Connect with us

Alegeri

Transnistrenii din România: Alegerile nu vor anula sărăcia din stânga Nistrului

Publicat

pe

Pe 11 decembrie curent, cetățenii din stânga Nistrului vor alege următorul așa-zis președinte al Transnistriei. Șapte candidați s-au înscris în cursă, iar printre aceștia se numără și o femeie. Descrierea detaliată a pretendenților la așa-numita funcție de șef al statului o găsiți aici. Cu toate acestea, există și cetățeni care nu vor participa la alegeri. Situația politică instabilă din regiune și condițiile vitrege de viață au făcut ca mulți transnistreni să plece din țară. Majoritatea dintre ei au ales să emigreze în Rusia, dar o parte au trecut Prutul și s-au stabilit cu traiul în România. Deoarece pe 11 decembrie, în România, se vor desfășura următoarele alegeri legislative, am discutat cu câțiva transnistreni de acolo despre realitățile așa-numitei republici pe care au lăsat-o în urmă.

Eugeniu Țanțuc, angajat, Iași: “Nimeni din cei înscriși în cursă nu-și doresc soluționarea conflictului transnistrean.”

Sunt născut în Cantemir. Am locui toată viața în Coșnița, raionul Dubăsari, tot în stânga Nistrului. În anii 2007-2012, am făcut școala în Tighina. Știu că nu se va schimba nimic după alegeri. Același Vadim Krasnoselski va câștiga. Nimeni din cei înscriși în cursă nu-și doresc soluționarea conflictului transnistrean. Eu mai am rude în Tighina și sunt într-o situație foarte grea. Muncesc pentru un salariu foarte mic. Abia le ajunge pentru a supraviețui. Acum și firma unde lucrau se închide, deoarece nu mai poate plăti salariile angajaților. E jale! E frica ceea să ajungi într-o zi când n-o să mai ai bani să-ți cumperi o pâine. Cele mai mari probleme din zonă sunt la fel ca cele din Moldova: sărăcia, emigrarea tineretului, frica față de schimbări.

Eu am terminat vara aceasta Facultatea de Electronică și Telecomunicații din Iași. Acum, fac masterul în radiocomunicații și lucrez în același domeniu. De aici, de pe malul drept al Prutului, Transnistria e ceva vechi. Când urc în microbuzul Chișinău-Bender, parcă aș urca în mașina timpului.

Tatiana Gheorghe, specialist în pedagogia muzicii, Brăila: “Trasnistrenii se tem de americani.”

De aproape nouă ani, eu locuiesc în România, dar mă mai duc la părinți în vizită. Ce pot să spun, majoritatea cetățenilor de acolo trăiesc pe altă planetă. Când au fost alegerile în Republica Moldova, eu mi-am implorat părinții să voteze cu Maia Sandu. Au fost discuții foarte aprinse, până la urmă ne-am certat. Mi-au spus tot felul de minciuni pe care le-au auzit la televizor. Ei au frică de americani. Până la urmă, ne-am împăcat, pentru că sunt părinții mei, cu toate că mai avem discuții. Chiar azi i-am întrebat pe cine votează la alegeri și mi-au zis că mulți votează cu Șevciuk. Le-am zis că Șevciuk a vândut gaze rusești și banii i-a transferat în afara țării, însă ei nu cred. Într-un cuvânt, lumea este foarte dezinformată.

Cea mai mare problemă e sărăcia. În Tiraspol, de exemplu, la piață se vând buticurile pe capete, deoarece lumea nu are bani să-și cumpere mâncare, nemaivorbind de haine. Eu am un apartament și cu greu am găsit un băiat să stea acolo, să plătească măcar utilitățile. Mama mi-a zis că foarte multă lume este plecată. Am vorbit în această seară cu feciorul meu. El locuiește la Moscova și spune că și acolo e foarte greu. Nu se mai câștigă ca înainte, moldovenii fug de-acolo, iar Dodon așteaptă pomană de la ruși când ei, săracii, nu au nici pentru dânșii.

Tatar Daniel, student la Facultatea de Calculatoare și Tehnologia Informației, Oradea: “Toți își doresc unirea cu Rusia.”

