Connect with us

Diaspora

Stela Stângaci: Italia este un important partener european al Republicii Moldova// INTERVIU

Publicat

pe

Ambasadorul Extraordinar şi Plenipotențiar al Republicii Moldova la Roma, Stela STÂNGACI, punctează unele repere ale cooperării bilaterale moldo-   italiene pe parcursul a 25 de ani de la stabilirea relaţiilor diplomatice între ţara noastră şi Italia.

În cei 25 de ani de la stabilirea relațiilor  diplomatice între Republica Moldova şi Republica Italiană care este dinamica cooperării. Dumneavoastră fiind la a doua misiune la Roma cum vedeţi evoluţia relaţilor moldo-italiene?

Cred că avem o evoluție foarte bună. În acești 25 de ani am reușit să clădim cărămidă cu cărămidă un parteneriat solid și amplu, bazat pe comunitatea de valori, dar și pe afinitățile de cultură, limbă, istorie. În 1992, când au fost stabilite relațiile diplomatice, nu aveam acorduri bilaterale, nici schimburi economice, nici ambasade la Roma sau la Chișinău.

Astăzi Italia este, cu siguranță, unul dintre cei mai importanți parteneri europeni ai Republicii Moldova, care ne susține constant pe calea integrării europene și a reformelor, este unul dintre principalii noștri parteneri economici. Astăzi avem o prezență instituțională solidă în Italia: pe lângă Ambasada de la Roma, avem un Consulat general la Milano, un Consulat la Padova. Recent am deschis 3 consulate onorifice: în Toscana, Marche și Abruzzo, Puglia, Basilicata și Molise.

 În  ce domenii cooperarea este mai armonioasă şi mai eficientă şi în care există rezere şi ar fi nevoie, poate de o implicare a autorităţilor celor două ţări pentru a oferi un cadrul juridic mai relevant, semnând noi acorduri de cooperare ?

Avem o colaborare optimă în domeniul politico-diplomatic.  Dovadă este, după cum ziceam, sprijinul constant al Italiei în aspirațiile noastre europene, inclusiv prin acordarea unei asistențe sectoriale concrete în implementarea Acordului de Asociere, în reforma justiției, combaterea corupției, afacerilor interne ș.a. Un argument în susţinerea acestei afirmaţii este și schimbul de vizite realizat la diverse nivele: chiar în aceste zile pregătim vizita la Roma a prim-ministrului Pavel Filip. Avem peste 30 de acorduri bilaterale.

La fel, relațiile comercial-economice sunt intense. Italia este al doilea investitor străin în R.Moldova, al treilea partener economic după volumul exporturilor noastre.

Evident, sunt încă multe de făcut, în special, în domeniul social-umanitar. Avem în Italia peste 250 mii de concetățeni. Ei merită să aibă și titluri de studii recunoscute, și să fie asigurați cu pensii decente și alte prestații sociale. De aceea, în centrul atenției noastre, rămân acordul în domeniul protecției sociale și cel privind recunoașterea titlurilor de studii.

Produsele întreprinderilor moldo-italiene care activează în ţara noastră se întâlnesc pe piaţa italiană ?

În R. Moldova avem peste 1200 de societăți moldo-italiene, Italia plasându-se pe locul 2 după numărul întreprinderilor străine şi investiţiile în capitalul social. Peste 30% din producția acestora este re-exportată pe piața europeană, inclusiv pe cea italiană. Este vorba, în principal, de confecții, textile, componente automobilistice, cablaje.

Acordului de Liber Schimb RM – UE se  implementează mai bine de 2 ani, iniţial provizoriu, apoi în totalitate. Care este impactul acestuia  asupra schimburilor  comercial-economice dintre Republica Moldova şi Republica Italiană ?

Dacă privim exporturile de mărfuri destinate țărilor Uniunii Europene, în ansamblu, constatăm o creștere a acestora de la 46,8% în 2013 până la 65,1% în 2016.  Deci, vedem nu doar o reorientare netă a exporturilor noastre spre piața europeană, ci și o creștere a ponderii de aproape 20% în doar câțiva ani.

Cât privește Italia, în 2016, a fost înregistrat practic același volum al schimburilor comerciale ca și în 2015, Italiei revenind 13% din volumul total al comerțului, cu o balanță pozitivă de circa 16 milioane euro în favoarea Republicii Moldova.

