Referendumul de revocare a lui Chirtoacă – bani publici risipiți pe jocuri și capricii politice

Referendumul de revocare din funcție a primarului Chișinăului, Dorin Chirtoacă, a costat aproximativ nouă milioane de lei, ceea ce, de fapt, este o risipă cinică a banilor publici pe jocuri și capricii politice.

Plebiscitul a eșuat lamentabil după ce la urne au fost prezenți nici 18% din totalul de alegători din municipiului Chișinău, iar dintre cei prezenți aproximativ 88% au votat pentru demiterea edilului. Este opinia exprimată în cadrul emisiunii „15 minute de realism economic” de către analistul politic, Ion Tăbârță de la IDIS „Viitorul”.

În al treilea mandat de la Primărie, primarul a fost cumva depășit de situație. În jurul lui s-a creat o clică de partid care gestiona treburile capitalei nu în cel mai transparent mod, ci dimpotrivă au început să apară tot mai multe afaceri cu caracter dubios. Or, Chirtoacă a obținut încrederea locuitorilor Chișinăului în anul 2007 în contextul guvernării comuniste când toată lumea aștepta o schimbare majoră și ea trebuia să pornească din capitala țării.

Așteptările au fost foarte mari, iar populația a fost mai indulgentă cu Chirtoacă în primul său mandat, când acestuia i s-au organizat mai multe „surprize” din partea guvernării comuniste de atunci: operațiunea brad 1, brad 2 când dispăreau pomii de Crăciun din Piața Marii Adunări Naționale. În al doilea mandat, Chirtoacă și-a arătat limitele sale în treburile de administrare publică.

„Primăria capitalei s-a transformat mașinăria Partidului Liberal din care mulți trăgeau dividende economice. În cadrul partidului s-a decis ca Dorin Chirtoacă să meargă mai departe deși situația în oraș era pe alocuri nocivă pentru locuitorii urbei. Probabil, după cel de al doilea mandat, pentru viitorul său politic, Dorin Chirtoacă ar fi trebuit să se retragă din fruntea Primăriei și să meargă în Parlament sau executiv”, a explicat Tăbârță.

Deja din anul 2016, primăria a devenit o bucată generoasă pentru toți concurenții politici serioși. În mod special, conducerea capitalei e râvnită de Partidul Socialiștilor. Dintr-o anumită revanșă personală a liderului PSRM, Igor Dodon (în 2011, Dodon a pierdut la distanță foarte mică în fața lui Chirtoacă), primăria municipiului Chișinău a devenit o obsesie politică a PSRM.

„În anul 2017 asistăm la o coabitare politică a partidului de guvernare și PSRM. Între cele două partide asistăm la o retorică geopolitică pe extern, dar pe intern au existat mai multe situații unde socialiștii și democrații s-au înțeles de minune. Coabitarea a fost developată public când cele două partide au votat sistemul electoral mixt. Tot în urma înțelegerilor din culise, primăria urma să revină PSRM. De aceea a și fost inițiat referendumul, care de fapt a fost, mai degrabă, o capcană politică organizată de Partidul Democrat PSRM-ului, iar Igor Dodon a mușcat momeala.

Astfel, banii au fost cheltuiți nu în urma inițiativei civice, dar pe un referendum organizarea căruia s-a decis în culisele politicului. Anume din acest considerent, partidele de dreapta au boicotat plebiscitul. Explicația acestora a fost că, deși nu sunt mulțumite de activitatea primarului, nu au dorit să participe la jocurile politice din culise”, a mai precizat Tăbârță.

Referendumul a fost un vot anti PSRM, dar nu și pro Chirtoacă. La moment, situația convine PDM-ului, deoarece, într-un mod contestabil, în calitate de primar interimar, a fost desemnată Silvia Radu, care cooperează foarte bine cu partidului de la guvernare. Această situație a interimatului poate fi menținută până la viitoarele alegeri locale generale din anul 2019, dacă Dorin Chirtoacă nu va dejuca acest scenariu.

Acesta trebuie să-și calculeze foarte bine șansele politice de a reveni în fruntea primăriei. Dacă nu are șanse reale de revenire atunci o soluție ar putea fi demisia de onoare. Acest lucru ar deschide calea spre alegri anticipate în Chișinău, alegătorul fiind cel care va decide.

Emisiunea este realizată de către IDIS „Viitorul” în parteneriat cu Radio Europa Liberă.

Am absolvit facultatea de litere, dar lucrez în jurnalism din '98. O perioadă îndelungată am fost știristă profilată pe teme economice și sociale. Din 2014 lucrez la Moldova.org, unde am descoperit toată paleta de culori ale presei online. Îmi place să scriu materiale explicative și analitice. Politica editorială a redacției mi-a permis să-mi lărgesc viziunile asupra mai multor aspecte ale vieții.

Preluarea textelor de pe Moldova.org se realizează doar în limita maximă de 2000 de semne, cu 2 link-uri directe spre articolul citat în prima și ultima propoziție a fragmentului preluat. Fotografiile/infograficele de pe platforma moldova.org pot fi preluate în număr de maxim 2 bucăți per material și doar cu menționarea Moldova.org și numele autorului/autoarei.