Connect with us

Diaspora

Recomandările Diasporei privind îmbunătățirea procedurii de vot peste hotare

Publicat

pe

Biroul Relații cu Diaspora (BRD) a făcut publice propunerile membrilor Diasporei de îmbunătățire a Codului Electoral. Acestea au fost colectate în urma întâlnirilor cu membrii Diasporei organizate la Paris, Londra, Roma și Padova în perioada 3-4 și 10-12 februarie 2017.

În cadrul întâlnirilor cu diaspora au fost abordate subiecte ce țin de evaluarea procedurii de vot în diasporă, mobilizarea alegătorilor din diasporă la scrutinele electorale, dar și identificarea soluțiilor privind asigurarea participării la vot.

RECOMANDĂRILE DIASPOREI REFERITOR LA ÎMBUNĂTĂȚIREA PROCEDIRII DE VOT PESTE HOTARE:

• Identificarea soluțiilor autentice de către autoritățile de stat responsabile pentru punerea în aplicare a prevederilor art. 18 (1) și art.38 din Constituția Republicii Moldova.

• Modificarea Codului Electoral la capitolul „Numărul maxim de buletine admise pentru o secție de votare de peste hotare”.

• Reglementarea explicită a exercitării dreptului de vot în străinătate prin utilizarea actelor de identitate expirate.

• Aplicarea mecanismului funcțional și securizat pentru înregistrare prealabilă on-line a cetățenilor stabiliți peste hotare, cu scopul de a informa despre intenția cetățenilor R. Moldova stabiliți peste hotare de a participa la scrutinul electoral (CEC și MAEIE).

• Reglementarea posibilității de finanțare a concurenților în campaniile electorale de către cetățenii R. Moldova de peste hotare.

• În cadrul Grupului de lucru, a conceptualiza și structura Formularul on-line de înregistrare prealabilă a cetățenilor R. Moldova stabiliți temporar sau definitiv peste hotare care intenționează să-și exprime dreptul la vot;

• A include în Formularul on-line de înregistrare prealabilă, următoarele opțiuni adiționale:

• Disponibil de a participa voluntar în activitățile logistice/organizatorice în secțiile de votare sau în calitate de membru al Biroului;

• Disponibil de a oferi spațiu pentru secția de votare;

• A implementa mecanisme sustenabile de selectare, recrutare și instruire a cetățenilor R. Moldova stabiliți peste hotare care doresc să contribuie voluntar la activitatea birourilor electorale peste hotare;

• A oferi instrucțiuni practice pentru colaboratorii misiunilor diplomatice privind organizarea și desfășurarea procesului de exercitare a dreptului de vot peste hotare.

• A îmbunătăți infrastructura tehnică (utilizarea echipamentului specializat) care să asigure fluidizarea cetățenilor R. Moldova în secțiile de votare de peste hotare.

• Din a face demersuri din timp către autoritățile competente din țara de reședință, în coordonare directă cu MAEIE și misiunile diplomatice ale R. Moldova peste hotare pentru identificarea locației.

• În termeni rezonabili, instituțiile responsabile (ex. CEC, MAEIE, BRD, altele) vor desfășura campanii de informare (prin email, diseminarea anunțurilor prin rețele de socializare, spoturi video, anunțuri pe paginile web, altele) având drept grup țintă – cetățenii R. Moldova stabiliți temporar sau permanent peste hotare.

• Includerea a doi reprezentanți competenți din diasporă în componența Grupului de lucru instituțional pentru elaborarea proiectului de lege pentru modificarea și completarea Codului Electoral, în special cu privire la reglementarea mecanismului de exprimare a votului de către cetățenii Republicii Moldova stabiliți temporar sau permanent peste hotare.

BRD solicită membrilor diasporei să completeze lista de mai sus cu recomandări. Email: [email protected]

Precizăm: CEC a constituit recent Grupul de lucru pentru elaborarea proiectului de lege pentru modificarea și completarea Codului Electoral și a legislației conexe. Din Grupul de lucru fac parte reprezentanți ai CEC, Centrului de Instruire Continuă în Domeniului Electoral, Ministerului Justiției, Președinției, Biroului Relații cu Diaspora al Cancelariei de Stat, Asociației Promo-Lex.

Potrivit CEC, în cadrul grupului este analizată legislația electorală pentru identificarea carențelor depistate în cadrul organizării și desfășurării scrutinului prezidențial din 30 octombrie 2016, inclusiv la capitolul accesibilității procesului electoral pentru cetățenii cu drept de vot aflați peste hotarele țării.

Astfel, proiectul de document ce va conține amendările la Codul electoral și legislația conexă va fi propus pentru consultație publică, diaspora fiind invitată pentru propuneri de îmbunătățire a acestuia.

Este angajată în domeniul media încă din 1999. Timp de 14 ani, a fost reporter la Agenția de Stat Moldpres, apoi a lucrat la Flux și portalul Arena. Face parte din echipa Moldova.org din 2014.

