Moldova.org

Fructele

Fructele

ianuarie 04
07:46 2014
  1. Merele proaspete se vor păstra de minune, dacă se vor acoperi cu rumeguş uscat de lemn.
  2. Soiurile de iarnă de pere se vor păstra cel mai bine la temperatura de zero grade, ambalate în hîrtie de ţigară.
  3. Merele curăţite şi tocate pentru salată nu se vor întuneca la culoare, dacă în prealabil se vor ţine 10 min în apă rece sărată.
  4. Merele coapte nu vor crăpa şi nu se vor lipi de tigaie, dacă vor fi înţepate în cîteva locuri, iar pe tigaie se va turna puţină apă.
  5. Soiurile de mere acre nu se vor ţine prea mult în rolă, deoarece se pot transforma în piure.
  6. Compotul de fructe va deveni şi mai gustos şi va necesita mai puţin zahăr, dacă în el se va adăuga un pic de sare.
  7.  Pentru a păstra o bună parte de vitamine la prepararea compotului, fructele se vor arunca în siropul clocotind, în prealabil adăugîndu-se în el puţină sare de lămîie.
  8. Gustul compotului se va ameliora considerabil, dacă se va adăuga coajă de lămîie sau portocale.
  9. Compotul de fructe va deveni mai aromat, dacă în cel de caise seva adăuga 2—3 linguri de vin alb, iar în cel de căpşu-ne, vişine şi prune—l—2 linguri de vin roşu.
  10. Cratiţa cu co’mpot fierbinte, pentru a se răci cît mai repede, se va instala într-un vas mai mare, umplut cu apă rece cu sare.
  11.  Pentru ameliorarea gustului, în chiselul din fructe de pădure se va adăuga un pic de sare de lămîie, dizolvată în prealabil cu apă rece.
  12. In chiselul fierbinte se va adăuga un pic de vanilie, cîteva picături de esenţă de migdale sau coajă rasă de lămîie (portocală), cît şi scorţişoară sau cuişoare.
  13. Pentru a prepara un chisel din fructe proaspete de pădure, mai întîi se va stoarce sucul, apoi fructele stoarse se vor fierbe, în apa clocotită se va pune zahăr, amidon, se va da un clocot, apoi se va turna sucul crud. Metoda respectivă de preparare asigură păstrarea vitaminelor.
  14.  Chiselul de revent se va servi rece.
  15.  Chiselul nu se va fierbe mult, altfel se va subţia. 
  16.  La prepararea chiselului de lapte se recomandă a utiliza chiselul de porumb; chiselul va avea un gust mai delicios 
  17.  Chiselul prea dens se va turna în forme stropite cu apă şi presărate cu zahăr.
  18. Amidonul de cartofi dizolvat se va turna imediat în siropul fierbinte şi se va amesteca repede. Cel mai indicat e să se toarne pe la marginea cratiţei. Chiselul des se va prepara la un foc mic. Cel mai subţire se va da în clocot, dar nu se va fierbe.
  19. Chiselul nu va forma peliculă la suprafaţă, dacă se va prepara cu zahăr. 
  20.  Pentru răcirea băuturilor în timpul verii sticlele se vor înfăşură într-o cîrpă îmbibată cu apă cu sare şi se vor instala la curent
  21. Metoda respectivă poate fi aplicată la răcirea pepenelui verde şi a celui galben. 
  22.  Fructele uscate umezite, acoperite cu mucegai, sau în care şi-au făcut apariţia nişte gîndaci, se vor aşeza într-un strat subţire pe tavă şi se vor usca în rolă vreo 25—30 min la temperatura de 55—60°C. Se vor păstra în borcane cu capac sau în săculeţe de polietilenă la un loc uscat.
  23. Dacă în sucul din sticlă au apărut bule de aer, atunci conţinutul sticlelor se va turna într-o cratiţă, se va da în clocot, apoi sucul se va turna iarăşi în sticle curate încălzite şi se vor închide ermetic. 
  24.  Dacă sucul1 a căpătat un miros de spirt sau oţet, acesta e un indice că el s-a alterat.
  25.  Fructele congelate în nici un caz nu se vor încălzi — aceasta ar duce la pierderea calităţilor gustative. Ele se vor dezgheţa la temperatura încăperii. 
  26.  Nucile deshidratate şi lipsite de gustul lor specific se vor
    tine vreo 5—6 zile în apă cu sare. Apa va răzbate prin coajă la miez şi va restabili gustul şi consistenta lor. 
  27.  Pentru a îndepărta coaja de pe miezul de nucă, acestea se vor aşeza într-o cratiţă emailată, deasupra se va turna uncrop, se va acoperi şi se vor lăsa astfel pe 15—20 min, apoi apa se va scurge.După această procedură nuca se va desface cu cuţitul fără a depune mari eforturi şi se va scoate miezul. 
  28.  Dacă se va pune o felioară de lămîie sub căpăcelul borcă-naşului cu muştar sau pe secţiunea tăiată de salam, atunci aceste produse nu-şi vor pierde prospeţimea un timp îndelungat. 