Bineînțeles, ne dorim o creștere mult mai semnificativă. De aceea, vom continua să organizăm forumuri de afaceri, misiuni economice, prezentări de țară, în colaborare cu Camera de comerț moldo-italiană, Camera de comerț italo-moldavă, cu Consulatele onorifice, MIEPO și alte structuri specializate.

 Constată că Italia este interesată  în cooperarea cu Republica Moldova. Care sunt motivele, de ce ar fi interesată de o ţară din afara spaţiului comunitar ?

Cred că lucrurile trebuie privite într-un context mai amplu.  În primul rând, Italia, ca și orice alt stat european, este interesată ca să aibă la hotarele estice ale Europei un stat democratic, dezvoltat, sigur și stabil din punct de vedere politic, economic și social.

În al doilea rând, prin poziționarea geografică, resursele umane, legislație, cred că suntem destul de atractivi din punct de vedere economic pentru italieni.

La fel, numeroasa comunitate de moldoveni din Italia, care își aduce contribuția sa importantă la dezvoltarea economiei italiene, nu doar a celei moldovenești, ne motivează pe ambele state să avem relații foarte bune.

Italia este în topul  ţărilor din UE în care s-au deplasat moldovenii în căutarea unui loc de muncă. Profilul migranţilor moldoveni este multiaspectual, oricum ne interesează dacă mulţi concetăţeni ai noştri s-au afirmat profesional,  depăşind statutul de simplu muncitor sau migrant?

Bineînțeles. Iată doar câteva nume, cu titlu de exemplu: Constantin Beschieru, prima vioară a renumitei Orchestre a televiziunii naționale italiene RAI. Soprana Natalia Roman, care și-a făcut în Italia o carieră impresionantă, evoluând pe scenele celor mai prestigioase teatre de operă. Artur Ionița, fotbalist, evoluează în Clubul italian Cagliari din Serie A pe post de mijlocaș. Viorel Mitu, actor, care câștigă tot mai multă popularitate, protagonist al filmului Infernet. Pictorii Igor Sava, Mihai Ungureanu, Veaceslav Codreanu, care își expun operele în galerii de prestigiu. Lilia Bicec, ziaristă și scriitoare: cartea sa în limba italiană ”Miei cari figlivi scrivo” (Dragii mei fii, vă scriu) a reușit să facă cunoscută în toată Italia istoria și durerea zecilor de mii de mame moldovence, nevoite să-și lase copiii acasă și să plece la muncă pe meleaguri străine.

Mai avem peste 400 de moldoveni, care exercită profesia de medic în spitalele din toată Italia. Avem mai mulți tineri avocați. Avem peste 5000 de titulari de întreprinderi, majoritatea în construcții, comerț, transporturi, servicii. Circa 2500 de studenți universitari, în creștere cu 20% în ultimii doi ani. Doar anul trecut, peste 300 de tineri moldoveni au absolvit diverse facultăți în Italia.

Într-un cuvânt, suntem o comunitate care, deși din punct de vedere numeric, aici în Italia,  este al treilea an în descreștere, din punct de vedere calitativ creștem.

Anatol CACIUC

Este angajată în domeniul media încă din 1999. Timp de 14 ani, a fost reporter la Agenția de Stat Moldpres, apoi a lucrat la Flux și portalul Arena. Face parte din echipa Moldova.org din 2014.

Citește mai departe
Advertisement

Diaspora

Ministrul de Externe îndeamnă diaspora să se implice mai activ în procesele din țară

Publicat

pe

De către

Aflat la Geneva, ministrul Afacerilor Externe şi Integrării Europene, Tudor Ulianovschi, a avut o întrevedere cu membrii diasporei din Elveţia, în cadrul căreia au fost discutate mai multe subiecte ce țin de situația din țară în domeniul medical, social și educațional, priorităţile politicii externe ale Republicii Moldova.

În contextul în care Elveția are un regim politico-administrativ federal, șeful Diplomației moldovenești a lansat ideea coagulării tuturor forţelor din diasporă sub egida unei asociaţii comune a tuturor reprezentanților comunităţilor noastre înregistrate pe teritoriul Elveţiei, care în parteneriat cu Ambasada Republicii Moldova la Geneva şi Biroul Relațiilor cu Diaspora să stabilească o agendă anuală privind proiectele socio-culturale care vor fi implementate tradițional de către comunitatea de cetățeni ai Republicii Moldova aflați în Elveția cu suportul constat al misiunii diplomatice la Geneva.

