Stela Stângaci: Italia este un important partener european al Republicii Moldova// INTERVIU — Moldova.org
Connect with us

Diaspora

Stela Stângaci: Italia este un important partener european al Republicii Moldova// INTERVIU

Publicat

pe

Ambasadorul Extraordinar şi Plenipotențiar al Republicii Moldova la Roma, Stela STÂNGACI, punctează unele repere ale cooperării bilaterale moldo-   italiene pe parcursul a 25 de ani de la stabilirea relaţiilor diplomatice între ţara noastră şi Italia.

În cei 25 de ani de la stabilirea relațiilor  diplomatice între Republica Moldova şi Republica Italiană care este dinamica cooperării. Dumneavoastră fiind la a doua misiune la Roma cum vedeţi evoluţia relaţilor moldo-italiene?

Cred că avem o evoluție foarte bună. În acești 25 de ani am reușit să clădim cărămidă cu cărămidă un parteneriat solid și amplu, bazat pe comunitatea de valori, dar și pe afinitățile de cultură, limbă, istorie. În 1992, când au fost stabilite relațiile diplomatice, nu aveam acorduri bilaterale, nici schimburi economice, nici ambasade la Roma sau la Chișinău.

Astăzi Italia este, cu siguranță, unul dintre cei mai importanți parteneri europeni ai Republicii Moldova, care ne susține constant pe calea integrării europene și a reformelor, este unul dintre principalii noștri parteneri economici. Astăzi avem o prezență instituțională solidă în Italia: pe lângă Ambasada de la Roma, avem un Consulat general la Milano, un Consulat la Padova. Recent am deschis 3 consulate onorifice: în Toscana, Marche și Abruzzo, Puglia, Basilicata și Molise.

 În  ce domenii cooperarea este mai armonioasă şi mai eficientă şi în care există rezere şi ar fi nevoie, poate de o implicare a autorităţilor celor două ţări pentru a oferi un cadrul juridic mai relevant, semnând noi acorduri de cooperare ?

Avem o colaborare optimă în domeniul politico-diplomatic.  Dovadă este, după cum ziceam, sprijinul constant al Italiei în aspirațiile noastre europene, inclusiv prin acordarea unei asistențe sectoriale concrete în implementarea Acordului de Asociere, în reforma justiției, combaterea corupției, afacerilor interne ș.a. Un argument în susţinerea acestei afirmaţii este și schimbul de vizite realizat la diverse nivele: chiar în aceste zile pregătim vizita la Roma a prim-ministrului Pavel Filip. Avem peste 30 de acorduri bilaterale.

La fel, relațiile comercial-economice sunt intense. Italia este al doilea investitor străin în R.Moldova, al treilea partener economic după volumul exporturilor noastre.

Evident, sunt încă multe de făcut, în special, în domeniul social-umanitar. Avem în Italia peste 250 mii de concetățeni. Ei merită să aibă și titluri de studii recunoscute, și să fie asigurați cu pensii decente și alte prestații sociale. De aceea, în centrul atenției noastre, rămân acordul în domeniul protecției sociale și cel privind recunoașterea titlurilor de studii.

Produsele întreprinderilor moldo-italiene care activează în ţara noastră se întâlnesc pe piaţa italiană ?

În R. Moldova avem peste 1200 de societăți moldo-italiene, Italia plasându-se pe locul 2 după numărul întreprinderilor străine şi investiţiile în capitalul social. Peste 30% din producția acestora este re-exportată pe piața europeană, inclusiv pe cea italiană. Este vorba, în principal, de confecții, textile, componente automobilistice, cablaje.

Acordului de Liber Schimb RM – UE se  implementează mai bine de 2 ani, iniţial provizoriu, apoi în totalitate. Care este impactul acestuia  asupra schimburilor  comercial-economice dintre Republica Moldova şi Republica Italiană ?

Dacă privim exporturile de mărfuri destinate țărilor Uniunii Europene, în ansamblu, constatăm o creștere a acestora de la 46,8% în 2013 până la 65,1% în 2016.  Deci, vedem nu doar o reorientare netă a exporturilor noastre spre piața europeană, ci și o creștere a ponderii de aproape 20% în doar câțiva ani.

Cât privește Italia, în 2016, a fost înregistrat practic același volum al schimburilor comerciale ca și în 2015, Italiei revenind 13% din volumul total al comerțului, cu o balanță pozitivă de circa 16 milioane euro în favoarea Republicii Moldova.

