Connect with us

Obiectiv European

Suspendări din funcție în Moldova vs. amenzi de milioane de euro în România

  Lupta cu corupţia: legislaţii similare, abordări diferite 

Din dorinţa de a câştiga, iarăşi şi iarăşi, contracte publice, mulţi agenţi economici încalcă atât normele sanitare, cât şi pe cele ale concurenţei loiale. Totodată, legile ce reglementează acest domeniu rămân preponderent nişte prevederi teoretice. Prin asta şi se explică, bunăoară, faptul că până în prezent nu a fost sancţionat vreun agent economic implicat în aşa-zisul „scandal al licitaţiilor trucate”, de acum două luni, când sute de copii de la grădiniţele din capitală au fost hrăniţi cu produse alterate. Au fost suspendaţi din funcţie doar câţiva angajaţi din cadrul Direcţiilor municipale de educaţie. Între timp, în România, agenţii economici care au obţinut contracte publice prin diferite metode ilegale sunt sancţionaţi cu amenzi solide.

În noiembrie 2016, opinia publică din Moldova a fost bulversată de ştirea că, perioade îndelungate, în mai multe grădiniţe din municipiul Chişinău au fost livrate produse alimentare alterate. S-a întâmplat în pofida faptului că alimentaţia copiilor este un domeniu foarte sensibil, respectiv şi autorităţile contractante, şi agenţii economici care aprovizionează grădiniţele şi şcolile cu produse alimentare trebuie să ţină cont, înainte de toate, de calitatea produselor şi de preţul lor de achiziţie. Procurorii au menţionat că alimentele ajungeau în instituţiile de învăţământ din capitală după ce mai mulţi funcţionari publici şi operatori economici ar fi trucat licitaţiile de achiziţie a acestora.

Pentru o „simplă” trucare, o „simplă” suspendare

În cele două luni care au trecut de la depistarea neregulilor, funcţionarii suspectaţi că ar fi implicaţi în trucarea licitaţiilor publice au fost suspendaţi din funcţie pe durata anchetei, însă agenţii economici nu au fost încă sancţionaţi. Solicitaţi de „Obiectiv European”, reprezentanţii Consiliului Concurenţei din Moldova – autoritatea publică ce ar trebui să investigheze cazul din perspectiva concurenţei neloiale – au spus că, de facto, instituţia „examinează încălcările legislaţiei în domeniul concurenţei atunci când sunt afectate drepturile şi interesele întreprinderilor”. Totuşi, în răspunsul oferit de Consiliu se menţionează că el „s-a autosesizat cu privire la licitaţiile din capitală şi că întreprinde toate măsurile necesare”, fără a se specifica însă care sunt acestea.

● Concurenţă neloială- orice acţiune, realizată de întreprinderi în procesul concurenţei, care este contrară uzanţelor oneste în activitatea economică.

(Art. 4,  Legea concurenţei)

Amenzi de până la 1,9 milioane de euro în România

Funcţionarii de la Chişinău ar putea prelua de la colegii lor bucureşteni bunele practici de combatere a concurenţei neloiale în procesul de achiziţii publice. Anul trecut, în România, mai mulţi agenţi economici care au câştigat concursuri publice prin înţelegeri de cartel au fost sancţionaţi cu amenzi solide. În plus, conform legislaţiei europene în domeniu, li s-a interzis participarea, o anumită perioadă, la diferite licitaţii publice.

Un exemplu este dosarul privind trucarea licitaţiilor în Programul „Cornul şi laptele”. Aici, Consiliul Concurenţei din România a sancţionat cinci companii producătoare de lactate cu amenzi în valoare totală de 8.591.540 lei (aproximativ 1,9 milioane de euro) pentru trucarea unor licitaţii organizate în patru judeţe din ţară. Inspectorii au depistat că cele cinci companii au acţionat concertat. În cadrul fiecărui concurs public, în etapa de licitaţie electronică, fiecare ofertant şi-a ales loturile pe care au vrut să le câştige, ceilalţi ofertanţi nelicitând pentru ele. Astfel, au licitat doar pentru loturile pe care ştiau că le vor câştiga, eliminând concurenţa. Atunci când a fost anunţată suma amenzilor aplicate celor cinci companii, Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei din România, a declarat că o licitaţie este eficientă din punctul de vedere al preţurilor şi al calităţii bunurilor ofertate numai în condiţii de concurenţă reală.

