De Ozea RUSU
Zilele trecute, colectivul Spitalului Clinic Republican (SCR) a sărbătorit 75 de ani de la naştere şi 50 de ani de activitate, în cadrul instituţiei respective, a dlui Timofei Moşneaga, Medic al poporului, figură bine cunoscută în comunitatea medicală a republicii, dar şi mult mai departe, în rândurile numeroşilor pacienţi. Sunt cifre interesante, mai ales cea din urmă: în cele aproape două secole de la fondarea SCR, Domnia Sa este unicul conducător al instituţiei cu o asemenea longevitate funcţională.
Ce a reuşit să facă în acest răstimp?
A izbutit să creeze un SCR modern, ce corespunde celor mai exigente imperative ale zilei, care a fost şi a rămas în centrul instituţiilor medicale de la noi. Evenimentele din start au decurs benefic pentru dl T. Moşneaga, dar şi pentru medicină: a fost adus de la Tighina de către Nicolae Testemiţeanu, devenind nu zăbavă succesorul acestuia în funcţia de medic-şef al SCR. N. Testemiţeanu ocupase funcţia de rector al ISMC: ambii erau tineri, energici, plini de iniţiativă. Anii ’60 ai secolului trecut mai purtau în ei ecoul războiului, bântuiau tifosul exantematic, tifosul abdominal, dermatomicozele şi alte boli. Prin urmare, funcţionau secţiile de trahoame, de dermatomicoză, devenite după un timp „arhaice”; nici secţiile terapeutice nu erau specializate. Deci, funcţionale erau Chirurgia Generală, ORL şi Oftalmologia – atât! Aşa că tânărul şi cutezătorul medic-şef avea un vast câmp de acţiune.
SCR devine instituţia de bază pentru dezvoltarea clinicilor universitate: cei doi talentaţi organizatori ai medicinei – Testemiţeanu şi Moşneaga – continuă să lucreze cot la cot. Colaborarea fructuoasă dintre SCR şi ISMC da, evident, pinteni activităţilor clinice, lucru extrem de important. Chiar şi în condiţiile acelea de lucru, cu acea tehnică învechită, clădiri seculare, dl Timofei Moşneaga reuşeşte sa organizeze în cadrul SCR centre înalt specializate, necesare pentru diagnosticul maladiilor în medicina internă şi în chirurgie. Pentru prima dată în republică sunt organizate secţiile de chirurgie cardiacă, chirurgie toracală, urologie, endocrinologie, serviciul de anesteziologie. Se implementează tehnologii moderne de diagnostic al maladiilor gastrointestinale, al ficatului, rinichilor şi se creează Laboratorul de diagnostic cu radioizotopi, Laboratorul de hemodializă, ambele nemaiexistând până atunci în republică. Chestiunile acestea novatoare necesitau şi spaţii curative pe potrivă, în acest fel apărând ideea construirii unui SCR nou, capabil să corespundă reformelor aflate în desfăşurare. Şi aici conjugarea eforturilor celor doi, ale dlor N. Testemiţeanu şi T. Moşneaga, a condus la realizarea scopului scontat! „Să facem un spital cum nu a mai văzut republica”, era ideea. Se caută cu zel un proiect original şi util în exploatare. S-au deplasat în căutarea unei variante optime de proiect în Finlanda, Franţa, Germania, la Moscova şi Kiev.
Apoi dl Timofei Moşneaga a însuşit din mers specialitatea de constructor, pentru a şti să ceară o muncă ireproşabilă de la cei care înălţau edificiul. Aproape toţi colaboratorii lucram, după un grafic prestabilit, peste orele de program, în Mălina Mică, pe şantier. Exista un adevărat entuziasm profesional, toţi doreau să apropie darea în exploatare a acestui templu al sănătăţii.