Bineînțeles, ne dorim o creștere mult mai semnificativă. De aceea, vom continua să organizăm forumuri de afaceri, misiuni economice, prezentări de țară, în colaborare cu Camera de comerț moldo-italiană, Camera de comerț italo-moldavă, cu Consulatele onorifice, MIEPO și alte structuri specializate.

 Constată că Italia este interesată  în cooperarea cu Republica Moldova. Care sunt motivele, de ce ar fi interesată de o ţară din afara spaţiului comunitar ?

Cred că lucrurile trebuie privite într-un context mai amplu.  În primul rând, Italia, ca și orice alt stat european, este interesată ca să aibă la hotarele estice ale Europei un stat democratic, dezvoltat, sigur și stabil din punct de vedere politic, economic și social.

În al doilea rând, prin poziționarea geografică, resursele umane, legislație, cred că suntem destul de atractivi din punct de vedere economic pentru italieni.

La fel, numeroasa comunitate de moldoveni din Italia, care își aduce contribuția sa importantă la dezvoltarea economiei italiene, nu doar a celei moldovenești, ne motivează pe ambele state să avem relații foarte bune.

Italia este în topul  ţărilor din UE în care s-au deplasat moldovenii în căutarea unui loc de muncă. Profilul migranţilor moldoveni este multiaspectual, oricum ne interesează dacă mulţi concetăţeni ai noştri s-au afirmat profesional,  depăşind statutul de simplu muncitor sau migrant?

Bineînțeles. Iată doar câteva nume, cu titlu de exemplu: Constantin Beschieru, prima vioară a renumitei Orchestre a televiziunii naționale italiene RAI. Soprana Natalia Roman, care și-a făcut în Italia o carieră impresionantă, evoluând pe scenele celor mai prestigioase teatre de operă. Artur Ionița, fotbalist, evoluează în Clubul italian Cagliari din Serie A pe post de mijlocaș. Viorel Mitu, actor, care câștigă tot mai multă popularitate, protagonist al filmului Infernet. Pictorii Igor Sava, Mihai Ungureanu, Veaceslav Codreanu, care își expun operele în galerii de prestigiu. Lilia Bicec, ziaristă și scriitoare: cartea sa în limba italiană ”Miei cari figlivi scrivo” (Dragii mei fii, vă scriu) a reușit să facă cunoscută în toată Italia istoria și durerea zecilor de mii de mame moldovence, nevoite să-și lase copiii acasă și să plece la muncă pe meleaguri străine.

Mai avem peste 400 de moldoveni, care exercită profesia de medic în spitalele din toată Italia. Avem mai mulți tineri avocați. Avem peste 5000 de titulari de întreprinderi, majoritatea în construcții, comerț, transporturi, servicii. Circa 2500 de studenți universitari, în creștere cu 20% în ultimii doi ani. Doar anul trecut, peste 300 de tineri moldoveni au absolvit diverse facultăți în Italia.

Într-un cuvânt, suntem o comunitate care, deși din punct de vedere numeric, aici în Italia,  este al treilea an în descreștere, din punct de vedere calitativ creștem.

Anatol CACIUC

Este angajată în domeniul media încă din 1999. Timp de 14 ani, a fost reporter la Agenția de Stat Moldpres, apoi a lucrat la Flux și portalul Arena. Face parte din echipa Moldova.org din 2014.

Citește mai departe

Diaspora

Moldovenii din diasporă primesc, și în acest an, pașaportul turistului

Publicat

pe

De către

Moldovenii din diasporă, care revin acasă, în luna august, au parte de surprize frumoase. La punctul de trecere a frontierei primesc o broșură de cupoane de reducere în formă de pașaport al turistului, valabil în perioada august – octombrie 2018.

Evenimentul face parte din campania națională „Fii Oaspetele Nostru” (#fiioaspetelenostru, #beourguest), care scoate la iveală ospitalitatea, drept trăsătura de bază a poporului moldovean. Cetățenii din diasporă sunt invitați să fie turiști la ei acasă și cunoscând tezaurul turistic să devină ambasadori ai turismului invitând și alți oaspeți și turiști.

Pentru a facilita decizia de călătorie prin Moldova, pe portalul 360.moldova.travel sunt disponibile 12 tururi virtuale ale vinăriilor, pensiunilor turistice și a altor obiective turistice. Iar pentru a promova destinațiile turistice, diaspora este îndemnată să posteze pe rețelele de socializare fotografii și video-uri cu impresii din călătorii, indicând locațiile și utilizând hashtagurile #visitmoldova #beourguest #fiioaspetelenostru.