Citește mai departe

Diaspora

Fotografia săptămânii / „Cui las eu casa? De ce omul e nevoit să-și lase rădăcinile și să se ducă prin lume?”

Publicat

pe

De către

Serafima este o bătrână din satul Brânzenii Vechi. Acum câteva zile, ea a emigrat din Republica Moldova. A plecat la fiica ei, în Milano, pentru că aici, acasă îi este greu să lupte singură cu problemele de sănătate.

Bătrâna a încărcat o valiză mare cu vreo cinci kilograme de carne și vreo patru kilograme de brânză de oi și abia de-a reușit să-și ticsească hainele și lucrurile personale. Ce mai rămâne pe-acasă, urmează să fie luat de fiica ei, la următoarea vizită.

În dimineața dinaintea plecării, Serafima se oprea periodic din aranjarea bagajelor și plângea:

„Cui las eu casa? De ce omul e nevoit să-și lase rădăcinile și să se ducă pe lume?”

Femeia și-a lăsat casa în grija unei vecine. A încetat să mai crească animale sau fructe și legume. Știa de ceva timp că va părăsi țara sa de baștină.

Dacă doriți să aflați mai multe despre Serafima și povestea ei, urmăriți reportaje.Moldova.org, în curând vom publica un reportaj la acest subiect.

Foto de Dan Guțu

Citește mai departe

Cetățenie română

Ai cetățenie română? Iată ce trebuie să știi despre referendumul pentru redefinirea familiei în Constituția românească

Publicat

pe

De către

Referendumul pentru revizuirea Constituției românești va avea loc, cel mai probabil, în zilele 7 și 8 octombrie, iar suma care va fi alocată pentru organizare va fi de 163,712 milioane de lei. Inițiat de o coaliție numită „pentru familie”, referendumul de revizuire a Constituției statului român își propune să înlocuiască cuvântul „soți” din art. 48 cu sintagma „un bărbat și o femeie”. Acum art. 48, alineatul 1 spune că „familia se întemeiază pe căsătoria liber consimțită între soți, pe egalitatea acestora și pe dreptul și îndatorirea părinților de a asigura creșterea, educația și instruirea copiilor.”

Pentru ca rezultatele referendumului să fie validate, rata de participare trebuie să fie de cel puțin 30% dintre alegătorii înscriși pe listele electorale, adică 5,67 milioane de oameni, și cel puțin un sfert dintre alegătorii înscriși pe listele electorale (4,72 milioane) să își exprime valid votul (adică să voteze „da” sau „nu”).

Vedeți și reportajul de la Congresul Mondial al Familiilor ce a avut loc la Chișinău

Astfel, dacă majoritatea participanților la referendum va vota pozitiv, noul articol din Constituție va stipula că „familia se întemeiază pe căsătoria liber consimțită între un bărbat și o femeie”.  Este important de accentuat că această modificare nu va produce efecte juridice, întrucât, chiar și cu textul actual, căsătoria între persoane de același sex nu este permisă, existând deja un articol clar în Codul Civil, care spune că „prin soţi se înţelege bărbatul şi femeia uniţi prin căsătorie”.

Sunt doar șase țări europene unde nu sunt recunoscute legal relațiile între persoane de același sex – Bulgaria, Slovacia, Letonia, Lituania, Polonia și România.

Citește mai departe

Diaspora

Respinsă la Chișinău din cauza înălțimii, a devenit polițistă în SUA! INTERVIU cu Irina Celpan

Publicat

pe

De către

Povestea Irinei pare ruptă din filmele despre „American dream”. A mers pentru prima dată în SUA, în statul Delaware, pentru câteva luni, pentru a munci și strânge bani pentru anul universitar de la Chișinău, iar ce a găsit acolo a ambiționat-o să își urmeze visul – cel de a deveni polițistă. A fost o cale deloc ușoară, mărturisește chiar ea, însă dragostea pentru munca pe care o face zilnic nu-i lasă loc de regrete. Irina Celpan a povestit pentru Moldova.org despre provocările pe care le-a avut ultimii ani, viața peste ocean și frumusețea meseriei de polițist. 

A plecat pentru prima dată în SUA în urmă cu șase ani prin intermediul programului Work and Travel, fiind studentă la Academia de Studii Economice din Chișinău. Spera că va reuși să adune suficienți bani pentru a-și recupera banii investiți în bilete, să-și cumpere un laptop şi un telefon și să viziteze cât mai multe destinații turistice americane. Realitatea găsită a fost mult mai dureroasă decât se aştepta. Nu cunoştea engleza, iar varietatea job-urilor pe care le putea lua fără a fi fluentă în engleză nu era prea mare. A acceptat orice ofertă de muncă şi s-a trezit prinsă între două job-uri – casier la o benzinărie si vânzătoare de înghețată pe plajă. “Am avut doar două zile libere pe tot parcursul verii, dintre care una am dedicat-o obținerii codului social”, spune Irina. Totuşi, este recunoscătoare pentru acea primă experiență pentru că ajutat-o să exerseze limba engleză, dar si a învățat „valoarea muncii şi responsabilității”.

