Connect with us

Justiție

Primarul de Drepcăuţi, trimis în judecată. A pretins de la un om de afaceri 50 % din firma agricolă pe care acesta o deţinea

Publicat

pe

Primarul satului Drepcăuţi, raionul Briceni, a fost trimis în judecată pentru trafic de influenţă, după ce a pretins de la un om de afaceri ucrainean 50 % din capitalul statutar al firmei agricole pe care acesta o deţinea.

Potrivit rechizitoriului, acesta este acuzat că, în cursul anului 2015, activând în calitate de primar al satului Drepcăuţi raionul Briceni, a pretins de la un om de afaceri ucrainean 50 la sută din capitalul statutar al firmei agricole pe care acesta o deţinea sau dreptul de folosinţă asupra terenurilor arabile cu suprafaţa de 688 ha, arendate de către acest agent economic de la locuitorii satului Drepcăuţi.

În schimbul acestor bunuri şi avantaje, primarul susţinea că poate influenţa anumite persoane cu demnitate publică pentru favorizarea intereselor respectivului agent economic în cadrul examinării litigiilor civile şi proceselor penale în care era atras. În caz contrar, primarului, potrivit afirmaţiilor acestuia, va interveni pentru ca litigiile să fie soluţionate în defavoarea firmei acestuia.

Pentru aceste acţiuni, legislaţia prevede amendă în mărime de la 2000 la 3000 unităţi convenţionale sau închisoare de pînă la 5 ani, precum şi poate fi obligat să recupereze cheltuielile judiciare în valoare de 12935 lei

Este angajată în domeniul media încă din 1999. Timp de 14 ani, a fost reporter la Agenția de Stat Moldpres, apoi a lucrat la Flux și portalul Arena. Face parte din echipa Moldova.org din 2014.

Citește mai departe
Advertisement

Justiție

CC a declarat neconstituționale prevederile care restrângeau împuternicirea CSJ de verificare a hotărârilor CSM doar la aspectul de adoptare/emitere a lor

Publicat

pe

De către

Curtea Constituțională a declarat neconstituționale prevederile legale care restrângeau împuternicirea Curții Supreme de Justiție de verificare a hotărârilor Consiliului Superior al Magistraturii doar la aspectul de adoptare/emitere a lor.

Curtea a notat că, pentru respectarea standardelor articolului 20 din Constituție, Curtea Supremă de Justiție trebuie să aibă, în materia controlului contestațiilor la hotărârile Consiliului Superior al Magistraturii, capacitatea de a soluționa problemele cu care se confruntă de o manieră eficientă și de a realiza un control la fel de eficient al cauzelor.

În baza precizărilor din comunicatul Curții, aceasta a observat că cerințele pe care le impun dispozițiile legale contestate nu îi conferă un caracter suficient controlului realizat de către Curtea Supremă de Justiție în materia contestațiilor la hotărârile Consiliului Superior al Magistraturii.

Curtea a hotărât că până la modificarea textelor de lege declarate neconstituționale, Curtea Supremă de Justiție va efectua un control deplin, în fapt și în drept, în privința hotărârilor Consiliului Superior al Magistraturii care au fost contestate în fața sa.

Problema a fost pusă de către un fost judecător de la Judecătoria Comercială de Circumscripție. Acesta consideră că sunt încălcate câteva articole din Constituție referitoare la prezumția de nevinovăție și la înfăptuirea justiției de către instanțele judecătorești.

Citește mai departe

Justiție

CC a declarat neconstituțional un articol din Codul penal ce se referă la utilizarea documentelor de importanță deosebită false

Publicat

pe

De către

Curtea Constituțională a declarant neconstituțional – pe motiv de imprecizie și neclaritate – un articol din Codul penal privind confecționarea, deţinerea, vânzarea sau folosirea documentelor de importanță deosebită false.