Transnistria e un teritoriu izolat, cu economie instabilă și salarii mici. La alegerile din 11 decembrie, toți candidații la funcția de președinte sunt cu viziune pro-rusă. Toți își doresc unirea Transnistriei cu Rusia. Acești candidați sunt susținuți de foarte mulți pro-ruși, iar persoanele cu viziune pro-UE nu au nici o șansă. Chiar mai mult, nu există persoane care să aibă curajul să anunțe sus și tare că vor în Uniunea Europeană. Eu învăț în România și nu voi fi prezent la alegeri, dar dacă aș fi fost în Transnistria acum, nu cred că m-aș fi dus. Dintre cei șapte candidați, Vadim Krasnoselski e favoritul, fiind susținut de partidul Edinaya Rossiya.

Diana Teișanu, angajată, București: “Transnistria este prinsă între două drumuri.”

Sinceră să fiu, nu știu cine sunt candidați la funcția de președinte. Cred că majoritatea sunt pro-ruși, ca de obicei. Eu sunt din Tiraspol, dar am învățat la unicul liceu român din zonă. Am avut multe probleme sociale, de integrare în mediul pro-rus de acolo. Din câte știu de la părinți, o problemă majoră este legată de valută și bani. Oamenilor li se opresc procente din salariu pe motiv că statul nu are bani.

Cea mai gravă problemă a Transnistriei e că se află între două drumuri și de mai bine de două decenii, nu poate alege cu cine merge. Eu îmi iubesc orașul, dar sunt sătulă de politică, deoarece în copilărie, am fost impusă să vorbesc o limbă care nu este a mea.

Alegeri

LIVE! PAS despre fraudarea alegerilor prezidențiale

Publicat

pe

De către

Partidul Acțiune și Solidaritate organizează astăzi Consiliul Național Politic (CNP) în cadrul căruia va prezenta concluziile în urma scrutinului electoral și planurile de viitor ale PAS.

Citește mai departe

Alegeri

Infografic: Alegerile legislative din România, explicate pas cu pas

Publicat

pe

De către

Duminică, pe 11 decembrie, peste 18 milioane de români sunt așteptați la urne, pentru a-și alege Parlamentul. În cursa electorală s-au înscris în total, potrivit Biroului Electoral Central, 4.251 de candidați pentru Camera Deputaților și 2.226 pentru Senat. Pentru cetățenii români din Republica Moldova au fost deschise 35 de secții de votare în 23 de localități ale țării. Aflați mai multe despre procedura de vot din infograficul de mai jos:

alegeri-legislative-ro4

Citește mai departe

Alegeri

Ion Costaș: Ideile şi intenţiile pentru care candidez

Publicat

pe

De către

Ion Costaș este bine cunoscut patrioților români de pretutindeni. Ca basarabean român, s-a afi rmat în Armata URSS, unde a primit cele mai înalte aprecieri pentru profesionism militar și curaj ostășesc. A fost selectat în lotul viitorilor cosmonauți sovietici, dar a fost exclus atunci când s-a afl at că are rude în România, că tatăl său a fost sergent major în Armata Română, vânător de munte, și a căzut prizonier la ruși, la Cotul Donului. Întreaga sa familie a trecut prin deportarea în Kazahstan. A fost șef de promoție la Academia de Aviație Militară „Iurii Gagarin”, instituție de elită pe plan mondial. Ca pilot și general în aviația supersonică, cu 2500 ore de zbor, ION COSTAȘ nu și-a uitat nici pentru o clipă obârșiile româ- nești. Ajuns general, cu importante funcții de comandă în aviația militară sovietică, a ținut să fi e cât mai aproape de casă.

Ideile şi intenţiile pentru care candidez:

Problema principală pe care o voi ridica în Parlamentul Țării va fi asumarea de către Guvernul României și de către societatea civilă din România a unui program național de susținere a românilor din diasporă în spețe a românilor din R. Moldova. Acest program trebuie să aibă trei componente: a. românii din teritoriile pe care le avem. Acesti cetateni au toate drepturile de a revendica Unirea cu Patria mamă. E vorba în primul rând de teritoriile afectate de pactul Stalin-Hitler (Ribentrop-Molotov) din 1939, care este declarat nul de URSS in 1989, la care se adaugă Transnistria. Tratative pe acest subiect cu Rusia, succesoare URSS. b. românii din teritoriile învecinate care trăiesc ca minoritate națională. Acești români, deși sunt minoritari, sunt autohtoni în teritoriile respective, sunt deseori cei mai vechi locuitori: în Ungaria, Ukraina (Bucovina de Nord si sudul Basarabiei-Budjac) de pildă. c. românii din teritorii mai îndepărtate, ajunși acolo în anii din urmă: Românii din Occident, româ- nii din zonele asiatice ale Rusiei, din Australia etc. Pentru fi ecare categorie de români trebuie concepută o altă strategie, alte ținte. Un punct comun pentru aceste strategii este ideea de a-i spijini pe românii noștri să nu-și piardă sufl etul de români, să-i legăm cât mai mult de țară, de limba română, de conștiința si cultura românească.  Statul să sprijine Biserica Ortodoxă Română, dar și celelalte culte, al căror rol în păstrarea identității naționale a românilor s-a dovedit deja că este benefi c, decisiv.  În general, trebuie gândit cât mai practic, la activități și acțiuni concrete, al căror efect să fi e apropierea românilor între ei și apropierea românilor cu Țara. Românii să aibă ceva concret de câștigat din consolidarea acestor relații. Bunăoară, pentru tineri români din diasporă este nevoie de o legislație care să-i apropie de Țară: burse școlare și facultăți, reduceri de preț la prima vizită în România, facilități vamale, facilități pentru bătrânii din diasporă care ar veni să-și petreacă ultimii ani de via- ță în România, etc.

Chestiunea Basarabiei

Cunosc bine situația din R. Moldova. Trebuie să fi m realiști în aprecierile noastre ca să nu facem evaluări prea optimiste, riscante. Trebuie să facem un inventar al motivelor și al criticilor pe care le invocă adversarii Unirii. Aceste critici trebuie contracarate prin sinceritate și adevăr. De exemplu, este întemeiată ideea că după 1990 s-au pierdut câteva ocazii bune de a face Unirea din pricina unor guvernanți de la București. Dar acest adevăr trebuie recunoscut, precizând cât se poate cine sunt acești guvernanți, arătând că au fost și la Chișinău mulți adversari ai Unirii. Trebuie nominalizați aceștia, mai ales dacă au dispărut din viața politică. Celor care mai sunt activi trebuie să le oferim o șansă de a se îndrepta. Totodată, trebuie combătută ideea că România a abandonat Basarabia în iunie 1940. Decizia luată la București în 1940 a făcut o apreciere realistă a situației și, deși a fost o op- țiune dureroasă, a fost totuși soluția cea mai ușor de suportat. S-a dovedit că Armata Roșie era pregătită să invadeze Europa, iar opoziția României le-ar fi oferit pretextul căutat.

