Connect with us

Opinii

Tentația vestului: Businessul apropie Moldova de UE

Publicat

pe

Acordul de Asociere semnat cu Uniunea Europeană oferă doar beneficii Republicii Moldova, iar în anul 2018 le putem deja contabiliza. După patru ani de la semnare, rezultate vizibile sunt în comerțul internațional. Este vorba de creșterea exporturilor în UE.

Federația Rusă, care acum un deceniu era pe prima poziție, acum este devansată de România, Italia și Germania, care sunt în topul statelor unde Republica Moldova își livrează mărfurile și produsele. Aceste trei state europene dețin o pondere de 45,64% din totalul exporturilor Moldovei, în condițiile cînd statele CSI-16,76%, inclusiv Rusia-8,87%.

Aceste totaluri, confirmă niște legități economice, prin care barierele în comerțul internațional schimbă traiectorii, și adesea contribuie la o schimbare radicală a comerțului internațional, dar și a sectoarelor din economiile naționale. Exemple sunt agricultura, industria și transporturile a afirmat în cadrul emisiunii ”15 minute de realism econom, directorul de programe de la IDIS Viitorul, Viorel Chivriga

Acordul de liber schimb este ca un motor, care funcționează cu turații maxime  pentru apropierea Republicii Moldova de UE prin tehnologizarea și modernizarea sectoarelor economiei reale, dar și creșterea performanței și calității diferitelor domenii.

„A sporit numărul companiilor care au ajuns la maturitate și și-au găsit o nișă pe piața UE. Cotele acordate de comunitatea europeană, care anterior nu puteau fi atinse, acum sunt valorificate pe deplin de către companiile moldovenești. Din 2014, Republica Moldova a trecut prin câteva etape de transformare a instituţiilor de stat. A avut loc un transfer enorm de experienţă, expertiză şi alocări de fonduri din partea UE ”, a explicat Chivriga.

Potrivit lui, sunt oameni, care înţeleg perfect ce înseamnă stabilitate, previzibilitate şi reguli de joc care nu pot fi schimbate peste noapte.

La capitolul investiții, DCFTA a schimbat în bine imaginea Republicii Moldova. Astfel, companiile cu nume cunoscute ajung nu doar la Chișinău și Bălți, ele sunt deja la Ungheni, Orhei, Strășeni și Găgăuzia, iar în următorii ani vom asista la o creștere și mai mare a companiile investitoare în Republica Moldova.

Chivriga susține că DCFTA este privit și ca un motor de creștere pentru regiunea din stânga Nistrului unde România a ajuns să dețină cota de 16% din exporturile regiunii față de Federația Rusă, care are o pondere de doar 10%.

În concluzie, directorul de programe a spus că deși businessul apropie Republica Moldova de UE armonizarea legislației este o problemă, deoarece dintr-un produs bun au reușit să se facă un produs mai puțin bun.

Sunt schimbări mai puțin pozitive pe partea de statistică, care arată niște date, iar instituțiile statului prezintă alte informații. Sunt și probleme mari în implicarea tuturor părților interesante, ca acest acord să genereze rezultate și performanțe mai mari.

Este angajată în domeniul media încă din 1999. Timp de 14 ani, a fost reporter la Agenția de Stat Moldpres, apoi a lucrat la Flux și portalul Arena. Face parte din echipa Moldova.org din 2014.

Citește mai departe
Advertisement

Opinii

Expert: De ce scad veniturile companiilor de construcții pe o piață în ascensiune

Publicat

pe

De către

Piața imobiliară trece prin transformări profunde, în condițiile în care a crescut de 3,5 ori accesibilitatea apartamentelor. Acum zece ani pentru procurarea unui apartament de 70 m2 erau necesare 35 salarii medii anuale.

În prezent datorită majorării salariului mediu calculat în euro de aproape două ori și reducerii cu 70% a prețului la imobile pentru procurarea unui apartament sunt necesare 10 salarii medii anuale, scrie pe blogul său economistul IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță.

După o scădere atât a numărului de apartamente vândute cât și a celor date în exploatare în 2016, în 2017 am avut o restabilire a pieții, când numărul de apartamente vândute a atins recordul de 18,4 mii, iar a celor date în exploatare – 6,2 mii.

Deși a crescut numărul de apartamente vândute volumul încasărilor companiilor de construcție sunt cu aproape 100 milioane euro mai mici față de 2013.

Aceasta se explică prin câteva fenomene importante.

În ultimii zece ani atestăm la o transformare a pieții imobiliare. Astfel, în anii 2000-2005 predominau apartamentele cu suprafețe mari cu o cotă de 90%. Era o piața elitară și doar cei mai bogați își puteau permite luxul de a procura apartamente.

În prezent situația s-a inversat, peste 70% din apartamente sunt cu 1-2 camere.

Reducerea prețului la apartamente de la 900 euro m2 la 525 euro m2 și creșterea veniturilor salariale a permis accesul pe piața imobiliară și a cetățenilor care câștigă banii aici în țară. Evident, ei au o putere foarte slabă de procurare și își pot permite doar apartamente cu 1-2 camere cu suprafețe mici.

Acum urmărim o reformatare a pieții imobiliare fără precedent. Dacă pe parcursul a 20 de ani suprafața medie a unui apartament vândut era de 100-110 m2, atunci în ultimii 3 ani suprafața apartamentului procurat a scăzut enorm până la 69 m2 în 2017 și 60 ,2 în primul trimestru al anului 2018.