● Consiliul Concurenţei din România a sancţionat cinci companii producătoare de lactate cu amenzi în valoare totală de 8.591.540 lei (aproximativ 1,9 milioane de euro) pentru trucarea unor licitaţii organizate în patru judeţe din ţară. 

Legislaţia europeană, intransigentă faţă de concurenţa neloială

În timp ce peste Prut agenţii economici care au câştigat prin diferite subterfugii mai multe licitaţii publice sunt sancţionaţi dur, în Moldova concurenţa neloială rămâne încă nepedepsită. Acest lucru se întâmplă chiar dacă şi legislaţia din România, dar şi cea din Republica Moldova interzice înţelegerile prealabile între agenţii economici.

Şi legislaţia Uniunii Europene le interzice întreprinderilor să se înţeleagă, în procesul de licitări publice, cu privire la fixarea preţurilor sau la împărţirea pieţelor între ele. Tratatul privind funcţionarea UE prevede că întreprinderilor le este interzis să abuzeze de o poziţie dominantă pe o anumită piaţă pentru a elimina concurenţi mai mici. La fel, Regulamentul Consiliului Europei privind concentrările economice între întreprinderi nu le permite acestora să fuzioneze (dacă intenţionează să participe la un concurs de achiziţii publice), cât timp această operaţiune lear permite să controleze piaţa. Întreprinderile mari ce activează în mediul de afaceri din UE nu pot fuziona fără aprobare prealabilă din partea Comisiei Europene, chiar dacă au sediul în afara UE.

Lilia Zaharia, reporteră „Obiectiv European”

Articol realizat de Asociaţia Presei Independente (API) cu suportul financiar al National Endowment for Democracy (NED). Citiţi „Obiectiv European” pe pagina web www.api.md

Citește mai departe
Advertisement

Important

Teatrul din Cahul și Sala cu Orgă sunt readuse la viaţă cu ajutorul financiar al României

Statul român a oferit Republicii Moldova zeci de milioane de euro pentru diverse proiecte sociale. Partea leului, peste 26 de milioane, s-a dus în reabilitarea a circa 920 de grădinițe din diverse localități. Dar acestea nu sunt singurele domenii care se bucură de sprijinul României. Astfel, alte 1,8 milioane de euro vor merge pentru construcția unui nou sediu al Teatrului „Bogdan Petriceicu Hasdeu” din Cahul, precum și pentru renovarea Sălii cu Orgă din Chișinău. Lucrările sunt în toi, iar peste un an aceste instituții culturale își vor putea deschide ușile pentru public. 

Era o zi cam posomorâtă la Cahul. În zare, spre malul Prutului, se vedea cum soarele încerca să străbată ceața ce voia să-și așeze perdeaua peste capitala Sudului. În parcul din oraș au ieșit părinții cu picii lor ca să mai zburde, iar cei mai curioși priveau atent firele verzi de iarbă și le analizau printre degețele. Liniștea din parc era spartă însă de bocănituri surde. Zgomotul venea din partea stânga a parcului. Acolo, după gardul ce împrejmuia un fundament de clădire, vreo zece muncitori lucrau cu capetele aplecate. Le ridicau puțin doar când dădeau binețe, și le răspundeau șoptit: „Dă,  Doamne!”, atunci când munca lor era întreruptă cu îndemnul „Doamne Ajută!”. Erau tocmai muncitorii care lucrează la edificarea noului sediu al Teatrului din Cahul.

 Teatrul din Cahul va avea un nou sediu graţie sprijinului de 800 de mii de euro, oferit de Guvernul României. Alţi 400 de mii de euro au fost alocaţi din Bugetul Republicii Moldova. Cahulenii abia așteaptă încheierea lucrărilor: înainte de toate, pentru că noul teatru, amplasat în centrul vechi al orașului, se va înscrie printre atracţiile turistice și culturale ale urbei; apoi, pentru că ard de nerăbdare să-i inunde sălile, ca pe timpuri.

