În Republica Moldova hotărârile judecătorești civile irevocabile deseori sunt casate nejustificat — Moldova.org
Connect with us

Justiție

În Republica Moldova hotărârile judecătorești civile irevocabile deseori sunt casate nejustificat

Publicat

pe

Numărul revizuirilor hotărârilor judecătorești civile irevocabile rămâne destul de înalt, iar practica Curții Supreme de Justiție (CSJ) în acest domeniu nu este întru totul uniformă. Multe casări ale hotărârilor judecătorești civile irevocabile ale CSJ sunt greu de înțeles.

Acestea sunt principalele concluzii ale documentului analitic „Admiterea cererilor de revizuire în cauzele civile – este oare uniformă practica Curții Supreme de Justiție?”, elaborat de Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM).

În cadrul cercetării au fost analizate hotărârile CSJ privind admiterea cererilor de revizuire adoptate între 1 ianuarie 2015 și 31 decembrie 2017 (70 de hotărâri).

Juriștii CRJM au ales pentru analiză acest domeniu fiind impulsionați de cele 20 de condamnări ale Republicii Moldova la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CtEDO) pentru casarea nejustificată prin revizuire a hotărârilor judecătorești civile irevocabile (conform datelor la 31 decembrie 2017).

Autorii analizei au stabilit că, în pofida numeroaselor condamnări la CtEDO și a legislației clare, în ultimii 12 ani, numărul cererilor de revizuire primite de CSJ nu a scăzut simțitor. Anual CSJ primește 500-700 de cereri de revizuire și majoritatea sunt respinse.

Totuși, rata cererilor de revizuire admise de CSJ a fluctuat între 2.7% în anul 2011 și 5.4% în anul 2015.

Totodată, în 28 din cele 70 de hotărâri analizate (40%) juriștii CRJM au avut dubii serioase în privința existenței cu adevărat a temeiurilor de revizuire. Dintre acestea:

– în 20 de hotărâri CSJ a invocat drept temei de revizuire apariția circumstanțelor noi, care nu au fost și nu au putut fi cunoscute de revizuent anterior. Din cele 20 de hotărâri în care a fost invocată apariția circumstanțelor noi, 12 vizează, în esență, greșelile comise de instanțele judecătorești (calcularea incorectă a termenului de apel sau recurs, neexaminarea în recurs a unor înscrisuri esențiale pentru cauză, judecarea cauzei de către un judecător care nu putea participa la soluționarea cazului).

Niciunul dintre aceste motive nu poate fi temei de admitere a revizuirii. Se pare că CSJ a admis cererile de revizuire pentru a înlătura orice dubii cu privire la echitatea procedurii, însă, după revizuire, a menținut soluția din hotărârea casată. În celelalte opt cauze revizuite în baza apariției circumstanțelor noi, se pare că revizuirea era, mai degrabă, un apel deghizat. Majoritatea acestor cauze erau cu interese financiare majore sau cu implicarea unor actori influenți.

– în ultimele opt cauze în care sunt dubii privind existența temeiurilor de revizuire au fost invocate diferite motive, dar se pare că revizuirea, la fel, era un apel deghizat.

În pofida numărului mic al revizuirilor admise nejustificat comparativ cu numărul cererilor de revizuire examinate (28 din 1,638 sau 1.7%), acesta este important, deoarece prin revizuire CSJ revede nejustificat propriile hotărâri irevocabile. Aceasta subminează însăși fundamentul justiției – caracterul ireversibil al justiției efectuate.

În plus, asemenea practici încurajează depunerea în continuare a cererilor de revizuire neîntemeiate, mărind implicit sarcina de muncă a judecătorilor.

Autorii analizei speră că documentul va impulsiona uniformizarea practicii judecătorești.

Este angajată în domeniul media încă din 1999. Timp de 14 ani, a fost reporter la Agenția de Stat Moldpres, apoi a lucrat la Flux și portalul Arena. Face parte din echipa Moldova.org din 2014.

Citește mai departe

Justiție

Un om de afaceri din Republica Moldova și-a găsit dreptate la CEDO

Publicat

pe

De către

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a decis că Republica Moldova a încălcat articolul 5 § 3 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului (lipsa unor motive suficiente și rezonabile pentru detenție).

Totodată, a fost dispusă încasarea de daune morale şi materiale în sumă de 3.000 de euro, precum și costuri și cheltuieli euro în favoarea unui om de afaceri.

Potrivit hotărârii, Vadim Ciornea a fost reținut pe 16 decembrie 2009 și a fost ținut în arest preventiv timp de 23 de zile și apoi alte 17 zile, în baza unui dosar penal iniţiat de Procuratura Generală pe alin.5 art. 190 al Codului penal (escrocherie).