Când lucrările au fost finisate, medicul-şef avea deja noi griji: cum să asigure noua „cetate” cu cadre calificate, cum să procure utilajul necesar pentru secţii, laboratoare, pentru cele optsprezece săli de operaţii. Au fost, la momentul potrivit, create condiţii de ridicare a nivelului profesional al colaboratorilor prin stagii şi specializări în centrele mari de profil din Moscova, Sant-Petersburg, Kiev, Minsk. În acel an, 1977, exact când la „casa nouă” era totul finisat a avut loc un mare cutremur de pământ: când a dat dimineaţa să se bărbierească, medicul-şef a observat că încărunţise complet de răspunderea ce-l apăsa pe umeri. Complexul nou spitalicesc cu şaisprezece etaje, construit după tehnologii contemporane de protecţie, a suportat cu brio, fără consecinţe, cutremurul de pământ din martie 1977. A purces în continuare la crearea de noi centre specializate cu aplicarea unor tehnologii noi de diagnostic şi tratament moderne. Apar secţii noi, înalt specializate, de hepatologie, gastroenterologie, cardiologie, endocrinologie, nefrologie, alergologie, secţia de hemodializă şi transplant renal, cu tehnologii de ultimă oră de tratament, inclusiv metoda modernă de litotriţie a pietrelor renale.
În blocul chirurgical sunt deschise secţiile de chirurgie gastrică, proctologie, chirurgie vasculară, cardiochirurgie pediatrică, chirurgie endoscopică.
Pe baze de tehnologii noi sunt implementate microchirurgia oftalmologică, microchirurgia ORL-stă.
Departamentul de diagnostic medical este reutilizat cu tehnică performantă şi se organizează cabinete de tomografie prin rezonanţa magnetică nucleară, Laboratorul de imunologie clinică, bacteriologie şi secţia de angeografie a vaselor periferice şi cardioangiografia. Având caracter şi talent organizatoric, a format şi a consolidat prin exemplul personal colectivul acest spital ce numără 2500 de colaboratori. A contribuit la crearea condiţiilor necesare pentru buna activitate pedagogico-didactică a 15 catedre universitare. Avea permanent antenele îndreptate spre tot ce-i nou în ramură.
Pentru înălţarea acestui nou spital, dl Timofei Moşneaga se învredniceşte de titlul de Laureat al Premiului de Stat al Republicii, în curând este ales deputat în Sovietul Suprem al URSS, apoi activează, un timp, în calitate de ministru al Sănătăţii. Dar oriunde l-ar fi purtat valurile vieţii, nicicând şi niciunde nu a uitat de copilul său drag şi sfânt – SCR. Pentru că anume aici, şi numai aici, Domnia Sa a cunoscut zborul cel mai înalt pe bolta medicinei autohtone. Aici şi-a văzut în mare parte realizate gândurile, visurile. A ştiut să conlucreze de minune cu clinicile universitare, cu conducerea republicii, de la care „smulgea” cum putea, numai dânsul ştie cum, mijloace pentru a asigura ritmicitatea funcţională a instituţiei.
Spitalul Clinic Republican devine, la vremea sa, un centru organizatorico-metodic pentru dezvoltarea spitalelor municipale şi raionale din republică. Era foarte bine pusă la punct metoda activităţii de tutore: medicii, profesorii, conferenţiarii plecau, la început şi la sfârşit de an, câte o săptămână, la spitale din diferite colţuri ale republicii, acordându-le ajutor, pentru implementarea metodelor noi, contemporane la nivelul spitalelor raionale şi de circumscripţie. Chestiunea aceasta era inspirată şi susţinută mereu de profesorii Nicolae Testemiţeanu şi Vladimir Ilici. Este enigmatic faptul cum de le reuşea pe toate. Îl ajutau talentul de organizator iscusit, acel spirit ereditar de plugar cinstit şi harnic din Corjova Dubăsarilor, caracterul său deschis spre lume, autoperfecţionarea continuă.
Vorbeam mai sus de acel colectiv numeros: păi bine, dumnealui îi spune şi azi fiecăruia pe nume – fie medic, asistent medical, lucrător tehnic etc. Punea totdeauna pe prim-plan buna calitate a îngrijirii bolnavilor.
Şi dacă SCR e pentru dumnealui ceva sfânt, dacă Domnia Sa şi-a consacrat aici întreaga activitate, este îndreptăţită opinia ca pe viitor instituţia să poarte numele acestui conducător temerar al medicinei moldave. La cei 75 de ani ai medicului-şef mulţi vorbitori au susţinut mesajul. În această ordine de idei vrem să fim de acord cu pământeanul său, unul dintre inimoşii transnistreni, poetul şi cineastul Anatol Codru: „Timofei Moşneaga e mândru de la naştere şi e tot atât de aristocrat, ceea ce înseamnă că e croit dintr-un lemn nobil din care se întocmesc numai poduri, corăbii, altare. Dacă eşti sănătos, totdeauna te îmbolnăveşti de El”. E spus frumos, e bine spus!
