"Faptul ca statele din Europa de est vor forma un bloc cu fostele state sovietice semnifica impartirea CSI in doua parti: una va ramane in zona de influenta a Rusiei, iar cealalta va pleca sub umbrela NATO si UE", scrie, joi, publicatia ruseasca "Novie Izvestia".
Potrivit aceleiasi surse, tarile, in care, recent, au avut loc revolutii democratice, vor lua cursul spre Occident, iar restul – Uzbekistanul, Kazahstanul, Kirghizia, Tadjikistanul, Armenia si Belarus vor ramane sub patronatul Rusiei. In aceasta forma sectionata, insa, CSI va exista putin timp, deoarece Uzbekistanul, Kirghizia si Tadjikistanul s-ar putea distanta de Moscova din diverse motive obiective. "Novie Izvestia" mentioneaza ca schimbarea fortelor in CSI va fi in masura sa influenteze conflictele regionale. Astfel, in Transnistria vor aparea trei noi garanti si mediatori – Ucraina, Romania si Bulgaria. Potrivit publicatiei citate, o eventuala participare la misiunea de pacificare a Bucuresti-ului se explica prin legaturile istorice dintre Moldova si Romania, iar in prezent si de coincidenta intereselor strategice. Sofia va fi invitata sa participe la negocieri, deoarece atat in Moldova, cat si in Transnistria locuiesc compact etnici bulgari. In ce priveste Ucraina, Chisinaul si Tiraspolul demult au solicitat introducerea unui contingent ucrainean in zona de conflict. Publicatia nu exclude faptul ca o propunere similara va fi facuta si Georgiei, deoarece Tbilisi este nemultumit de rolul jucat de Moscova in Abhazia si Osetia de Sud. "Astfel, daca posibilitatea aderarii Ucrainei si Georgiei la NATO va fi examinata in mod serios, aceasta va conduce la un nou rol al Rusiei pe teritoriul influentei sale traditionale. Acest rol ar putea deveni nul. Din cauza lipsei unei politici clare fata de fostele surori sovietice, ea risca sa ramana intr-o singuratate periculoasa", atentioneaza publicatia citata. Totodata, vicepresedintele Dumei de Stat a Federatiei Ruse, Vladimir Jirinovski, a declarat pentru "Novie Izvestia" ca Rusia are o atitudine negativa fata de extinderea NATO spre Est si, cu atat mai mult, fata de aderarea la alianta a republicilor ex-sovietice. "Vom bloca, prin orice metode, vectorul antirusesc al GUUAM si vom impiedica intarirea acestei organizatii si actiunile ei contra CSI. (…) Vom utiliza toate metodele diplomatice si economice pentru a nu permite crearea unor grupari inamice la frontierele Rusiei", a subliniat Jirinovski. La randul sau, directorul Centrului de dezvoltare democratica si reglementarii conflictelor din Georgia, politologul Gheorghi Gogsadze, a declarat pentru "Novie Izvestia" ca GUUAM constituie o alternativa pentru CSI, deoarece aceasta organizatie va fi reinviata de tarile cu orientare pro-occidentala, care vor crea o contrapondere Rusiei in aceasta regiune. El a mentionat ca este greu de prognozat ce decizii vor fi luate in cadrul summit-ului GUUAM din 22 aprilie, deoarece au fost anuntate unele surprize. Potrivit lui Gogsadze, una dintre surprize ar putea fi faptul ca statele GUUAM vor conveni sa iasa din CSI ori ca Moldova si Ucraina vor conveni sa participe la operatiunea de pacificare din Abhazia. "Activizarea rolului GUUAM constituie un semn al unei reimpartiri serioase a sferelor de influenta in spatiul post-sovietic, proces ce are loc pe fundalul slabirii Rusiei. Rusia va avea mari probleme in viitor", conchide politologul georgian.
