Connect with us

Cultură

Republica Moldova, alături de alte 50 de țări la Festivalul Ambasadelor din Haga

Publicat

pe

Produsele moldovenești au fost la loc de cinste la ediția a V-a a Festivalului Ambasadelor, organizat anual în orașul olandez Haga.

Este prima participare a Republicii Moldova cu un stand de țară la faimosul eveniment la care alte 50 de țări și-au prezentat bucătăria, tradițiile și obiceiurile culturale.

Programul a inclus muzică pop, jazz, folk și clasică, precum și delicii culinare, teatru, literatură, artă și activități din diferite colțuri ale lumii.

Organizatorii stand-ului țării noastre, echipa NorocOlanda și Ambasada Republicii Moldova în Regatul Țărilor de Jos, și-au propus să facă cunoscută Moldova atât olandezilor, cât și pentru întreaga comunitatea internațională prin expunerea produselor care reprezintă cultura, tradiția și bucătăria moldovenească.

Vizitatorii au avut ocazia să degusteze vinul moldovenesc marca Timbrus, fabricat cu ajutorul tehnologiei naturale de producere a drojdiei; ceaiuri ecologice de la DoctorFarm, care cuprind o gamă de plante medicinale; gemuri de casă din nuci, cireșe albe și negre și gutui; plăcinte cu brânză verdeață; precum și dulciuri, cum ar fi biscuiții B’Sweet sau fructele uscate în ciocolată de la Rifero și tartele pregătite de concetățenii noștri care locuiesc în Olanda. Nu a lipsit nici cartea de bucate a Natei Albot, Eat Like Moldovans /Moldova Din Bucătăria Mamei Mele, cu cele 92 rețete tradiționale.

 Produsele moldovenești au priză la public, mărturisește Dorina Baltag, liderul grupului de inițiativă NorocOlanda.

„Am avut ocazia să povestim despre țara noastră prin produsele și tradițiile noastre. Am ținut să promovăm Moldova prin istoriile produsului (așa-numitul marketing bazat pe story-telling), astfel am pus accent pe accesorii confecționat manual, pe produse de casă, produse ecologice și inedite. Câteva exemple ar fi – vinul moldovenesc, în producerea cărora se foloseşte tehnologia drojdiei naturale cultivate pe lozia propriilor podgorii; bijuteriile și accesoriile bazate pe reciclare creativă a părților componente ale unui calculator, ceaiurile ecologice inspirate din Codrii Moldovei sau săpunurile vegane care nu conțin ingridiente chimice. Cei care au vizitat Moldova la Haga, pe 2 septembrie, au plecat cu emoții pozitive și cu cunoștințe noi despre țara noastră. Iar noi, organizatorii, am plecat acasă împliniți și mândri de ce ne-a reușit, spun aceasta cu sinceritate”, ne-a mărturisit Dorina Baltag.

În prima jumătate a evenimentului organizatorii și-au epuizat stocurile de vin și bucate. Pe lângă colțișorul culinar, participanții la Festival au avut prilejul să exploreze meșteșugurile moldovenești realizate manual: bijuterii Lorina Handmade Accessories cu elemente brodate și țesute, accesorii din piese de calculator reciclate de la BeautIТ, produsele Estradi din piele naturală, săpunuri vegane de la Мыло Shop.md, papioane Papion.md cu amprente etnice, articole croșetate de la comunitatea RunPink Moldova și torbițele cu Pomul Vieții, logo-ul de țară.

Succesul evenimentului se datorează colaborării dintre echipa NorocOlanda și Ambasada Republicii Moldova din Regatul Țărilor de Jos, implicării moldovenilor care locuiesc in Olanda si deschiderea companiilor din Moldova pentru crearea acestui parteneriat.