Cetățenii noștri au fost invitaţi să îşi expună ideile în elaborarea unor seturi de propuneri concrete cu privire la modalitatea de eficientizare a activităţii comunităţilor de moldoveni aflați peste hotarele țării, identificând în comun  2-3 proiecte anuale care să fie destinate atât moldovenilor aflați în Elveția, cât și cetățenilor noștri care au rămas în Republica Moldova.

 ”A trăi și a munci în străinătate trebuie să devină doar o chestiune de alegere, nu una de constrângere. Tind să cred că pe viitor orice cetățean al Republicii Moldova din afara granițelor va examina opțiunea de întoarcere acasă, având certitudinea că în țara noastră munca şi dedicația profesională vor fi recunoscute la justa lor valoare, a menționat Tudor Ulianovschi.

La rândul lor, membrii comunităţii şi-au exprimat dorinţa ca diaspora să fie implicată mai activ în procesul de elaborare a politicilor din Republica Moldova şi a strategiilor de relansare socio-economică a ţării, care să reflecte pe deplin interesele şi preocupările cetăţenilor moldoveni aflaţi peste hotare.

De asemenea, conaţionalii au solicitat șefului diplomației moldovenești sensibilizarea Biroului Relațiilor cu Diaspora în vederea stabilirii unor criterii eficiente și proporționale în procesul de redistribuire a granturilor oferite societății civile din Republica  Moldova și comunităților noastre de peste hotare în baza unor proiecte socio-culturale examinate de către reprezentanții Biroului Relații cu Diaspora.

În acest sens, participanții la eveniment au accentuat necesitatea acordării unor programe de granturi inclusiv și membrilor din Diasporă, care intenționează să organizeze activități de ordin  educațional și cultural destinate copiilor cetățenilor noștri rezidenți ai altor state.

Ministrul Ulianovschi a încurajat membrii Diasporei să manifeste un interes constant și o atitudine pro-activă față de politicile guvernamentale în orice sferă de activitate, exprimându-și deschiderea pentru continuarea unui dialog constructiv și eficient cu Diaspora Republicii Moldova.

”Protejarea drepturilor și intereselor cetățenilor Republicii Moldova, viața și securitatea lor oriunde nu s-ar afla, rămân o prioritate majora pentru politica externă a țării noastre”, a punctat ministrul Afacerilor Externe.

Citește mai departe

Cultură

Vernisajul Vinului: „Primăvară, primăvară, mi-amintești a câta oară…”

Publicat

pe

De către

„Primăvară, primăvară, mi-amintești a câta oară…” – cu acest laitmoiv își așteaptă vizitatorii Vernisajul Vinului, la cea de-a XIV-a ediție. Legendarul eveniment din miez de primăvară, dedicat „Vinului Moldovei”, va avea loc în data de 20 aprilie, ora 18:00, la Casa Sărbătorii (str. Ghioceilor 1).

Vernisajul Vinului este organizat de Oficiul Național al Viei și Vinului (ONVV), în parteneriat cu Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului, Asociațiile producătorilor de produse vitivinicole cu IGP „Codru”, „Valul lui Traian”, „Ștefan Vodă”, „Divin” și cu susținerea partenerului strategic al evenimentului, Proiectul de Competitivitate din Moldova, finanțat de USAID și Guvernul Suediei.

Ediția din această primăvară se va desfășura într-o atmosferă deosebită, creată de șlagărele emblematice ale anilor ‘70-’80, din repertoriul formației „Noroc” și al interpreților Ștefan Petrache, Sofia Rotaru, Iurie Sadovnic, interpretate de Tania Cerga și formația „Akord”.

Vizitatorii vor fi întâmpinați cu un pahar de vin alb sau rose, pe care ulterior îl vor utiliza pentru degustarea Vinului Moldovei, alături de un ghid în care vor fi enumerate toate vinurile prezente la Vernisajul Vinului.

