul metan

Automobilele sunt nefirești: produc zgomot, lovesc trecătorii pe drumuri iar dacă stați într-un garaj cu un automobil cu motorul pornit, riscați să nu mai ieșiți la aer liber. Carnea pare să fie firească: este mâncată de oameni și pisici și dacă râmâi în aceeași cameră cu o bucată de carne, poți să te simți neplăcut, dar nu mori de la asta. Cu toate acestea, unii experți consideră că dacă vom reduce consumul de carne de vită și ovină,impactul poate fi mai mare decât dacă trecem de la automobile la biciclete.

Conform studiilor efectuare de organizația ecologistă Environmental Working Group (EWG) în SUA, un kilogram de carne de ovină, pe tot parcursul ciclului de producție, emite în atmosferă 39kg de CO2 (echivalentul emisiei de gaze a unui automobil nou după parcurgerea a 130 -140km). Un kilogram de carne de vită emite în atmosferă 27kg de CO2. În acelaș timp, carnea de porc sau de pasăre „va costa” natura doar cu 12kg și 7kg de CO2.

Acelaș lucru îl putem spune și despre amprenta de apă: producerea unui kilogram de carne de vită necesită 15 000 litri de apă iar pentru carne de porc sau găină e necesar de 2,5 și 3,5 mai puțin.

Enlarge

foodprints
Amprenta ecologica a alimentelor

Cifrele pot fi diferite, în dependență de țară, dar corelația rămâne aceeași: carnea de vită și ovină sunt în fruntea listei, după amprenta ecologică. Dar hai să aflăm de ce?

„De vină” este fiziologia animalelor ierbivore. În condițiile naturale ele se alimentează preponderent cu iarnă, adică celuloză rigidă, pe care multe alte animale nu sunt în stare să le digere. Digestia este asigurată de microorganismele simbionte, care trăiesc în stomacul lor cu patru camere, în special este vorba de archaea, bacterii metanogene, care în procesul de chemosinteză elimină gazul metan. Acest gas este eliminat din organismul bovinei sau ovinei prin eructație și meteorism.

Conform unor calcule, o vită elimină pe parcursul zilei între 100 și 500 de litri de metan, o oaie elimină până la 30 litri de gaz. În lume se numără aproximativ 1,5 mlrd de vite, alte ierbivore mai mici ajung până la 1 mlrd. Gazul metan este unul din cele mai periculoase gaze care produc efectul de seră (de 23 ori mai periculos decât CO2). Este clar de ce emisiile produse în urma creșterii vitelor formează aproximativ 9,5% din volumul mondial al emisiilor de gaze de seră și de ce FAO – Organizația pentru Alimentație și Agricultură a ONU a hotărât să  numească creșterea industrială a animalelor – unul din principalii factori de distrugere a mediului înconjurător.

Enlarge

personalcarbonbudgets
Amprenta de carbon conform https://reneweconomy.com.au

Astăzi în mai multe țări se lansează programe care au ca scop scăderea volumului emisiilor de gaze de seră. Aceste programe vizează în primul rând creșterea animalelor ierbivore. Spre exemplu, în cadrul Universității Aarhus din Danemarca se lucrează la crearea unei ierbi modificate genetic care ar scădea producerea de gaz metan. Din păcate, aceste studii sunt de lungă durată, așa că situația în scurt timp nu se va schimba.

Metanul nu este singura problemă. Alimentația animalelor ierbivore este cea mai puțin eficientă comparativ cu tot restul animalelor care sunt prezente în meniul nostru – porc, pește și pasăre.

Coeficientul de conversie a hranei pentru specia de pește Pangasius și a insectelor comestibile este mai mic de 2: la 1,7 -1,8 kg de hrană ei cresc cu un kilogram în masă. La găini acest indicator este de 2, la porc de 3,5 dar la vită de obicei nu este mai mic de 6 sau chiar 8, adică pentru ca vițelul să crească cu un kilogram, trebuie să mănânce 6 sau chiar 8kg de hrană. Astfel crește și aprenta de apă a producerii cărnii de vită și oaie.

„Carnea etică, adică obținută de la animalele care au crescut pe pășuni deschise, tot nu este o soluție. Volumul emisiilor de gaze de seră în acest caz crește pentru că alimentarea cu iarbă este mai puțin energetică iar vitele și oile elimină mai mult metan. Iar pentru fermele „etice” este nevoie de un teritoriu mai mare iar creșterea industrială a animalelor deja ocupă până la 30% din totalul solului accesibil pentru prelucrare de pe glob.