Citește mai departe
Advertisement

Cultură

Artiști din 15 țări vor urca pe aceeași scenă la Chișinău // ClassFest

Publicat

pe

De către

În perioada 30 aprilie – 05 mai, 2018, Academia de Muzică, Teatru şi Arte Plastice organizează cea de-a VIII-a ediţie a Festivalului Internaţional al Şcolilor de Teatru „ClassFest” – o acţiune artistică internaţională, unică în Republica Moldova, menită să promoveze valorile artei contemporane, să menţină şi să dezvolte dialogul intercultural şi schimbul de experienţă între şcolile de teatru, să încurajeze tinerii artişti, oferindu-le posibilitatea de a-şi prezenta cele mai bune producţii pe scenele teatrelor profesioniste din ţară.

Participanţii ediţiilor anterioare, prin repertoriu, prestaţie și perseverență, i-au conferit festivalului continuitate, i-au confirmat calitatea de eveniment remarcabil în peisajul cultural naţional şi internaţional. Această platformă culturală şi educaţională transfrontalieră este destinată întâlnirilor, discuţiilor pe marginea spectacolelor, atelierelor de creaţie, activităţi ce vor încuraja colaborările dintre studenţi, profesori şi instituţii. Ediţia a VIII-a întruneşte la Chişinău reprezentanţi ai următoarelor şcoli de teatru: Institutul de Stat de Teatru şi Cinematografie din Erevan, Armenia, Universitatea de Muzică și Teatru din Graz, Austria, Universitatea de Stat de Cultură și Arte din Azerbaijan, Academia de Arte de Stat din Minsk, Belarus, Academia de Teatru și Film Athanor din Passau, Germania, Academia de Teatru Sofia Amendolea din Roma, Italia, Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice din Chişinău, Republica Moldova, Şcoala Internaţională de Film şi Televiziune (EICAR) din Paris, Franţa, Școala Națională de Film, Televiziune și Teatru din Łódź, Polonia, Academia Națională de Artă T. K. Zhurgenov din Almaty, Kazahstan, Institutul Național de Artă Teatrală din Sankt Petersburg, Rusia, Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografie I. L. Caragiale din București, România, Universitatea Națională de Arte George Enescu din Iași, România, Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, România, Universitatea de Arte din Târgu-Mureș, România, Universitatea Naţională de Teatru, Film şi TV Karpenko-Kary din Kiev, Ucraina.

Spectacolele din cadrul festivalului abordează diverse teme, ce vizează politica, relațiile conjugale, crizele familiale, violenţa, războiul, teroarea, iubirea etc., tratate în dramaturgia scriitorilor Eugene Ionesco, William Shakespeare, Samuel Beckett, Brandon Thomas, Vasili Sigarev, Maxim Gorki ş.a. Producţiile teatrale vor fi prezentate în: Teatrul Naţional Eugene Ionesco, Teatrul de Revistă Ginta Latină, Teatrul Naţional Satiricus I. L. Caragiale, Teatrul Republican de Păpuşi Licurici, Teatrul Dramatic Rus de Stat A .P. Cehov, Teatrul Republican Luceafărul, Teatrul Naţional Mihai Eminescu, Centrul de Educaţie şi Cultură prin Artă, Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice

Participanţii festivalului vor beneficia de mai multe ateliere de creație, ai căror coordonatori sunt actori, regizori iluștri, precum Leonid Nechaev (Rusia), Daniela Lemnaru (România), Florin Vidamski (Germania), Marcin Brzozowski (Polonia), vor viziona expoziții de scenografie, vor audia recitaluri muzicale susţinute de studenţii Academiei de Muzică, Teatru şi Arte Plastice.

Festivalul, organizat de Academia de Muzică, Teatru şi Arte Plastice, este susţinut financiar, tradiţional, de Ministerul Educației, Culturii și Cercetării al Republicii Moldova. Totodată,  Institutul Cultural Român Mihai Eminescu, filiala din or. Chişinău, susţine participarea reprezentanţilor şcolilor teatrale din România.  Fondul Interstatal de Colaborare Umanitară a Statelor CSI sprijină participarea şcolilor de teatru din Erevan, Armenia, Azerbaijan, Belarus, Kazahstan, Ucraina. Institutul Polonez din Bucureşti asigură participarea studenților din Polonia. Centrul Cultural German Akzente din Republica Moldova şi Institutul Goethe din România susțin financiar participarea Academiei de Teatru și Film Athanor din Passau, Germania. Tinerii de la Universitatea de Muzică și Teatru din Graz, Austria sunt sprijiniți de Forumul Cultural Austriac din România. Ambasada Franţei în Republica Moldova a contribuit la participarea Şcolii Internaţionale de Film şi Televiziune din Paris, Franţa. Institutul Național de Artă Teatrală din Sankt Petersburg participă la festival datorită suportului financiar acordat de Centrul Rus de Ştiinţă şi Cultură în Republica Moldova.