În premieră, la această ediție a Vernisajului Vinului vor participa un număr record de 51 de companii vinicole din regiunile cu Indicație Gerografică Protejată, reunite sub brandul unic de țară „Vinul Moldovei. O legendă vie”.

Astfel, din regiunea cu Indicație Geografică Protejată „Codru” vor fi prezenți următorii producători vinicoli: „Maurt”, „Agrici.wine”, „Chateau Vartely”, „Vinuri Ialoveni”, „Vindicum”, „Garling”, „Migdal-P”, „Mileștii Mici”, „Castel Mimi”, „Nis Struguras”, „Doina Vin”, „Alianța Vin”, „Vinăria Hîncești”, „Cricova”.

Din regiunea cu Indicație Geografică Protejată „Ștefan-Vodă” își vor oferi vinurile spre degustare următorii vinificatori: „Purcari”, „Rădăcini”, „Basavin”, „Timbrus”, „Sălcuța” și „Suvorov Vin”, în timp ce din regiunea cu Indicație Geografică Protejată „Valul lui Traian” vor fi prezenți: „Bostavan”, „Podgoria Vin”, „Fautor”, „Novac”, „Vinia Traian”, „Vinăria din Vale”, „DK Intertrade”, „Vinuri de Comrat”, „Tomai Vinex”, „Gitana”, iar din regiunea cu Indicație Geografică Protejată „Divin” vor fi „Bardar” și „Călărași Divin”.

De asemenea, vizitatorii Vernisajului Vinului vor putea degusta vinurile produse de 10 mici producători vinicoli: „Vinăria DAC”, „Carpe Diem”, „Teba Prim”, „Gogu Winery”, „Equinox”, „ATU Winery”, „Mezalimpe”, „Unicorn Estate”, „Minis Terrios”, „Mihai Sava”, „Fragolino”, „Kara Gani”, „EtCetera”, „Vinăria Nobilă”, „Nicolae Iurco”, „Aghenie Tudor”, „Leuntea Vin”, „THG Tronciu”.

Vernisajul Vinului este un eveniment tradițional bianual și reprezintă o platformă unică de promovare și o rampă eficientă de lansare a produselor vinicole autohtone. În cadrul celei de-a XIV-a ediții vor fi oferite spre degustare 250 de vinuri tinere și de colecție și vor fi lansate zeci de vinuri noi. Oaspeții vor putea lua parte la degustări ghidate de somelieri profesioniști care vor avea loc la standul Oficiului Național al Viei și Vinului. Tot aici vizitatorilor le va fi propusă o adevărată experiență senzorială – exerciții interactive de degustare a vinurilor din soiuri autohtone, obținute prin microvinificație de către experții ONVV, unde vor învăța, cu ajutorul butoaielor speciale cu zeci de arome, să identifice nuanțele aromatice caracteristice pentru Vinul Moldovei.

În mod tradițional, în ediția de primăvară a Vernisajului vor fi premiate cele mai bune vinuri de sezon votate de oaspeții evenimentului, fiind acordate trofeele „Vernisajul în Alb” și „Vernisajul în Rose”.

Biletele pentru Vernisajul Vinului sunt puse în vânzare pe platforma iticket.md și pot fi cumpărate la Wine.md. Având prețul de 250 de lei. În ziua evenimentului biletele vor putea fi cumpărate la intrările special amenajate la Casa Sărbătorii.

Citește mai departe

Diaspora

18 proiecte ale diasporei vor fi finanțate în cadrul Programului guvernamental de granturi tematice Diaspora Engagement Hub

Publicat

pe

De către

Biroul relații cu diaspora (BRD) a anunțat astăzi lista celor 18 proiecte câștigătoare în cadrul Programului guvernamental de grantului tematice DIASPORA ENGAGEMENT HUB (DEH).

Astfel, comisia de evaluare și selectare a desemnat 18 proiecte câștigătoare din cele 26 dosare depuse în perioada 7 decembrie 2017 – 15 martie 2018, pentru trei subprograme: Parteneriate tematice regionale, Abilitatea femeilor în diasporă și Reîntoarcerea profesională a diasporei.

