Connect with us

Politică

Schimbarea sistemului electoral poate genera probleme în finanțarea partidelor

Publicat

pe

Introducerea sistemului electoral mixt poate conduce la creșterea costurilor campaniei electorale parlamentare prin dublarea cheltuielilor pe cap de alegător din cauza creării circumscripțiilor uninominale, contribuind astfel la distorsionarea procesului electoral prin avantajarea concurenților electorali cu acces la resurse financiare.

O opinie în acest sens a fost exprimată de către expertul în finanțarea partidelor de la IDIS Viitorul, Sergiu Lipcean, autor al studiului „Probleme și provocări în finanțarea scrutinului parlamentar în contextul schimbării sistemului electoral, realizat de către IDIS „Viitorul” în colaborare cu Friedrich-Ebert-Stiftung (FES).

„Finanțarea partidelor politice și a campaniilor electorale din Republica Moldova se bucură de mult interes din partea cetățenilor și a actorilor activi ai societății, dar nu și-a găsit o rezolvare satisfăcătoare de a influența calitatea deciziilor în procesul democratic, care pun în dificultate actorii onești și creează obstacole în reprezentarea politică a societății. Aceste lucruri scot în evidență carențele democrației din Republica Moldova”, a opinat directorul IDIS Viitorul, Igor Munteanu.

Ana Mihailov, coordonatoarea programului FES în Republica Moldova , a subliniat că partidele politice sunt un element esențial al democrațiilor pluraliste, însă situații din Republica Moldova  când unele partide politice își pierd independența, iar în cazul altora deciziile se iau de un grup restrâns de persoane, trezește îngrijorări serioase.

Finanțarea partidelor politice rămâne a fi o provocare pentru RM, iar scandalurile din ultimii ani legate de aceasta, precum și eroziunea legitimității unor actori politici, vorbesc despre faptul că problema finanțării politice trebuie abordată de urgență așa încât cetățenii să nu-și piardă interesul față de viața politică și încrederea în sistemul politic,

“Multiplicarea numărului de candidați în rezultatul aplicării sistemului electoral mixt va avea un efect negativ asupra transparenței finanțării, generând și mai multe probleme privind verificarea originii resurselor financiare, precum și monitorizarea cheltuielilor electorale.

Controlul finanțării alegerilor reprezintă un punct vulnerabil în virtutea dependenței CEC de expertiza altor instituții de stat care nu sunt independente politic, crescând probabilitatea utilizării acestora la nivelul circumscripțiilor uninominale în scopul influențării competiției electorale”, este de părere Sergiu Lipcean.

Studiul arată că în funcție de gradul de permisivitate, plafoanele la cheltuielile electorale pot distorsiona în diverse moduri competiția electorală. În Republica Moldova se constatată o evoluție de la plafoanele restrictive către o altă extremă, adică către plafoane foarte permisive.

Dacă în primul caz, concurenții electorali cu acces la resurse erau constrânși, cel puțin legal, să nu fructifice din plin acest avantaj, în cel de-al doilea caz, asistăm la o situație contrară în care abundența resurselor financiare și utilizarea lor în campanie poate afecta decisiv rezultatul electoral. Astfel, în contextul tranziției la sistemul mixt, există riscul creșterii cheltuielilor electorale, prin instituirea unor plafoane în listele naționale, precum și a candidaților majoritari.

În concluzie, analiza scoate în evidență desfășurarea ultimelor scrutine parlamentare, care a demonstrat că transparența mijloacelor financiare rămâne un aspect deficitar. În pofida amendării legislației electorale, prevederile cheie referitoare la publicarea unor date privind identitatea donatorilor rămân aplicate doar parțial.

Studiul a fost realizat de către IDIS „Viitorul” în colaborare cu Friedrich-Ebert-Stiftung (FES).

Este angajată în domeniul media încă din 1999. Timp de 14 ani, a fost reporter la Agenția de Stat Moldpres, apoi a lucrat la Flux și portalul Arena. Face parte din echipa Moldova.org din 2014.

Citește mai departe

Politică

Unioniștii îndeamnă persoanele cu cetățenie română să iasă la referendumul privind redefinirea familiei

Publicat

pe

De către

Unioniștii din Republica Moldova îi îndeamnă pe moldovenii care au cetățenie română să participe la referendumul pentru redefinirea familiei, care va avea loc în data de 6 și 7 octombrie. Potrivit membrilor asociației UNIREA – ODIP, prezența la plebiscit este obligatorie.

„Legea supremă a Republicii Moldova spune că familia este celula principală a societății. Statul are obligația de a proteja și de a susține familia. În această ordine de idei, noi, neamul românesc provenim de la Dragobete, de la bărbat și femeie. Orice altă versiune a familiei este o invenție care nu are fundament natural și normal”, a declarat președintele Asociației „UNIREA – ODIP”, Vlad Bilețchi.

Totodată, oamenii sunt îndemnați să își exercite dreptul la vot pentru a nu se crea un dezechilibru în societate.

„În viziunea noastră, familia normală este cea care a adus societatea la nivelul dezvoltat de astăzi și tindem să încurajăm acest model de familie”, a declarat prim-vicepreședintele „Noua Dreaptă”, Pavel Vintilă.

Aproape 19 milioane de cetățeni sunt chemaţi sâmbătă și duminică să decidă dacă vor ca familia să fie definită drept căsătoria între un bărbat şi o femeie.