Scopul distribuției acestui pașaport este de a mobiliza membrii diasporei pentru descoperirea și promovarea potențialului turistic al Republicii Moldova conform Strategiei de dezvoltare a turismului 2020 și Strategiei naționale „Diaspora 2025”.

Persoanele din diaspora Republicii Moldova revenite în țară, în vacanță prin intermediul pașaportului turistului vor putea beneficia de reduceri la produsele și serviciile prestate de agenții economici din industria viti-vinicolă și a turismului din Republica Moldova pe durata august – octombrie 2018.

Distribuția pașapoartelor turistice este organizată de către Proiectul de Competitivitate din Moldova, finanțat de USAID și Guvernul Suediei, în parteneriat cu  Biroul relații cu diaspora din cadrul Cancelariei de Stat.

Citește mai departe

Diaspora

Guvernul va sprijini inițiativele diasporei, în cadrul Programului „DAR 1+3”

Publicat

pe

De către

Moldovenii din diasporă sunt încurajați să investească în dezvoltarea localităților de origine. Autorii proiectelor vor fi susținuți financiar de către Guvern, care a alocat 5 milioane de lei pentru acest an.

Programului Diaspora Acasă Reușește „DAR 1+3”, aprobat astăzi de Guvern, este prevăzut pentru perioada 2018-2025 și presupune susținerea proiectelor de infrastructură, agricole, de protecție a mediului, de eficiență energetică, dar și de promovare a turismului rural.

De asemenea, vor fi eligibile proiecte educaționale, dar și de protecție socială, inclusiv de deschidere a centrelor medicale sau a cantinelor sociale.

În anul curent, Guvernul va oferi suport financiar pentru implementarea a cel mult 25 de proiecte de dezvoltare locală. Pentru un proiect din bugetul de stat va fi alocată o sumă de până la 200 mii de lei, care să acopere  maximum 50% din cheltuieli. Dosarele vor fi acceptate în baza principiului „primul venit, primul servit”, până la epuizarea resurselor financiare disponibile.

Condiția de bază pentru a obține finanțări de la stat în cadrul Programului „DAR 1+3” este ca și beneficiarul să aibă o contribuție financiară, dar și să fie susținut de autoritățile locale și de un partener de dezvoltare sau donator.

În perioada 2015-2018, în 40 de localități au fost implementate 36 de proiecte promovate de diasporă.

Citește mai departe

Diaspora

Experiența profesională internațională a fost împătărșită acasă grație proiectului „4 hands, back to origins”

Publicat

pe

De către

Corneliu Tiulenev și Maxim Surdu, reprezentanţi ai disporei noastre din Danemarca au revenit acasă ca să desfășoare proiectul „4 hands, back to origins” – „4 mâini. Acasă” și să împărtășească, la Castel Mimi, cunoștințele, abilitățile și experiența profesională în domeniul degustării, prezentării și alegerii vinurilor în Republica Moldova, precum şi a oferi un master class din bucătăria interaţională pentru 10 bucătari locali.

Activităţile s-au desfăşurat în cadrul programului de granturi tematice Diaspora Engegement Hub (DEH), subprogramul Reîntoarcerea profesională a diasporei, implementat de către Cancelaria de Stat prin intermediul Biroului relații cu diaspora (BRD) şi finanţat de Agenţia Elveţiană pentru Dezvoltare şi Cooperare.

Pe lângă publicul interesat de domeniu, la eveniment au fost prezenți și reprezentanți ai BRD, care au apreciat profesionalismul concetățenilor noștri din Danemarca, menționând că Guvernul Republicii Moldova susține ideile inovative ale membrilor diasporei, care contribuie la dezvoltarea țării noastre.

Corneliu Tiulenev este manager sommelier la Mother Company (două restaurante în Copenhaga și Londra, un wine shop/bar la Copenhaga, doar vinuri italienești) și are o experiență de 12 ani în Italia în „privat dinning”.

Maxim Surdu este bucătar-șef la Restaurantul Aamanns 1921 din Copenhaga și are o experiență în unele dintre cele mai renumite restaurante din lume, cu două și chiar trei stele Michelin, precum Noma, Geranium, Narisawa și Nobu.

Citește mai departe