  29.  Lămîia se va păstra mult timp proaspătă, dacă se va pune într-un borcan cu apă, care se va schimba o dată — de două ori pe zi. Dar cel mai bine lămiile se păstrează in nisip uscat, în acest scop nisipul se va usca, se va turna în ladă şi în el se vor aranja lămîile astfel ca să nu se atingă una de alta. 
  30.  Portocalele şi lămîile vor rămîne proaspete un timp îndelungat, dacă se vor unge cu ulei vegetal, se vor pune în pungi de celofană sau într-un vas acoperit ţinut la răcoare. 
  31.  Pentru a se păstra mai mult timp, lămîia tăiată seva pune pe o farfurioară cu tăietura în sus şi se va acoperi cu un pahar. 
  32. Dintr-o lămîie se va scurge mai multă zeamă dacă în prealabil se va ţine vreo 5 min în apă fierbinte. 
  33.  Lămîia va elimina mai multă zeamă, dacă se va rostogoli pe masă, apăsîndu-se uşor cu degetele pe coajă. 
  34.  Storcîndu-se zeama din lămîie, nu seva apăsa prea tare,
    altfel sucul va fi amărui. 
  35.  Zeama dintr-o jumătate de lămîie se va stoarce cu furculiţa, care se va înfige în lămîie şi se va răsuci de cîteva ori. 
  36.  Cîteva picături de zeamă de lămîie se pot obţine fără a tăia lămîia. In acest scop coaja de lămîie se va străpunge cu un chibrit ascuţit sau un beţişor,se va stoarce cantitatea necesară de zeamă, iar gaura formată se va înfunda cu acelaşi chibrit
  37. Astfel lămîia nu se va altera vreo cîteva zile. 
  38.  Lămîia va avea o aromă mai puternică, dacă înainte de a o tăia se va trece prin uncrop. 
  39.  Lămîile şi portocalele uscate se vor împrospăta, dacă se vor cufunda pe un minut în ucrop şi apoi se vor înfăşură într-o cîrpă. 
  40.  Zeama tulbure de lămîie se va limpezi, dacă în ea se vor turna 2—3 linguri de lapte proaspăt, care, închegîndu-se, o va curaţi. 
  41.  Fructele uscate înainte de consumare se vor spăla în apă rece deoarece în apă fierbinte o parte din substanţele nutritive şi aromate ar putea să se dizolve. 
  42.  Dulceaţa îşi va păstra vitaminele şi culoarea, dacă se va fierbe în vas sub presiune vreo 7—10 min la un foc mic, fără a se îndepărta spuma — aceasta va rămîne pe pereţii crati-ţei. 
  43.  Vasul pentru prepararea dulcetei e de dorit să fie de aramă. Se recomandă a se fierbe nu mai mult de l kg de fructe. 
  44.  Dacă dulceaţa după fierbere (în special cea de vişine) rămîne siropoasă, atunci în ea se va adăuga un pic de zeamă de lămîie sau peltea de mere şi dulceaţa se va lega mai repede. 
  45.  Borcanele pentru dulceaţă se vor spăla bine, se vor opări ii usca. Se vor închide cu capace din material plastic, cu îrtie de staniol sau pergament. 
  46.  Fructele pregătite pentru preparea dulceţei, se vor spăla ninuţios în cîteva ape. Căpşunele şi zmeura se spală cu Deduncul, în strecurătoarea cu orificii mari, iar apoi se aşează )e o cîrpă uscată sau pe hîrtie, se zvîntează şi se aleg. Caise-e se vor şterge cu o cîrpă.
  47. Dulceaţa seva prepara numai din fructe întregi, nealtera-[e, cele strivite se vor utiliza la prepararea compoturilor şi :hiselurilor. Prunele şi vişinele vor fi coapte, iar perele, per-sicii, caisele, căpşunele şi zmeura vor fi puţin pîrguite, ca să nu se răsfiarbă. 
  48.  Va fi mai lesne a îndepărta pieliţa de pe persici dacă acestea se vor cufunda pe cîteva secunde în apă clocotită. 
  49.  Pentru a determina gradul de preparare a dulceţei, se va turna puţin sirop într-o farfurioară. Dacă siropul se va închega, înseamnă că dulceaţa e gata. Se mai poate picura puţin sirop pe sugativă. Dacă în jurul picăturii nu se vor forma pete de umezeală, e un indice că dulceaţa e gata. 
  50.  Dulceaţa nu se va zaharisi, dacă la fierbere se va adăuga puţină zeamă de lămîie.
  51. Bobitele de zmeură, atacate de larve de gîndaci, se vor ţine în soluţie de sare (20 g la l l apă). Cînd vermii se vor ridica la suprafaţă, apa se va scurge, iar zmeura se va clăti cu apă rece. 
  52.  Dulceaţa se va păstra în încăperi întunecoase, ferită de razele solare; în nici un caz nu se va păstra la o temperatură mai mică de zero grade. 
  53.  Dulceaţa dintr-un borcan deschis se va păstra mai bine, dacă deasupra se va presăra un strat de zahăr tos. 