Spectacole pe scena… fostei judecătorii

„Am început construcția exact cu un an în urmă. Vedeți cât s-a muncit?”, ne spune mândru de efortul echipei sale Gheorghe Lebschi, care este șef de șantier. „La început a fost foarte mult de lucru, mai ales fundamentul a necesitat mult efort, căci s-au săpat opt metri adâncime în pământ. Acum, deoarece se încălzește afară, ne vom mișca mult mai repede. Peste un an și jumătate sperăm să finisăm”, adaugă muncitorul, în timp ce privește cu optimism la câteva plăci de beton ce urmează să fie ridicate cu macaraua.

Noua clădire a Teatrului „B. P. Hasdeu” din Cahul este ridicată pe locul unde s-a aflat vechiul sediu al instituției, care a funcționat aici până la sfârșitul anilor ’90. Dar, într-o bună zi, trupa a fost alungată de acolo: au făcut-o… fisurile mari ce au apărut în pereți, vechiul edificiu, cu o istorie bogată în spate, datând încă din perioada interbelică. Ca o soluție temporară, actorii s-au aciuat în clădirea fostei judecătorii a raionului, veche și ea, însă actorii au cârpit-o pentru a putea lucra. „Din două săli de ședințe am făcut o sală de spectacole cu o capacitate de o sută de locuri. Când sunt mai mulți spectatori, punem scaune suplimentare”, ne spune Gheorghe Mândru, directorului Teatrului.

  Peste un an, Teatrul din Cahul va avea casă nouă, o clădire modernă și spaţioasă. Foto: Lilia Zaharia


Clădire nouă în Centrul vechi

Așadar, condițiile „de teatru” sunt mai mult improvizate. Până și cabinele unde actorii își schimbă costumele și își încălzesc vocile sunt ca niște cămăruțe. În schimb, aici domnește bunăvoința, toată lumea simțindu-se ca în familie. „Mai ales că toți abia așteaptă să se mute în noul teatru, care va fi spațios”, adaugă directorul trupei cahulene.

„Este un loc frumos, alături de parc și biserică, și cred că va fi iubit de oameni. Cândva în această zonă era și un teatru de vară, veneam aici, îi aduceam și pe copii. Erau vremuri interesante, deoarece actorii se schimbau: ai noști făceau turnee în alte orașe, dar aici veneau artiști străini”, își deapănă amintirile mătușa Galina Jdanova.

Sala cu Orgă e în schele, iar Orga va pleca pentru restaurare în România

Și Sala cu Orgă din Chișinău este în schele, ea fiind cea de-a doua instituție de cultură ce va fi renovată cu sprijinul statului român. Clădirea, care este inclusă în patrimoniul arhitectural al orașului, are aproape o sută de ani. Înainte de anii ’70 ai secolului 20, aici se afla Banca orășenească. Ulterior însă, datorită amplasării centrale și pereților groși, care ofereau o izolare fonică potrivită pentru o sală de concerte, edificiul a fost transformat în astăzi binecunoscuta Sală cu Orgă, o adevărată perlă a capitalei.

Pentru reabilitarea acestei clădiri-unicat, Guvernul de la București a donat un milion de euro. În prezent, din acești bani, este restaurat demisolul clădirii, este consolidat fundamentul ei, este renovată fațada și reparat acoperișul, lucrările în cauză făcând parte din prima etapă a modernizării. „După încheierea acestora, va fi reparată și modernizată și sala de concerte. Deja am convenit ca Orga, instrumentul propriu-zis, care este cea mai mare bogăție a acestei clădiri, să fie dezasamblată. O parte din ea va fi dusă în România pentru a fi restaurată”, spune directoarea instituției, Larisa Zubcu.

 Pentru că Sala cu Orgă este în reparaţii, melomanii sunt așteptaţi în incinta Muzeului de Artă din Chișinău pentru a vedea spectacolele. Foto: Lilia Zaharia

Artiștii abia așteaptă să revină „acasă”

Ea speră că toate lucrările să fie finisate în maximum un an de zile, iar artiștii să se întoarcă „acasă” ca să muncească. „Spun „acasă”, deoarece acum suntem împrăștiați. Repetițiile le facem în incinta Colegiului de muzică „Ștefan Neaga”, iar spectacolele au loc în clădirea Muzeului Național de Artă. Și este greu să muncim așa, inclusiv pe motiv că, dacă nu ai sala ta, nu poți aduce niciun artist străin…”, adaugă Larisa Zubcu.