Nu trebuie nici măcar discutată ideea organizării unui referendum! S-a organizat așa ceva în 1940 sau în 1944? Propunerea făcută în acest sens de Acțiunea 2012 este suspect de iresponsabilă! Motivele pentru care refuzăm referendumul sunt mai multe, dacă este cazul, pot expune câteva. Trebuie insistat pe nevoia de a elimina toate consecințele pactului din 1939 dintre Stalin și Hitler. Clasa politică din Basarabia este, ca pretutindeni, egoistă, nu este alcătuită din eroi sau martiri. Cei mai mulți politicieni se tem că după Unire își vor pierde privilegiile și benefi ciile acumulate, averile strânse prin furt protejat de legi elaborate si votate de ei, etc. Acești politicieni corupți sunt cei mai mari DUȘMANI ai procesului de Reintegrare națională, de Unire cu Țara. Cei mai mulți politicieni, inclusiv cei care nu sunt corupți, își pun întrebarea, destul de fi rească, inevitabilă: ce câștigă și ce pierd dacă se face Unirea? Ar fi bine dacă Parlamentul României va elabora un text ofi cial cu valoare de text constiuțional, prin care să se dea asigurări de genul următor: „După Unire, în Basarabia, vreme de 25 de ani candidații la funcția de parlamentar vor fi exclusiv persoane născute în Basarabia sau cu unul dintre părinți născut în Basarabia!” sau „După Unire, se introduce funcția de vicepreședinte al României care, în următorii 25 de ani, se desemnează numai prin votul basarabenilor!”. Mai pot fi implementate și alte idei prin care politicienii basarabeni, români sau nu, să fi e convinși că nu vor ieși din jocul politic, că se vor integra fără probleme în establishment-ul românesc, singura condiție fi ind meritul personal. Este foarte importantă și DECISIVĂ componenta economică Ea trebuie să preceadă unirea politică: conectarea la gazoductul si la sistemul energetic din Țară, introducerea ecartamentului european pe linia Iași-Chișinău, autostradă București – Iași – Chișinău, monedă unică (așa cum s-a promis în 1992), „românizarea” mass mediei din Basarabia și altele. Merită studiată și idea de a ne uni inițial într-o Confederație a Romanilor vreme de 10 ani. Este nevoie și de o selecție riguroasă a persoanelor desemnate de la București și Chișinău să acționeze în proiectele dedicate Unirii: aceste persoane să fi e verifi cate cât de loiale s-au arătat față de idealul Unirii in ultimii 26 de ani! Să nu lăsăm inamicilor noștri libertatea și ușurința de a ne sabota proiectul cel mai important pentru neamul românesc. Bucureștiul va trebui să ia contact cu liderii minorităților etnice din Basarabia pentru a le câștiga încrederea că în România Unită vor avea cel puțin aceleași drepturi pe care le au acum în R. Moldova. Trebuie să afl e acești lideri care sunt drepturile minoritarilor din România, în ce măsură acestea sunt respectate. Trebuie să li se facă demonstrația că în România de azi aceste drepturi sunt respectate mai mult decât în oricare altă țară din această parte a Europei! Este important sa fi e creată o strategie de colaborare militară comună, care ar permite o aliniere și un schimb de experiență a forțelor militare ale celor două țări româ- nești. Aceste măsuri ar unifi ca și acest domeniu important pe ideea unei singure entități naționale și ar duce nemijlocit spre consolidarea securității naționale.

Facilități pentru investiții în Basarabia, respectiv România. Organizarea unor forumuri și programe de afaceri care ar apropia investitori și antreprenori din tot spațiul românesc și care ar facilita crearea și extinderea unui mediu de afaceri comun pentru toate teritoriile româ- nești.

Nota bene: Avem nevoie de programe speciale pentru românii (moldovenii) din Transnistria. Nu trebuie uitați sau neglijați, ci dimpotrivă, trebuie plasați în prim plan.

Citește mai departe
Advertisement moldova.travel

Ultimele Știri

Externe9 ore în urmă

Polițiștii au ridicat un cerșetor, dar din haina acestuia au început să cadă pachete cu bani

Un cerșetor din Suedia i-a lăsat cu gura căscată pe polițiștii care l-au ridicat de pe stradă și l-au dus...

Politică11 ore în urmă

Traian Băsescu: Alooooo! Se aude? A început Unirea!

Ex-președintele român Traian Băsescu a scris, pe Facebook, că „a început Unirea”, precizând că, până în acest moment, 34 de...

Politică12 ore în urmă

Comisarul Johannes Hahn reiterează susținerea pentru parcursul european al Republicii Moldova

Premierul Pavel Filip a avut astăzi o întrevedere cu comisarul UE pentru Politica Europeană de Vecinătate și Negocieri de Extindere,...

Politică12 ore în urmă

Ministrul Tudor Ulianovschi a avut o întrevedere cu omologul său rus Serghei Lavrov

Ministrul Afacerilor Externe şi Integrării Europene, Tudor Ulianovschi, a avut astăzi 17 februarie 2018, în marja Conferinței de securtitate de...

Economie17 ore în urmă

Circa 185 milioane lei vor fi oferiți pentru proiectele de dezvoltare regională

Membrii Consiliul Național de Coordonare a Dezvoltării Regionale (CNCDR) au decis să aloce circa 185 milioane lei din Fondul Național...

Externe1 zi în urmă

Mazda “izolată termic” cu ţigări de contrabandă din Republica Moldova

Un moldovean a încercat să introducă ilegal în România 15.400 ţigarete de provenienţă R. Moldova, ascunse în locuri special amenajate...

Opinii1 zi în urmă

La revedere, Dorin

La revedere, Dorin. Drum bun mai departe. Mai departe de Primărie. Ai fost un primar prost, dar câțiva ani ai...

Advertisement

Opinii