Accesul la toate spectacolele este liber.

Citește mai departe

Cultură

Jurnalismul cultural, cel care ne aduce normalitatea

Publicat

pe

De către

„Cărți”, „muzică”, „teatru” și „dans” sunt doar câteva dintre cuvintele ce se asociază cu jurnalismul cultural – un domeniu vechi al presei, dar care an de an se redescoperă. Pentru că și creația înseamnă o continuă redescoperire… Scopul jurnalismului cultural este de a reda atmosfera și cultura unei țări prin reflectarea evenimentelor din lumea artelor, prin cronicile despre ultimele apariții editoriale sau prin poveștile despre oamenii care s-au afirmat în acest domeniu.

Silvia Hodorogea este una dintre puținele jurnaliste din Republica Moldova, fidelă culturii. Scrie știri din acest  domeniu de mai bine de 40 de ani, iar vocea sa este cunoscută de toți telespectatori postului public „Moldova 1”.

Silvia Hodorogea, reporteră „Moldova 1”: „Este același jurnalism ca în domeniul economiei, politicii, social, doar că în vizorul jurnaliștilor din acest domeniu, este acest fenomen extraordinar care este cultura, care înseamnă și literatură, și pictură, și restaurarea monumentelor, și creațiile populare”.

Potrivit specialiștilor, obiectul jurnalismului cultural ține de tot ce se întâmplă în lumea artelor: apariția unei noi cărți, vernisarea unei expoziții de pictură, premiera unui spectacol, procesul de creație a unui scriitor sau artist plastic.

În prezent, în Republica Moldova există peste zece publicații dedicate culturii. Printre cele mai cunoscute se numără: revistele „Contrafort” și  „Sud-Est cultural”, revista literară „Semn” care apare la Bălți, revista de cultură și istorie „Destin Românesc”, ziarul „Literatura și Arta și revista de cultură și știință „Limba Română”, prima ediție a căreia a apărut în anul 1991.

Articolul integral îl găsiți pe medicritica.md

Citește mai departe

Cultură

Top 12 tradiții de Paște pe care nu le știai

Publicat

pe

Ziua învierii lui Hristos este una dintre cele mai importante sărbători religioase. Dar ce fel de sărbătoare vine fără tradiții adunate de-a lungul timpului? Unele îndrăgite, altele ignorate sau chiar lăsate uitării din varii motive.

În continuare vă prezentăm topul a 15 tradiții în spațiul românesc, adunate de antropologi și sociologi din republica Moldova și România.

1.

Există un adevărat ritual al vopsirii ouălor. Dintre acestea unul se păstrează la icoană, pentru apărarea familiei de duhuri rele și stihiile naturii. Peste un an, oul este îngropat în fața pragului casei/al grajdului sau la strungă, unde se mulg oile. Ouăle fac parte și din ofrandele (jertfele) pentru morți. Acestea sunt alese la mijlocul postului mare –„niezu păreții, în ziua de Tânda. Femeile cată ouăle de bănuț, cele cu rod sunt puse sub cloșcă, cele fără rod se lasă pentru Paști”.

2.

Pasca este consumată în zilele de Paști de membrii familiei pentru revigorarea forţelor. Din pasca sfinţită se dă la păsări şi animale.

3.

Găina sfințită de Paști este considerată sacră. Sacre sunt considerate și oasele rămase. „Se sfințește o găină, oasele nu trebuie aruncate, se îngroapă sub treucă (vas din care mănâncă sau beau apă animalele). Oaspeții casei nu au parte de carne din găina sfințită. Doar cei ai casei au voie să mănânce din ea.