Lucrările de restaurare a Sălii cu Orgă sunt efectuate de aceeași companie, care acum câțiva ani a renovat Cetatea Sorocii. În cazul acesteia, și autoritățile publice locale, și donatorii au apreciat modul în care au decurs lucrările și acuratețea executării. Sunt niște detalii care vin să le inspire optimism atât echipei Sălii cu Orgă, cât și publicului obișnuit să meargă la concertele care se țin, de obicei, în această clădire specială.

 Lilia Zaharia, reporteră „Obiectiv European” 

Articol realizat de Asociaţia Presei Independente (API) cu suportul financiar al National Endowment for Democracy (NED). Citiţi „Obiectiv European” pe http://api.md/page/ro-obiectiv-european-99

Citește mai departe

Obiectiv European

Norvegia: Deținuții care nu se mai întorc în închisori

Recent, în suplimentul „Obiectiv European” s-a relatat despre modul în care se implică Norvegia în îmbunătățirea condițiilor de detenție din penitenciarele din Republica Moldova, pentru a le apropia de standardele europene. Drept exemplu, am adus sectorul de tip deschis al Penitenciarului de femei de la Rusca, reabilitat recent din banii donați de această țară scandinavă. Astăzi, ne-am propus să aflăm ce face Norvegia cu propriii deținuți și ce politici de reintegrare a acestora în societate dezvoltă.

Bastoy, închisoarea unde deținuții vopsesc, gătesc și cultivă

Pe insula Bastoy, la sud de Oslo, se află cea mai mare închisoare cu regim deschis din Norvegia. Este ca într-un sat obișnuit: fără ziduri de beton, fără sârmă ghimpată sau oameni înarmați. Deținuții (vârsta medie 40 de ani, diferite infracțiuni la activ) își execută aici doar ultima perioadă a sentinței, de un an și jumătate. Nu oricine însă poate ajunge pe Bastoy. Deținutul trebuie să scrie o cerere, în care specifică planurile de viitor și motivația, iar criteriile pentru selecție sunt stricte și transferarea se desfășoară conform listei de așteptare. „Aici, oamenii învață să fie responsabili pentru acțiunile lor”, spune fostul director al închisorii, Arne Kvernvik Nilsen.

Deținuții se trezesc singuri, merg la școală, se plimbă prin pădure, înoată sau privesc televizorul. Deși nu au dreptul la telefoane mobile, dispun de cinci cabine telefonice, notează blogul victorkapra.ro. În ceea ce privește munca propriu-zisă, ei pot alege dintr-o varietate de activități – păstoritul oilor, îngrijirea cailor, cultivarea fructelor și legumelor, asigurarea curățeniei, vopsirea caselor, munca în atelierul de tâmplărie. Pentru aceasta, le este asigurat un venit lunar, din care își cumpără hrană de la un magazin situat pe insulă și pregătesc mesele zilnice. Astfel, sunt convinși autorii acestui concept, deținutul va fi motivat să se schimbe din propria dorință, nu forțat de cineva.

Închisoarea Bastoy, văzută de la înălţime: terenuri agricole, pădure și 80 de clădiri. 

O rată a succesului de 80%

Bineînțeles că cei 115 de deținuți nu sunt pe insulă de capul lor, fiind supravegheați de ofițeri. Însă, ei nu stau închiși în celule, ci locuiesc, câte șase-șapte persoane, în case mobilate și utilate confortabil, cu televizoare și calculatoare. Fiecare deținut are propria cameră, iar bucătăria și baia sunt comune. Ei trebuie să învețe să conviețuiască sub același acoperiș, să gătească împreună și, în definitiv, să trăiască în comunitate. În plus, administrația le pune la dispoziție o clădire specială pentru vizitele membrilor familiei, dar și camere în care sunt permise relațiile conjugale.

Deși această închisoare le oferă celor închiși un stil de viață aproape normal, ei nu pot părăsi insula și nici fi alături de familiile lor. Astfel că, în ultimii 15 ani, au existat, totuși, două tentative de evadare: un deținut a vrut să treacă înot canalul, dar a sfârșit strigând după ajutor, iar altul a încercat să fugă cu o barcă, însă aceasta s-a dovedit a fi spartă și lua apă. Rata de recidivă a deținuților din închisoarea Bastoy este de 16%, comparativ cu media europeană de 70%. Ceea ce înseamnă că peste 80% din deținuți nu mai săvârșesc infracțiuni după eliberare.