  54.  Dacă pe suprafaţa dulceţei, gemului, magiunului a apărut spumă sau bule de aer, care au un miros neplăcut de alcool, înseamnă că dulceaţa nu e fiartă pînă la capăt sau conţine prea puţin zahăr. Pentru a repara greşala, dulceaţa se va aşeza în lighean, se va adăuga zahăr (1/2 pahar la l l dulceaţă) , se va da în clocot şi se va fierbe 7—10 min la un foc mic. 
  55.  Dacă dulceaţa e răsfiartă, tulbure şi zaharisită, atunci în ea se va adăuga apă fierbinte (1/4 pahar la l l dulceaţă) şi se va fierbe 5—6 min. Borcanele cu dulceaţă zaharisită se vor pune într-o cratiţă cu apă şi se vor înfierbînta pînă la topirea zahărului.
  56. Pe suprafaţa dulceţei, magiunului, peltelei nu va apare mucegai, dacă dulceaţa răcită se va acoperi cu ceară topită. Cînd ceara se va întări, borcanul se va închide cu hîrtie de pergament. 
  57.  Aţa cu care se va lega gura borcanului cu dulceaţă se va muia în apă. Cînd se va usca, ea va strînge mai bine gura borcanului. Dulceaţa izolată bine de aer se va păstra un timp mai îndelungat. 
  58.  Dacă stratul de suprafaţă de la compotul de fructe s-a întunecat, atunci se vor deschide borcanele, se vor extrage fructele înnegrite, iar restul se va steriliza (borcanele se vor cufunda pe cîteva minute în apă clocotindă) şi iarăşi se vor astupa. 
  59.  Dacă siropul din compot s-a tulburat, atunci borcanul se va deschide şi conţinutul lui se va consuma. Dacă, însă, s-a umflat capacul de la borcan sau a sărit, atunci conţinutul lui nu se va consuma 
  60.  în cazul că fructele din compot plutesc deasupra, iar siropul s-a sedimentat la fundul borcanului, atunci borcanul cu compot se va desfunda şi se va steriliza din nou, dar un timp mai îndelungat decît prima dată. 
  61.  Compoturile şi sucurile se vor turna în borcane pînă la gură, după ce se vor închide va rămîne mai puţin aer.
  62. Compoturile din vişine, coacăză neagră şi afine cu timpul ar putea căpăta o nuanţă violetă. Ele sînt comestibile, schimbarea fiind cauzată de interacţiunea alamei capacelor cu pigmentul colorant al fructelor. Se recomandă a închide asemenea conserve cu capace acoperite cu lac. 
  63.  Capacele de la borcane nu vor rugini, dacă se vor unge cu grăsime.
  64. Compoturile din fructe cu sîmburi (vişine, caise, persici) în nici un caz nu se vor păstra mai mult de un an, deoarece în ele se acumulează o substanţă foarte toxică — acidul cianhidric. 
  65.  Preparînd pomuşoare pentru iarnă, nu le daţi prin maşina de tocat, ci le frecaţi cu zahăr într-un lighean emailat cu o lingură de lemn, pînă se va topi o bună parte din zahăr. 
  66.  Nu se recomandă să se dezgheţe definitiv fructele congelate, ele se servesc semidezgheţate. 
  67.  în procesul de uscare merele nu se vor întuneca la culoare, dacă se vor tine un minut-două în apă fierbinte sau se vor introduce într-o soluţie puţin concentrată (1%) de sare. 
  68.  Pepenele galben copt are de obicei un curpen gros.
  69. Gradul de coacere al pepenelui galben se va determina
    apăsîndu-se pe vîrf — la cel verde vîrful e tare, iar la cel copt e puţin moale. 
  70.  Pepenele copt are o coajă lucioasă. Dacă se va bate cu degetul în el, va reflecta un sunet curat şi sonor. 
  71.  Dacă pepenele nu e prea dulce, se va presăra cu zahăr pudră.
  72.  Prunele culese de curînd se vor păstra mai bine, dacă se vor instala într-un vas, presărîndu-se fiecare strat cu crupe de mei, şi se vor acoperi cu capacul.
  73. Răchiţelele se vor păstra proaspete un timp îndelungat, dacă se vor pune în apă rece şi se vor da la răcoare. Apa se va schimba peste 7—10 zile. Fructul îşi va menţine astfel intact gustul şi conţinutul de vitamine.
  74. Magiunul se va păstra în borcane de sticlă, lut, acoperite cu glazură, cu capacul bine închis sau legate cu pergament ori celofană. Durata păstrării e de 8—9 luni, într-un loc răcoros. 
  75.  Fructele uscate.se vor păstra în pungi din pînză de bumbac. Uneori printre ele apar nişte insecte. Pentru a evita apariţia lor, pungile se vor fierbe 15—20 min într-o soluţie concentrată de sare, apoi se vor usca, fără a se scurge.
  76. Cvasul de pîine se va păstra un timp mai îndelungat, dacă imediat după preparare se va turna în sticle, adăugîn-du-se cîte 1/2 linguriţă de zahăr, apoi se vor închide.
Share

La temă

Comments

Gustar 2014