Asistăm la o creștere a numărului de apartamente vândute și la o reducere a veniturilor încasate de companii.

Multe companii au sesizat transformările din piață și se reorientează spre apartamentele econome cu suprafețe mici. Altele nu au reușit sau proiectul imobiliar a început mult înaintea anului 2015 când am atestat primele transformări majore.

Cel mai probabil multe companii nu vor rezista scăderii încasărilor și vor falimenta, iar proiectele lor imobiliare vor fi preluate de companiile competitive.

Anul 20017-2018 este anul când piața imobiliară va fi reformatată, curățită de companii ineficiente, iar consumatorul are doar de câștigat.

Citește mai departe

Opinii

Expert: Businessul moldovenesc stabilizează piața valutară

Publicat

pe

De către

După 16 luni de apreciere continuă a monedei naționale față de dolarul american în luna mai urmărim o ușoară relaxare a presiunii pe piața valutară și o depreciere ușoară cu circa  1,1% a leului moldovenesc față de dolar de la 16,44 Lei/USD în aprilie până la puțin peste 16,6 în mai, scrie pe blogul său economistul IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță.

Unul din factorii care a dus la aprecierea leului a fost surplusul de valută pe piață valutară, începând cu anul 2016. În luna aprilie surplusul de valută în valoare anuală a atins nivelul record de 367 milioane USD. Această presiune pe leu a dus la apreciere, chiar dacă BNM a fost nevoită să intervină de mai multe ori pentru a reduce din presiune.

Surplusul de valută a fost de determinat de creșterea ofertelor nete din partea cetățenilor și cererea redusă din partea agenților economici.

 Astfel, la finele anului 2015 oferta netă de valută din partea cetățenilor a atins nivelul minim de de 1,5 miliarde USD anual. Apoi a urmat o perioadă de creștere a ofertei de valută din partea cetățenilor, care în luna aprilie  2018 a  depășit deja 2 miliarde USD în valoare anuală.

Totodată, cererea de valută din partea persoanelor juridice pe tot parcursul anilor 2016-2017 a înregistrat o scădere lentă apoi o creștere nesemnificativă, oscilând între 1,5-1,7 miliarde USD anual. Lucrul acesta a și condus la aprecierea leului moldovenesc

Însă în prezent urmărim o accelerare a cererii de valută din partea persoanelor juridice, mult mai rapidă decât creșterea ofertei din partea cetățenilor, fapt care scade din presiunea asupra leului și chiar a permis o ușoară depreciere a lui în luna mai.

În opinia noastră piața valutară din acest an va fi mai relaxată decât în 2016-2017, se va reduce presiunea asupra leului și nu v-om mai urmări situația din anii precedenți de apreciere continuă a leului.

Citește mai departe

Opinii

Expert: Achizițiile publice, bântuite de încălcări

Publicat

pe

De către

Suma achizițiilor publice a constituit 8,6 milioane de lei cu 14,6% mai mult în anul 2017 față de anul precedent, dar economista IDIS Viitorul, Diana Enachi a declarat în cadrul emisiunii ”15 minute de realism economic”deși se fac mai multe achiziții publice încălcările și neregulile continuă să existe.  

Printre cele mai frecvente încălcări se numără: nerespectarea termenilor privind încheierea contractelor de achiziție, nerespectarea termenelor minime pentru depunerea ofertelor, nerespectarea termenilor de prezentare a dărilor de seama și completarea defectuoasa/discriminatorie a cerințelor obligatorii din anunțurile de participare și nerespectarea regulilor de publicare.

„Toate ministerele dețin pe pagina web rubrici destinate achizițiilor publice, dar acestea nu conțin informații complete și actualizate. Transparența este asigurată parțial la etapa de planificare. Cu excepția Ministerului afacerilor Externe, toate celelalte și-au publicat Planurile de achiziții pentru anul 2018. La etapa de tender transparența este redusă, astfel nici un minister nu a publicat pe pagina web toate anunțurile de participare la toate procedurile desfășurate în 2018”, a precizat Diana Enachi.

Un alt aspect care vorbește cel puțin indirect despre gradul de deschidere și transparență a ministerelor este și participarea acestora (deocamdată benevolă) la noul sistem de achiziții electronice – MTender.

Astfel, un singur minister (Finanțelor) și autoritățile subordonate utilizează platforma MTender care deși este abia la etapa de proiect-pilot pentru achizițiile de mică valoare, aceasta demonstrează transparență și responsabilizare din partea instituțiilor publice.

Economista susține că procurarea individuală de către fiecare subdiviziune sau entitate subordonată dintr-o în calitate de autoritate contractantă, generează costuri sporite și ineficiența cheltuielilor publice. Or, peste 90% din produsele și serviciile achiziționate sunt aceleași.

Un alt exemplu elocvent în acest caz este Primăria municipiului Chișinău în cadrul căreia fiecare direcție are statut de autoritate contractantă își organizează independent procedurile de achiziție. Acest lucru generează costuri mari de resurse financiare publice, de personal implicat. Prin achiziționarea separată a acelorași produse nu pot fi atrași furnizori care ar putea propune prețuri mai competitive.

„Autoritățile publice sunt obligate de cadrul legal să asigure transparent la toate etapele procesului de achiziție publică, începând cu planificarea și finalizând cu executarea contractelor și informarea publicului privind livrarea bunurilor, serviciilor sau executarea lucrărilor, a concluzionat Diana Enachi.

Citește mai departe