Modelul Bastoy, preluat de România

Practica norvegiană a fost preluată și de România. Și aici, 115 persoane, aflate în ultimul an de detenție în penitenciarele din toată țara, s-au oferit voluntare pentru a ajuta la construcția unui sat turistic, Tătaru. Timp de trei luni, opt ore pe zi, deținuții au reușit să ridice un centru de meșteșugărit. Seara aveau liber, iar noaptea și-o petreceau în penitenciarul Chilia Nouă, aflat la câțiva kilometri. La sfârșitul stagiului deținuții sunt evaluați și cei care dovedesc că au dobândit cunoștințe în construcții (instalații, zidărie, dulgherie) primesc un certificat ca „finisori case”. Dacă respectă regulile, cât timp muncesc la Tătaru, primesc o reducere a pedepsei cu 20 de zile.

Chiar și în aceste condiții, România luptă cu problema penitenciarelor aglomerate. Conform datelor Administrației Naționale a Penitenciarelor din această țară, gradul de ocupare a închisorilor este de 145%, în medie, deși poate depăși și 200%.

Prima casă ecologică și tradiţională, construită de deţinuţi în România la îndrumarea unor meșteri locali. Sursă: victorkapra.ro

Ce se întâmplă la noi?

„În Republica Moldova, activitățile în folosul comunității sunt prestate de persoanele condamnate la munci neremunerate (de obicei, salubrizarea străzilor, repararea unor sectoare a orașului). Iar  deținuții nu sunt obligați să o facă. Dacă, totuși, aceștia doresc să presteze astfel de servicii, ei sunt remunerați și beneficiază de o reducere a perioadei de detenție, în funcție de timpul investit”, ne-a relatat Angela Oteanu, fosta șefă a Direcției Resurse Umane din cadrul Ministerului Afacerilor Interne. Conform spuselor sale, persoanele care se află în ultima jumătate de an de detenție sunt încadrate în procesul de resocializare.

Astfel, de dimineață, deținuții pot munci în ateliere auto, în zidărie sau tâmplărie, iar seara se întorc în penitenciar. Din banii câștigați, li se oferă aproximativ 30%, restul revenind închisorii. În plus, pe durata detenției, ei pot urma diverse cursuri în închisori, de la sculptor în lemn până la electrician sau mecanic auto. Dacă dau dovadă de sârguință, pot primi și un certificat în meseria dată. Astfel, deținuții de la Cricova știu să taie piatra de calcar; cei de la Leova și Taraclia sunt încadrați la munci agricole, iar cei de la Pruncul muncesc în ateliere de manufactură sau sculptează în lemn.

Potrivit lui Stanislav Cebotari, psiholog în cadrul sistemului penitenciar, munca în folosul comunității îi ajută pe cei privați de libertate să se integreze mai bine în societate și scade riscul ca ei să mai comită infracțiuni după eliberare. Tot el afirmă, însă, că la noi nu se obișnuiește ca deținuții să-și prepare singuri mâncarea, una dintre cauze fiind lipsa condițiilor și a bucătăriilor. „Se întâmplă foarte rar, doar înainte de Crăciun sau înainte de Paști, ca un grup de deținuți să gătească pentru ceilalți”.

În Norvegia, condamnaţii muncesc, merg la școală și înţeleg importanţa libertăţii. În România, cu ajutorul lor a fost construit un sat tradiţional. În Moldova, deţinuţii nu sunt obligaţi să muncească, însă pot lucra în folosul comunităţii pentru a-și reduce din detenţie. Totuși, această perioadă nu este inclusă în vechimea totală de muncă a condamnatului, nu e înregistrată în carnetul de muncă. 

Liliana Botnariuc, studentă la Școala de Studii Avansate în Jurnalism

Articol realizat de Asociaţia Presei Independente (API) cu suportul financiar al National Endowment for Democracy (NED). Citiţi „Obiectiv European” pe http://api.md/page/ro-obiectiv-european-99

Citește mai departe

Important

Ciclist în Europa și… la Chișinău

Statisticile arată că, în orașele europene, tot mai multă lume renunță la mașină în favoarea bicicletei. Copenhaga, Amsterdam sau Strasbourg sunt campioane la acest capitol. Răstimp, la Chișinău, cei care optează pentru biciclete se confruntă cu probleme, cele mai mari fiind lipsa pistelor și străzile blocate de automobile. 

