Anul 2015 este unul „sărac” în cutremure în Vrancea. Ce cred seismologii despre aceasta, dar şi despre cât de tare poate fi „cutremurul mare” din Vrancea, câte cutremure se produc în Moldova şi ce fenomen neobişnuit a putut fi observat înaintea cutremurului din 1986, într-un interviu cu directorul Centrului Seismologic din cadrul Institutului de Geologie şi Seismologie al Academiei de Ştiinţe din R. Moldova, Ion Ilieş,
Dl Ilieş, în 2015 tot mai des presa din România, dar şi din Moldova titrează despre seismele din zona Vrancea. Ce zic statisticile pentru anul curent? Putem vorbi despre o activizare a focarului Vrancea?
Nu prea. Putem vorbi despre o perioadă de linişte, chiar putem spune de stabilizare, aceasta după anul 2014, care a fost caracterizat ca unul mai activ în raport cu anii precedenţi. În 2015 avem mai puţine seisme şi după intensitatea lor, mai slabe decât anii precedenţi. În 2015 am avut doar un cutremur de 4,9 din 29 martie, mai mare nu au fost. Şi chiar dacă au fost mai mari decât magnitudinea 4, cum acel din 16 martie sau cel din 24 ianuarie de 4,6, ele au generat oscilaţii la suprafaţa terestră de 2-3 grade intensitate seismică şi au fost slab resimţite doar în unele zone de pe teritoriul Republicii Moldova.
Ce arată statisticile privind intensitatea acestor seisme?
În total, în anul 2015 în Vrancea s-au produs deja circa 150 cutremure, din care 12 mai mari de magnitudinea 4, spre deosebire de anul 2014, când au fost înregistrate 15 cutremure, resimţite pe teritoriul Republicii Moldova.
În opinia unor experţi în domeniu producerea mai multor seisme cu intensitate redusă ar fi chiar una binevenită, dat fiind faptul că se degaja energia tectonică şi în Vrancea se amână „cutremurul cel mare”. Ce opinie aveţi?
Privitor la această teorie, opiniile experţilor sunt împărţite: unii susţin această ipoteză, în timp ce alţii declară că prin degajarea redusă a energiilor, creşte probabilitatea producerii unui cutremur mai mare. Eu susţin cea de-a doua poziţie. Cercetările curente de la noi oferă posibilitatea efectuării doar a monitorizării seismice şi, spre regret, nu se realizează cercetări complexe ce ţin de precursorii seismici cum ar fi nivelul apelor subterane, componenţa chimică a apelor, a gazelor, a altor factori geofizici. Acest fapt nu le permit cercetătorilor noştri să realizeze anumite prognoze.
Apropo de „cutremurul mare” din zona Vrancea. Cât de mare ar putea fi acesta şi, dacă există analize, care ar fi impactul direct asupra clădirilor din Moldova?
Orice cutremur mai mare de 7, prezintă pericol pentru teritoriul republicii și provoacă avarierea clădirilor. Aşa cum a fost cel din 4 martie 1977 şi din 31august 1986. La seismul de magnitudinea 7.2 din 1977 au fost complet distruse 2765 de clădiri, 8900 au fost avariate sever și au necesitat reparații capitale. Iar la cutremurul de magnitudinea 7.0 din 1986 au fost distruse 1169 şi 7000 de clădiri avariate. Pierderile materiale au alcătuit circa 680 milioane $SUA, 560 persoane rănite, 2 morți și 3737 familii rămase fără locuințe.
După părerea mai multor seismologi notorii, „cutremurul cel mare”din România nu se va produce în următorii 15 -20 de ani. Astfel, seismologul român Gh.Marmureanu crede că un cutremur mare s-ar putea produce după anul 2040. Dar totul e posibil.
Şi totuşi cât de tare ar putea fi „cutremurul cel mare” din Vrancea?
Potenţialul maxim evaluat în Vrancea este de 7,5 magnitudine pe scara Rihter sau 7,9 magnitudine de moment. Dar astfel de cutremure se produc foarte-foarte rar, potrivit unor estimări, perioada lor medie de recurență este de circa 400 ani. Astfel, cel mai mare cutremur istoric a avut loc în 1802 în Vrancea. Iar perioada de revenire a cutremurelor mai mici, de exemplu de magnitudinea 7.0, este și ea mai mică și alcătuiește 30-40 de ani. Şi aici nu pot să zic un fapt bineştiut: pentru teritoriul Republicii Moldova sunt periculoase seismele produse la adâncimi de 130-160 de kilometri. Acestea au directivitate de distribuire a energiei telurice spre nord-est, adică spre Chişinău, Odesa, Kiev.
Anterior, Dvs aţi dezvăluit că şi în Moldova se produc cutremure. Vreţi să ne spuneţi de ce sunt provocate acestea? Şi care a fost cel mai puternic de până acum?
Este o percepţie greşită că seismele se produc doar în regiunile muntoase. Ele pot avea loc oriunde, din cauza transmiterii stresului tectonic plăcilor care nu sunt muntoase, dar care dispun de anumite fracturi. Şi iată o aşa situaţie este caracteristică pentru teritoriul Republicii Moldova. Se produc cutremure dar de o magnitudine redusă.
În 2015 am avut 3 cutremure în nordul Moldovei de 2,4 grade, dar şi în sudul republicii, lângă localitatea Alexandru Ioan Cuza, care au fost resimţite de populaţie ca o zguduitură de la trecerea unui camion greu. Cel mai mare cutremur înregistrat la noi a fost în 1988 în raionul Râşcani, lângă satul Zăicani de o magnitudine de 4.2 la o adâncime de 17 kilometri. Intensitatea seismică în această localitate a fost de 5 grade pe scara de 12 grade MSK.
Şi, în final, vreţi să ne spuneţi care seism a fost pentru Dvs „cel mai interesant” din punct de vedere ştiinţific?
Fiecare din acestea sunt informative şi contribuie la studiul mai detaliat al sursei. Desigur, interes prezintă cele resimţite de populaţie. Interesant mi s-a părut cutremurul din 1986, pentru că personal am observat înainte de cutremur iluminarea orizontului. Este vorba despre descărcarea gazelor inerte înainte de cutremur. Şi atunci chiar am presupus și am informat colegii prezenți că va urma un seism. Eram la mare, în Ucraina, în noaptea aceea pe malul Mării Negre, spre deosebire de Chişinău, nu a plouat, şi respectiv a putut fi observat acest fenomen. Este vorba despre un fenomen luminos, un fel de ceaţă lentă, care ba aparea la orizont, ba disparea, nu ca un fulger, ci ca o lumină roşietică.
Există semne sau fenomene naturale care ar arăta asupra unui eventual cutremur?
Din păcate, nu întotdeauna. Şi chiar dacă am observat atunci acel fenomen, nu înseamnă că acesta este un precursor seismic sigur. Aceasta au demonstrat-o şi prognozele chineze, făcute cu succes în 1975, dar precursorii cărora nu au funcționat în anul următor, cănd s-a produs un cutremur si mai mare în aceiași zonă. Deci într-un caz poate merge, iar în altul nu. Nu întotdeauna există o legătură între procesele de mare adâncime cu manifestarea anumitor fenomene la suprafața terestră, şi invers.
Mulţumesc!