S-a constat că nici el şi nici avocaţii nu a primit acces la materialele pe baza cărora a fost dispusă reținerea omului de afaceri, iar instanțele au refuzat să audieze un martor, a cărui mărturie a fost centrală pentru ordonarea reținerii.

După mai multe procese amânate, în aprilie 2011, judecătoria Râşcani a emis o sentinţă de încetare a procesului penal contra omului de afaceri, pe motiv că există circumstanţe care exclud sau condiţionează pornirea urmăririi penale şi tragerea la răspunderea penală.

După achitarea sa, reclamantul a inițiat o acțiune civilă împotriva statului solicitând despăgubiri de 700.000 lei pentru încălcarea drepturilor sale în conformitate cu articolul 5 al Convenției.

Curtea Supremă de Justiție a constatat că detenția sa a încălcat articolul 5 al Convenției și i-a acordat o sumă de 535 euro drept despăgubire morală. Reclamantul sa plâns în fața Curții că suma nu era suficientă pentru a-și pierde statutul de victimă în temeiul articolului 5 §§ 3 și 4 al Convenției.

Cererea lui Ciornea a fost depusă la CEDO încă în martie 2010.

De notat că Guvernul Republicii Moldova a recunoscut că în acest caz a avut loc o încălcare a drepturilor reclamantului în temeiul articolului 5 §§ 3 și 4 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

Citește mai departe

Justiție

Șeful secției chirurgie a unui spital din capitală va fi judecat pentru corupere pasivă

Publicat

pe

De către

Șeful secției chirurgie a unui spital din capitală va fi judecat pentru corupere pasivă. Procuratura Anticorupție a anunțat despre transmiterea în judecată a unei cauze penale în privința medicului chirurg, învinuit de săvârșirea infracțiunii prevăzute la art. 324 alin. (1) Cod penal.

Activitatea infracțională a învinuitului, documentată de către procurorii anticorupție, a cuprins perioada 12 iulie – 24 iulie 2018 (9 zile lucrătoare), timp în care chirurgul a pretins, acceptat și primit de la pacienți și rudele acestora, pentru efectuarea intervențiilor chirurgicale, mijloace bănești ce nu i se cuvin în sumă de 54 600 lei.

La moment, învinuitul este suspendat din funcție și se află în arest la domiciliu. Acesta a încheiat un acord de recunoaștere a vinovăției.

Dacă instanța îl va găsi culpabil pentru faptele săvârșite, acesta riscă o pedeapsă cu închisoare de la 3 la 7 ani cu amendă în mărime de la 4000 la 6000 u.c. şi privarea de dreptul de a-și exercita activitatea pe un termen de la 5 la 10 ani.

Au fost aplicate sechestre pe mijloacele bănești ridicate în cadrul perchezițiilor, precum și pe bunurile învinuitului, în valoare totală de peste 700 000 de lei.

Citește mai departe

Justiție

Doi primari din nordul țării vor fi judecați pentru neglijență în serviciu

Publicat

pe

De către

Primari din două comune de la nordul țării vor fi judecați pentru neglijență în serviciu. Potrivit procurorilor, în primăvara anului 2017, primarii și-au îndeplinit necorespunzător obligațiile de serviciu, având o atitudine neglijentă față de acestea, cauzând daune mediului înconjurător, iar statului prejudicii materiale în proporții deosebit de mari.

Conform materialelor cauzei, învinuiții, doar în baza unor acorduri verbale, au permis unor agenți economici extragerea neautorizată a argilei de pe terenuri din extravilanul localităților, în schimbul reamenajării gunoiștilor din comunele administrate.

Decizia celor doi a fost luată în lipsa deciziilor Consiliilor locale de schimbare a modului de folosință și de dare în arendă a terenului proprietate a administrației publice locale, fără desfășurarea licitației publice, în lipsa planurilor de dezvoltare a lucrărilor miniere, proiectelor tehnice și de recultivare a terenurilor.

Ca urmare a acțiunilor sale neglijente, au fost cauzate daune mediului înconjurător, iar statului prejudicii în proporții deosebit de mari în valoare totală de 453 486 lei în cazul unei comune și respectiv 146 720 lei, în cazul celei de-a doua.

Pentru comiterea neglijenței în serviciu (art.329 Cod Penal), primarii riscă o pedeapsă cu închisoarea de la 2 până la 6 ani, cu privare de dreptul de a ocupa anumite funcții pe un termen de la 5 la 10 ani.

Foto: Poză simbol

Citește mai departe