Copenhaga, orașul cicliștilor

În 2015, Copenhaga a fost declarat cel mai prietenos oraș din lume față de biciclete,  detronând Amsterdamul, potrivit Copenhagenize Index. Dintre locuitorii capitalei daneze, 56% folosesc zilnic bicicleta pentru a se deplasa la serviciu/studii, 20% – transportul în comun și doar 14% utilizează mașina. Astfel, numărul celor care preferă bicicleta este de patru ori mai mare decât al celor care merg cu mașina.

Potrivit site-ului oficial al țării, bicicleta este un element vital firesc al orașului Copenhaga, dar și al întregii Danemarce, de mai bine de un secol. Prima pistă a fost amenajată aici în 1892. De-a lungul anilor, autoritățile au îmbunătățit continuu infrastructura pentru cicliști – au creat piste pe carosabil și pe trotuar, au amplasat indicatoare rutiere și au amenajat parcări speciale pentru biciclete. Astăzi, în oraș, există peste 400 de km de piste pentru biciclete și un pod cu două sensuri doar pentru cicliști.

Cyclists await to continue their trip in Copenhagen. 20AUG09 [1SEPTEMBER2014 TRAVEL POST MAGAZINE] –ONE TIME USE ONLY–

Imagine obișnuită pentru Copenhaga. Sursa: VisitDenmark

● În ţara noastră, cel mai mare număr de biciclete este concentrat în zonele rurale și în orașele mici. Conform unui sondaj realizat de Magenta, 33% de moldoveni au cel puţin o bicicletă în familie. În majoritatea cazurilor este vorba, mai degrabă, de o bicicletă pentru copii. 67% nu au nicio bicicletă. 

Cel mai ieftin și mai convenabil mijloc de transport

Corneliu Tiulenev, un moldovean care trăiește în Danemarca, deține patru biciclete. „Am vândut mașina și am cumpărat biciclete. Ieftin, sănătos și practic”, spune el.

Alina Răcilă, o  con-cetățeană de-a noastră stabilită la Copenhaga, spune că, după ce a descoperit impresionanta infrastructură a drumurilor din oraș, a urcat rapid pe două roți. „Atunci când ne-am mutat în Danemarca, nu știam să merg pe bicicletă. Dar am înțeles că trebuie să învăț acest lucru, deoarece aici, mai ales în orașele mari, bicicleta este cel mai ieftin și cel mai convenabil mijloc de transport. Urcăm pe bicicletă nu doar pentru a ajunge la magazin, școală, serviciu, dar și pentru a ne transporta copii, pentru a livra pizza, ziare, scrisori”, povestește Alina.

Chișinăul încă prezintă un pericol pentru cicliști

La un pol opus capitalei daneze, la Chișinău, cicliștii se confruntă cu probleme care nu le permit să se simtă în siguranță atunci când pornesc la drum. Cea mai mare provocare este lipsa pistelor, iar acolo unde există câteva marcaje galbene, trasate haotic, acestea se termină brusc sau sunt blocate de mașini parcate neregulamentar.

În ultimii ani, autoritățile s-au apucat, în câteva rânduri, să creeze piste pentru cicliști. În 2015, primarul Dorin Chirtoacă a dat dispoziție ca în fiecare sector din capitală să fie identificată o stradă, unde să fie trasată câte o pistă pentru bicicliști – însă ideea a rămas doar pe hârtie. În anul 2016, în Piața Marii Adunări Naționale, a apărut o bandă pavată în culoare roz, care să delimiteze pista de biciclete din acea zonă. Dar banda era strâmbă, iar internauții s-au amuzat copios pe seama asta. Iar majoritatea cicliștilor spun că nu își riscă viața pentru a se deplasa prin Chișinău…

● În satele moldovenești bicicletele sunt utilizate ca mijloc de transport, pentru deplasarea zilnică. 28% dintre respondenţi afirmă că merg cu bicicleta zilnic, 16% – de două-trei ori pe săptămână, iar 25% nu utilizează bicicleta deloc. Cel mai puţin circulă cu bicicleta respondenţii în vârstă de 51-60 de ani.