Astfel, în cadrul subprogramului PARTENERIATE TEMATICE REGIONALE au fost selectate spre finanțare 3 din 4 dosare depuse:

  1. Alina Stanciu, Republica Moldova în parteneriat cu Asociația „Alianța pentru Sprijinirea Basarabiei” din Franța, Asociația pentru Integrarea Migranților din Franța și Asociația „Orfeu” din Grecia – Proiectul „Moștenire – punte între ieri și mâine”, ediția a 25-a;
  2. Natalia Răileanu, Republica Moldova în parteneriat cu Asociația „Casa Mare” din Sacramento din SUA și Grupul de inițiativă „Cimișlieni din nordul Italiei” – Proiectul „Prin ochii lor”;
  3. Nicu Știrbet, Republica Moldova în parteneriat cu Asociația „DIALOG” din Elveția, Clubul Studenților Basarabeni și Bucovineni „Ștefan cel Mare și Sfânt” din România și Organizația Studenților Basarabeni București din Romania – Proiectul „ReDescoperă Lunca Prutului” (condiționat).

Proiectele câștigătoare la această categorie, orientate spre crearea parteneriatelor dintre asociații pentru desfășurarea diferitor acțiuni cu caracter socio-economic regional, comunitar, educațional și de sănătate, vor fi finanțate cu 93 986.50 lei per grant.

***

În cadrul subprogramului ABILITATEA FEMEILOR ÎN DIASPORĂ au fost selectate spre finanțare 5 din 12 dosare depuse:

  1. Julieta Grădinaru, Elveția – Proiectul „Crearea atelierului științific pentru elevi și studenți EUREKA”;
  2. Valentina Ceban, migrant revenit din Portugalia – Proiectul „Event4U la el ACASĂ”;
  3. Daniela Papuc, Republica Moldova – Proiectul „Dor de Folk”;
  4. Tamara Cojocari, Republica Moldova – Proiectul „Creșterea competitivității sectorului agricol prin implicarea femeilor”;
  5. Liliana Țurcanu, Italia – Proiectul „Ecoul Neamului” (condiționat).

Proiectele câștigătoare ale acestui subprogram, orientate spre abilitarea economică, socială, civică, juridică și economică a femeilor din diasporă, vor fi finanțate cu 93 986.50 lei per grant.

***

În cadrul subprogramului REÎNTOARCEREA PROFESIONALĂ A DIASPOREI au fost selectate spre finanțare 10 din 10 dosare depuse:

  1. Lilian Negura, Canada – Proiectul „Transfer de experiență canadiană de predare și cercetare a asistenței sociale”;
  2. Cezara Kolesnik, Belgia – Proiectul „Claude Monet – sursele picturii moderne”;
  3. Liliana Surugiu, Canada – Proiectul „Transfer tehnologic pentru realizarea unui model de turbina eoliană cu ax vertical pentru producere de energie electrică în Republica Moldova”;
  4. Ecaterina Baranov, Franța – Proiectul „Lelița Franța Joacă Sârba Moldovenească”;
  5. Teodor Ajder, Polonia – Proiectul „Media-zine, de la teorie la practică”;
  6. Maria Dandeș (Lupu), Canada – Proiectul „Lectura -activitate familială” (condiționat);
  7. Maxim Surdu, Danemarca – Proiectul „4 Hands, back to origins”;
  8. Mariana Iurcu, migrant revenit din Italia – Proiectul ,,Comunitatea etnică și Migrația în timp și spațiu”;
  9. Corneliu Tiulenev, Danemarca – Proiectul „4 Hands, back to origins”;
  10. Diana Ichim, Republica Cehă (condiționat) – Proiectul „Moldova – Pământul celor 100 de meșteri populari”.

Proiectele câștigătoare la această categorie, orientate în scopul încurajării transferului de capital uman și experienței profesionale pentru dezvoltarea academică, socială și economică a Republicii Moldova, vor fi finanțate cu 37 594.60 lei per grant.

DEH este un program de granturi tematice, destinat cetățenilor originari din Republica Moldova aflați peste hotare și se desfășoară cu suportul financiar al Agenției Elvețiene pentru Dezvoltare și Cooperare (SDC) în cadrul proiectului „Consolidarea capacităților instituționale ale Republicii Moldova în domeniul migrației și dezvoltării” în faza a II-a.

Scopul programului este de a-i susține pe moldovenii din străinătate în implementarea ideilor lor în Republica Moldova și de a pune în valoare capitalul uman al diasporei.

Citește mai departe