Respinsă la Chișinău din cauza înălțimii, dar apreciată în SUA pentru curaj și ambiție

Irina spune că după absolvirea liceului Mihail Berezovschi din Chişinău a mers să depună dosarul pentru Academia de Poliție, aşa cum visase dintotdeauna. „Am fost discriminată si mi s-a zis în față: Unde te-ai pornit fetițo? şi au făcut glume pe seama înălțimii mele. În acel moment m-am simțit umilită şi trădată de sistemul corupt şi incompetent din țara noastră”, mărturiseşte Irina.

Irina spune că apreciază cel mai mult în SUA că nu există atât de multă discriminare – „Aici nu există standarde dictate de societate precum că ofițerul trebuie să fie de genul masculin, înalt si puternic”. Această motivație a determinat-o să urmeze facultatea în SUA. Zâmbeşte şi spune că în toți anii de universitate a stat în prima bancă, în fața profesorului – „aşa am crescut noi, cu ideea ca cei mai buni elevi stau exact în acest loc”. A decis să urmeze un semestru doar de cursuri de limbă engleză avansată, deşi la momentul admiterii era deja fluentă în engleză. „Stiam că în cariera mea vor urma multe rapoarte de scris, iar pentru aceasta aveam nevoie să cunosc limba engleză la un nivel superior”, adaugă Irina.

Tânăra povesteşte că deşi au fost doi ani de stres, oboseală, nopți nedormite, efortul a fost răsplătit pe măsură – a absolvit facultatea cu 10 pe linie, a primit numeroase diplome, burse, iar la ceremonia de absolvire a primit titlul de „Studentul anului 2017”.

Academia de poliție – puține ore de somn şi mult antrenament

După absolvirea facultății a fost angajată în Poliția americană de stat şi tot de atunci a început Academia de Poliție.

„Academia mi-a schimbat viața şi modul de gândire. Acolo am învățat cum să supraviețuiesc în patrulare. Am învățat că dacă eşti lovită, nu e sfârşitul lumii. Am învățat că sportul îmi este frate, iar lenevia – cel mai mare duşman. Am fost curentată, stropită cu spray lacrimogen, aruncată în apă, aruncată în ring să lupt cu băieți de d0uă ori mai voluminoși ca mine. Am învățat să conduc cu viteză, să folosesc pistolul şi mitraliera şi, cel mai important, am învățat să îmi cunosc valoarea şi să nu-mi fie frică de nimic”, mărturiseşte tânăra polițistă.

A obținut cetățenia americană după primul an de facultate (condiție crucială pentru a fi angajată în sistemul legislativ american) şi a aplicat la job chiar a doua zi după ce a primit paşaportul. A fost unul dintre cei 30 de cadeți selectați din 3000 de aplicanți. Pentru că vorbeşte rusa şi româna a preluat o parte din responsabilitățile Poliției legate de studenții din Europa de Est care vin să muncească sezonier pe plajă.

„Ajung acasă istovită, dar fericită pentru că îmi iubesc job-ul!”

Irina munceşte două săptămâni în tura de zi,  celelalte două în tura de noapte, iar ziua ei de muncă înseamnă 12 ore.

„Dacă lucrez în program de zi atunci eu mă trezesc la 3 dimineața și mă asigur că maşina de patrulare este pornită, ca mai apoi să accesez toate programele din laptop. Mă îmbrac în uniformă şi, uitându-mă în oglindă, îmi promit că ma voi întoarce acasă sănătoasă”, spune ea.

Povesteşte că cea mai mare provocare la serviciu a fost comunicarea prin coduri audio, însă s-a obisnuit rapid.

„Nu cunosc de dimineață cu ce cazuri voi interacționa, dar, în parte parte, avem un flux de furturi, accidente, alarme, transportarea  persoanelor cu dizabilități mentale. În prima mea săptămână de lucru, de exemplu, am fost trimisă la o sinucidere. Vă imaginați cât de şocată eram, mai ales că eram primul ofițer care a ajuns la locul faptei. Am încercat să las emoțiile la o parte si, în timp ce colegii mei nici nu au dorit să intre in cameră, eu am ajutat medicul legislativ să ridice corpul. Colegii mei au glumit atunci că am sânge rece, exact ca ruşii”, adaugă râzând Irina.

Deşi e la mii de km de casă, comunică zilnic cu părinții din Chişinău – „ei cunosc intensitatea job-ului meu şi mereu vor să se asigure că sunt bine”.

„Îmi este dor de sarmalele mamei şi zeama din carne de găină de casă. Abia aștept să revin în Moldova şi să-mi revăd întreaga familie”, a încheiat Irina discuția pe o notă optimistă.

Citește mai departe
WP Facebook Auto Publish Powered By : XYZScripts.com