La Amsterdam, pistele niciodată nu se intersectează cu mașinile…

Bloggera Oxana Greadcenco, stabilită în Olanda, obișnuia să meargă cu bicicleta și atunci când locuia la Chișinău, doar că acest lucru era mai mult stres decât plăcere. „Era o adevărată aventură, de aceea, preferam să ies cu bicicleta mai mult noaptea, când străzile erau libere. Am fost accidentată și înjurată în trafic nu o dată, și asta pentru că pe străzile noastre bicicliștii sunt considerați drept niște adolescenți rebeli care au ieșit să se plimbe cu bicicleta unde nu trebuie…”, spune Oxana. Iar la Amsterdam, menționează ea în context și ca soluție, pistele niciodată nu se intersectează cu mașinile, ceea ce te face să te simți în mare siguranță…

Ana-Maria Popovici, lectoră la Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”, a găsit soluția pentru a practica sportul preferat în siguranță – drumurile de țară și dealurile pitorești. „În Chișinău este greu să te deplasezi cu bicicleta, căci îți pui viața în pericol. Aș putea renunța la transportul public, doar dacă liniile galbene, pe care autoritățile publice locale le numesc ,,piste”, s-ar transforma în adevărate piste pentru bicicliști”.

Ana-Maria Popovici, pe dealurile Moldovei. Foto: arhiva personală

Din păcate, nu este clar când și dacă acest lucru se va întâmpla. Potrivit ÎM „Regia exploatare a drumurilor și podurilor” („Exdrupo”), în ultimii trei ani nu au fost executate lucrări de aplicare a marcajului rutier de delimitare a pistelor pentru bicicliști. „Totodată, menționăm că nu dispunem de informații referitoare la lucrările planificate la acest capitol pentru anul 2017”, ne-a declarat Dorin Ciornîi, reprezentant „Exdrupo”.

Mariana Matcovschi, Studentă la Școala de Studii Avansate în Jurnalism

Articol realizat de Asociaţia Presei Independente (API) cu suportul financiar al National Endowment for Democracy (NED). Citiţi „Obiectiv European” aici

Citește mai departe

Ultimile Știri

Externe6 ore în urmă

Aeroportul din Odessa și metroul din Kiev, ținta unor atacuri cibernetice

Atacuri cibernetice au lovit marți aeroportul internațional din Odessa și sistemul de metrou din Kiev, în timp ce compania de...

Social8 ore în urmă

Studenții britanici, interesați de realitățile din Republica Moldova

Speakerul Andrian Candu s-a întâlnit, astăzi, cu un grup de studenți britanici, veniți în vizită în Republica Moldova. Tinerii sunt...

Social10 ore în urmă

Expert-Grup anunță selectarea școlilor beneficiare ale inițiativei „Școala Mea” pentru anul 2018

Centrul Analitic Independent Expert-Grup anunță concurs de selectare a 20 școli în calitate de beneficiari/parteneri pentru ultimul an de implementare...

Politică11 ore în urmă

Cea de-a V-a Reuniune a Comitetului Parlamentar de Asociere RM–UE se va desfășura la Strasbourg

Delegația Parlamentului Republicii Moldova va participa  la cea de-a V-a Reuniune a Comitetului Parlamentar de Asociere Republica Moldova –Uniunea Europeană,...

Politică11 ore în urmă

Andrian Candu l-a prezentat pe noul ministru al Apărării Eugen Sturza corpului de comandă al instituţiei

Preşedintele interimar al Republicii Moldova, Andrian Candu, l-a prezentat astăzi, pe noul ministru al Apărării, Eugen Sturza, corpului de comandă al instituţiei. În cadrul ceremoniei desfăşurate...

Politică11 ore în urmă

Dodon după învestirea lui Sturza: Guvernarea va cădea în groapa pe care o sapă altora

Președintele Igor Dodon a venit astăzi cu o reacţie după învestirea noului ministru al Apărării, în care menţionează că actul...

Social12 ore în urmă

Un cuplu, reţinut de Poliţie: racola persoane, le transporta în locurile aglomerate şi le obliga să cerşească

Un bărbat de 58 de ani și soția acestuia de 35 de ani, domiciliați în municipiul Chișinău, au fost reţinuţi...

Advertisement

Opinii