În acest scop vor fi deschise peste 18 600 de secții în țară și aproape 400 peste hotare. Cetățenii români din Republica Moldova vor putea să-și exprime dreptul de vot în una din cele 35 de secţii.

Citește mai departe

Politică

Ambasada SUA: Încurajăm promulgarea rapidă a proiectului de vânzare a terenului Stadionului Republican

Publicat

pe

De către

Ambasada Statelor Unite în Moldova a anunțat astăzi că salută adoptarea repetată a proiectului de vânzare a terenului Stadionului Republican Guvernului SUA și încurajează promulgarea lui rapidă.

Mesajul a fost transmis după ce vineri Parlamentul a menținut votul adoptat anterior pentru transmiterea, cu titlu oneros, a terenului Stadionului Republican din municipiul Chişinău pentru construcția noului sediu al Ambasadei Statelor Unite ale Americii.

Proiectul a fost remis spre reexaminare de către șeful statului.

„Mai sunt multe etape până la pornirea construcției noului sediu al Ambasadei, inclusiv vânzarea transparentă a terenului de construcție la un preț rezonabil de piață, precum și finalizarea proiectului de construcție”, se arată în mesajul Ambasadei SUA.

Potrivit sursei citate, este evidentă necesitatea unui nou sediu securizat al Ambasadei la Chișinău, care să corespundă standardelor Departamentului de Stat și să permită Statelor Unite să continue programele care facilitează creșterea economică și dezvoltarea instituțiilor puternice în întreaga Moldovă.

„O nouă Ambasadă va reflecta parteneriatul puternic între țările noastre și angajamentul Statelor Unite față de poporul Moldovei”, a menționat Ambasada SUA.

După revotarea proiectului de către Legislativ, șeful statului Igor Dodon nu a precizat dacă va promulga legea, dar anterior oficialul a declarat că „la fel ca și majoritatea cetățenilor Republicii Moldova, consideră că pe terenul respectiv trebuie să fie amenajat un parc sau edificat un centru cultural de care să beneficieze toți locuitorii țării”.

Potrivit art. 93 din Constituție, preşedintele Republicii Moldova este în drept, în cazul în care are obiecţii asupra unei legi, să o trimită, în termen de cel mult două săptămâni, spre reexaminare Parlamentului. În cazul în care Parlamentul îşi menţine hotărârea adoptată anterior, preşedintele promulgă legea.

În caz contrar, președintele Igor Dodon riscă să fie suspendat temporar din funcție, așa cum s-a întâmplat de patru ori până acum. În toate cazurile, documentele au fost semnate de președintele Parlamentului Andrian Candu.

Citește mai departe

Politică

Riscă o nouă suspendare. Igor Dodon a anunțat că nu va promulga legea privind marcarea la 9 mai a Zilei Europei

Publicat

pe

De către

Președintele Igor Dodon riscă o nouă suspendare din funcție, a cincea la număr. Șeful statului a anunțat astăzi că nu va promulga legea privind marcarea la 9 mai a Zilei Europei.

Aceasta după ce Parlamentul în ședința de vineri a menținut votul exprimat anterior pentru completarea Codului Muncii  cu norme care prevăd ca în data de 9 mai, pe lângă Ziua Victoriei, să fie sărbătorită și Ziua Europei.

Proiectul a fost remis spre reexaminare Legislativului de către șeful statului.

„Nu voi semna această lege în niciun caz. Pentru mine, ca și pentru milioane de conaționali ai căror tați, bunici și străbunici au trecut prin război, care sunt vii datorită eroismului lor, 9 mai va rămâne pentru totdeauna ziua victoriei. E o sărbătoare sfântă”, a declarat Igor Dodon pe pagina sa de Facebook.

Șeful statului s-a arătat convins că, pe 19 mai 2019, în R. Moldova va fi „alt Parlament și alt Guvern care vor stabili că în această dată va fi marcată doar Ziua Victoriei”.

Precizăm că tot ieri Parlamentul a menținut și votul adoptat anterior pentru transmiterea  cu titlu oneros, a terenului Stadionului Republican din Chişinău, pentru construcția noului sediu al Ambasadei Statelor Unite ale Americii. Proiectul de asemenea a fost remis spre reexaminare Parlamentului de către președintele Dodon.

Deocamdată, șeful statului nu a precizat dacă va promulga legea, dar anterior oficialul a declarat că  „la fel ca și majoritatea cetățenilor Republicii Moldova, consideră că pe terenul respectiv trebuie să fie amenajat un parc sau edificat un centru cultural de care să beneficieze toți locuitorii țării”.

Potrivit art. 93 din Constituție, preşedintele Republicii Moldova este în drept, în cazul în care are obiecţii asupra unei legi, să o trimită, în termen de cel mult două săptămâni, spre reexaminare Parlamentului. În cazul în care Parlamentul îşi menţine hotărârea adoptată anterior, preşedintele promulgă legea.

Ultima dată președintele Igor Dodon a fost suspendat temporar din funcţie, în luna septembrie, după ce acesta a refuzat să semneze decretele de numire în funcţie a Silviei Radu şi a lui Nicolae Ciubuc, propuşi pentru Ministerul Sănătăţii şi al Agriculturii în Guvernul condus de premierul Pavel Filip.

În toate cele patru cazuri de suspedare din funcție, decretele au fost semnate de președintele Parlamentului Andrian Candu.

Citește mai departe
WP Facebook Auto Publish Powered By : XYZScripts.com