Sursă: bgvr.wordpress.com

4.

Mielul fript se pregătește conform obiceiului descris în Vechiul Testament: „Jertfa arsă pe foc, întru miros de bună mireasmă Domnului”. Pentru creștini, mielul de lapte simbolizează animalul sacrificat cu ocazia Paștelui.

5.

Sarea sfinţită la Paşti se toarnă în fântână.

6.

Conform datinii, de sărbătorile mari ale anului: Anul Nou și Paște, oamenii trebuie să se îmbrace cu haine noi sau cel puțin cu cămașă nouă. De aici a apărut și zicalele „Paștele se face în coji de ouă și în haine nouă” sau „Omul sărac atunci face Paștele, când îmbracă haină nouă”.

7.

Sursa: activenews.ro

În trecut, oamenii ieșeau de Paște în sat să se dea în scrânciobul mare. Leagănul a prezentat un prilej ideal pentru împrietenirea tinerilor, intrând în strânsă legătură cu hora de la sărbători. În unele sate, invitatul fetelor mari la joc era urmat de datul în scrânciob, ceea ce însemna o treaptă nouă în pregătirile pentru mariaj. Totodată, scrânciobul concentra un simbolism religios, magic, cu semnificații distincte legate de primăvară și de întemeierea unei noi familii.

8.

În sâmbăta Paștilor,  gospodina casei trebuie să meargă cu mâinile pline de aluat și să le șteargă de pomi, care apoi vor rodi.

9.

Împreună cu inul, cânepa era cea mai importantă plantă textilă pentru români, beneficiind de o atenție deosebită în Moldova. Fetele și flăcăii băteau toaca în ziua de Paști, ca să aibă recoltă bună și cânepă să fie moale ca mătasea. În alte părți, cu același scop, fetele și nevestele trăgeau clopotul. De dragul unei recolte bine depuneau „eforturi” nu doar tinerii. Moșnegii și babele, de exemplu, se dădeau în scrânciob – „c’apu crești cânepa”.

10.

Sărutarea mâinii și gurii între maturi, în Postul Mare de dinaintea Paștilor, era interzisă.

11.

În a treia zi de Paști, conform vechii tradiții, sau și mai târziu dacă era secetă, fetițele umblau cu Paparuda prin sate și toată lumea ieșea pe la fântâni să le stropească cu apă în timp ce dansau și cântau, după care le răsplăteau cu bucate, ca să cheme ploaia.

12.

În trecut, comunitatea românească din nord-vestul Bulgariei se aduna a doua zi de Paști la o mănăstire ortodoxă foarte veche. Ei obișnuiau să danseze hora morții în amintirea tuturor tinerilor care au murit în anul precedent.

Bibliografie:

  1. Tradiţii şi obiceiuri ale aromânilor din localitatea Camena, judeţul Tulcea, de Tănase Bujduveanu
  2. Alimentația din s. Boldurești, Nisporeni (contribuții etnografice la monografia satului), de Maria Ciocanu
  3. Ori te poartă cum ți-i vorba, ori vorbește cum ți-i portul (despre modalitățile de menținere a statutuui social în societatea tradițională), de Vera Buzilă
  4. Tradiții și obiceiuri calendaristice din comuna Mileștii Mici, de protoiereul Manole Brihuneț
  5. Salutul în practica etichetei tradiționale. Formularea problemelor de cercetare, de Varvara Buzilă
  6. Prolegomene la jocurile cu măști, Lucian-Valeriu Lefter
  7. Pomicultura din orașele Moldovei (sec. XVI-XVII) văzută din perspectiva istorică și etnografică, de Nicolae Dudnicenco
  8. Fântânile în sistemul de valori al culturii populare, de Varvara Buzilă
  9. Albotina – loc spiritual și reper identitar pentru românii timoceni din Bulgaria, de Emil Țârcomnicu
Citește mai departe