Cumperi „Bio”?

Termenul „agricultură organică” a fost inventat în 1940, dar popularitatea produselor „bio” a început să fie simțită la sfârșitul secolului trecut. Către anul 2016, volumul pieții pentru aceste produse a depășit în Europa suma de 33 mlrd euro. Mulți cumpărători sunt gata să plătească pentru „linte bio”, „castraveți bio” sau       roșii bio” cu 20% sau chiar 100% mai mult decât pentru legumele care nu sunt „bio”. De vină în mare parte este publicitatea: ei sunt siguri că astfel vor salva planeta. Ne grăbim să-i dezamăgim.

Dacă e să ne orientăm după calitățile dietice ale produselor bio, atunci totul este clar, ele nu au urme de pesticide. În acelaș timp, nu încetează disputele cu privire la folosul fermelor organice pentru mediul ambiant. Adepții culturii bio aduc drept argument, folosirea scăzută a ierbicidelor, pesticidelor și îngrășămintele de azot, care formează zone moarte pe coastele mărilor și deltele râurilor. Oponenții lor îi contrazic: fermele bio folosesc cu mult mai mult teren și dacă am dori să hrănim toți oamenii cu aceste produse, ar trebui să defrișăm o suprafață de păduri de 1,5 mai mult decât este acum.

Enlarge

Eko-sled-5-1024x1024
Imagine simbol

Transportul produce o treime din totalul emisiilor gazelor de seră. Cu cât mai des ne deplasăm, cu atât este mai înaltă presiunea asupra naturii. Nu ar fi logic să transpunem acest principiu și asupra alimentației și să presupunem că anume transportul produselor este cauza principală a amprentei lor de carbon, care este imensă. Prin urmare importul de banane din America Latină, a cărnii din Australia și a portocalelor din Africa este cauza tuturor relelor?

Așa consideră mulți, prin urmare sfatul „alimentează-te cu ceea ce găsești local pentru a ajuta naturii” se poate întâlni nu doar pe paginile despre ecologie dar și pe cele cu rețete culinare. Hrana locală se transformă în problemă de etică: ai cumpărat roșii din Turcia – ai comis un păcat împotriva Naturii, le-ai obținut din sera vecinului, ai ajutat planeta.

Continuarea articolului o puteți găsi aici.

Citește mai departe

Economie

Fabrica de cablaje din Căușeni va deschide 600 de posturi noi

Publicat

pe

De către

În prezent, la fabrica „Coroplast Harness Technology”, din subzona ZEL Bălți, orașul Căușeni, specializată în producerea cablajelor auto, activează 410 angajați. Numărul acestora va crește până la 1000 de persoane, odată cu darea în folosință a noii hale de producție. În acest scop, vor fi investite circa 20 milioane de dolari.

Reprezentanții Coroplast au decis să-și extindă afacerile în Republica Moldova la sfârșitul anului 2016. Ulterior, aceștia au închiriat o hală nouă de producție. Volumul vânzărilor companiei este de 15,6 milioane de euro anual, iar producția este orientată 100 % spre export.

Citește mai departe

Diaspora

Fotografia săptămânii / „Cui las eu casa? De ce omul e nevoit să-și lase rădăcinile și să se ducă prin lume?”

Publicat

pe

De către

Serafima este o bătrână din satul Brânzenii Vechi. Acum câteva zile, ea a emigrat din Republica Moldova. A plecat la fiica ei, în Milano, pentru că aici, acasă îi este greu să lupte singură cu problemele de sănătate.

Bătrâna a încărcat o valiză mare cu vreo cinci kilograme de carne și vreo patru kilograme de brânză de oi și abia de-a reușit să-și ticsească hainele și lucrurile personale. Ce mai rămâne pe-acasă, urmează să fie luat de fiica ei, la următoarea vizită.

În dimineața dinaintea plecării, Serafima se oprea periodic din aranjarea bagajelor și plângea:

„Cui las eu casa? De ce omul e nevoit să-și lase rădăcinile și să se ducă pe lume?”

Femeia și-a lăsat casa în grija unei vecine. A încetat să mai crească animale sau fructe și legume. Știa de ceva timp că va părăsi țara sa de baștină.

Dacă doriți să aflați mai multe despre Serafima și povestea ei, urmăriți reportaje.Moldova.org, în curând vom publica un reportaj la acest subiect.

Foto de Dan Guțu

Citește mai departe
WP Facebook Auto Publish Powered By : XYZScripts.com