Într-o perioadă de cinci ani, Moldova a pierdut păduri cu o suprafață echivalentă a 20 de terenuri de fotbal. Asta după ce mai mulți afaceriști au ajuns proprietari în Codrii Orheiului, oferind statului la schimb terenuri degradate. O investigație RISE Moldova scoate la iveală tranzacțiile dubioase în aceszt domeniu, iar în centrul investigației este nimeni altul decât primarul de Orhei, Ilan Shor.
Transferul pădurii din proprietate publică în proprietate privată a fost legalizat prin hotărâri de Guvern, semnate de fostul premier Vasile Tarlev. Potrivit unui raport al Curții de Conturi, hotărârile respective contravin Codului Silvic, care interzice reducerea și fragmentarea suprafețelor fondului forestier, și reprezintă o amenințare a interesului public.
„În urma diferitor tranzacții de schimb, terenurile fondului silvic, proprietate publică a statului, au fost înstrăinate atât în favoarea agenților economici, cât și a persoanelor fizice care au profitat de beneficii superioare în raport cu cele ale domeniului public”, notează auditorii Curții de Conturi.
Cum a ajuns Ilan Shor proprietar de pădure
Familia primarului de Orhei este proprietară a peste 2 hectare de pădure încă din 2005. Atunci Ghermivali SRL, companie în care tatăl lui Ilan Shor deținea o cotă de 96%, a cumpărat pădurea de la Nizov-Com SRL, firmă care, în prezent, este administrată de un apropiat al familiei milionarului Gabriel Stati.
Nizov-Com a intrat în posesia pădurii printr-o hotărâre de Guvern din 2005. Asta, după ce a dat statului la schimb 3 hectare de teren „acoperit parțial cu vegetație forestieră, cu râpi și alunecări”, potrivit Curții de Conturi. Nizov-Com a cumpărat cele 3 hectare de la Primăria com. Puțintei cu 6,5 mii lei. În schimb, din vânzarea pădurii, aceasta a obținut un venit de peste 100 mii lei . Nizov-Com nu a plecat din Codrii Orheiului. În ultimii opt ani, compania arendează aproape 400 hectare de pădure.
Shor Residence Holding
În pădure, pe ruinele unei baze de odihnă sovietice, Shor intenționează să ridice un complex rezidențial de lux de peste 20 mii de metri pătrați. Acesta va cuprinde o clădire modernă cu patru nivele, mai multe căsuțe pentru oaspeți, dar și un teren de tenis și altul de volei. Proiectul a fost realizat anul trecut de firma rusească de arhitectură Proekt Capital.
Oleg Gașper, primarul satului Ivancea: N-am eliberat autorizație de construcție. Ei au făcut întărirea hotarelor. Noi doar am confirmat că nu s-a schimbat nimic. Asta se face, fie pentru proiectare, fie gajare. Când am devenit primar (2011 – n.r.), îmi amintesc că Shor m-a chemat la Chișinău. El a zis că tatăl lui a cumpărat (pădurea – n.r.) și că vrea să investească acolo. Cu ambele mâini! Veniți și investiți, dați oamenilor de lucru!
Rezidență în Parcul Național Orhei
Pădurea lui Shor se află aproape de traseul Chișinău-Orhei, pe malul lacului Ivancea. La intrare, trei bucăți de stâlpi blochează trecerea mașinilor pe un drum vechi asfaltat. Lat cât o șosea la început, drumul se îngustează odată ce intră tot mai adânc în inima pădurii, luând, într-un final, lățimea unui trotuar.
Străjuit de stâlpi electrici fără fire, asfaltul din pădure se așterne pe o distanță de câteva sute de metri. Un canal mic săpat recent ne însoțește, în paralel, până se bifurcă, șerpuind spre două imobile. Cel mai mare dintre ele e o clădire sumbră din beton. Cu demisol și două nivele, construcția nu are nici ferestre, nici acoperiș. Celălalt imobil, parțial ruinat, are un singur nivel.
Pădurar din Ivancea: L-am văzut odată pe Shor pe aici – a fost la un pir. O știu și pe Ilona. M-a angajat la lucru și chiar am fost la dânsa la Chișinău și mi-a plătit prima lună. Am ajutat la curățat niște tufari, unde a vrut ea. Ehei, asta a fost cu vreo 6-7 ani în urmă. Și de atunci… Era bine dacă veneau aici. Pe mine nu mă interesează că se zice că el e tâlhar. Eu să am de lucru aici, în primul rând.
Actualmente, lotul de pădure deținut de Shor în pădurea de la Ivancea se află pe teritoriul Parcului Național Orhei. Asta după ce, în 2013, Parlamentul a aprobat o hotărâre prin care își propune păstrarea „complexelor naturale de o deosebită importanţă ecologică, estetică şi istorică”.
RISE a încercat să ia legătura cu Ilan Shor, însă acesta nu a răspuns la apelurile RISE. La telefon, Natalia Cheptene, purtătoarea lui de cuvânt,a declarat că: „Dacă va decide că vrea să răspundă la întrebări, eventual, o va face, iar eu vă voi ține la curent”. Până la publicarea acestui text, nu a primit niciun răspuns.
Intreaga investigaţie RISE poate fi citită AICI.