Curtea a considerat că aceste prevederi sunt formulate de o manieră imprecisă și neclară și le conferă autorităților care le aplică o marjă largă de discreție. Prin urmare, ele nu îndeplinesc standardul calității legii penale, fiind contrare articolelor 1 alin. (3) și 22, coroborate cu articolul 23 alin. (2) din Constituţie.

Potrivit Curții, norma contestată îi acordă o marjă largă de discreție instanței de judecată, fapt care generează existența hotărârilor judecătorești cu interpretări diametral opuse.

Judecătorul însuși se află în dificultate, fiind pus în situația de a alege între mai multe variante posibile, în lipsa redării clare a normei și, implicit, a regimului sancționator aplicabil.

Excepția de neconstituționalitate care a stat la baza acestei cauze a fost ridicată de către avocatul Igor Chiriac, într-un proces pendinte la Judecătoria Strășeni. În acest caz, un cetățean în Strășeni este acuzat că ar fi prezentat la angajare o diplomă de studii falsă. În opinia avocatului, legea nu este certă și previzibilă atunci când incriminează falsificarea unui „document de importanță deosebită”.

În acest caz, pedeapsa ar fi până la 47.500 lei sau maxim 240 ore de muncă ori maxim 5 ani de închisoare. Prin comparație, în cazul documentelor despre care se consideră că nu au o „importanță deosebită”, pedeapsa este de până la 32.500 lei, maxim 200 ore de muncă sau maxim 2 ani de închisoare.

După ce se va pronunța Curtea, Judecătoria Strășeni va continua examinarea cauzei în baza considerentelor sale. Efectul, însă, se va extinde tuturor care se vor regăsi în situații similare.

Citește mai departe

Justiție

Agenți ai companiilor farmaceutice se înţelegeau cu medici să prescrie medicamente din stocurile lor. Dosarul, deferit justiției

Publicat

pe

De către

Procuratura Anticorupție a anunțat astăzi despre finalizarea urmăririi penale și transmiterea în judecată a dosarelor în privința factorilor de decizie a 3 companii farmaceutice, învinuiți de abuz de serviciu și a 9 medici din cadrul unor instituții medicale din mun. Chișinău, cărora li se incriminează primirea, prin extorcare, a unei remuneraţii necuvenite sau a altor avantaje patrimoniale pentru prestarea serviciilor medicale.

Aceștia sunt învinuiți pentru punerea în aplicare a unei scheme coruptibile, prin care agenţii de vânzări ai companiilor farmaceutice se înţelegeau cu unii medici din cadrul instituţiilor medico-sanitare să le promoveze produsele.

Schema funcţiona în felul următor: reprezentanţii companiilor farmaceutice identificau medici din cadrul instituţiilor medico-sanitare şi îi convingeau, contra unor remunerări ilicite, să prescrie pacienţilor anumite medicamente, aflate în stocurile farmaciilor.

La rândul lor, angajaţii instituţiilor medicale le indicau pacienţilor aceste preparate, dar şi farmacia de unde pot fi achiziţionate,  contrar obligației medicilor de a prescrie doar substanța activă, și nu denumirea preparatului.

În schimbul serviciilor de promovare, angajaţii medicali erau remuneraţi sistematic cu diferite sume de bani, bunuri sau cu sponsorizarea unor deplasări peste hotarele ţării. În timpul documentării, s-au constatat şi cazuri când agenţii de vânzări insistau ca medicii să prescrie un număr mai mare de medicamente pacienţilor, pe motivul apropierii datei de expirare a termenului de valabilitate a produsului.

În cadrul percheziţiilor, desfăşurate în februarie curent, de către procurorii anticorupţie şi ofițerii CNA la unii agenţi de vânzări, au fost ridicate mai multe probe relevante pentru dosar, inclusiv bani şi bunuri, destinate remunerării cadrelor medicale pentru promovarea produselor medicale.

Totodată, au fost ridicate liste cu o evidenţă nominală a medicilor implicaţi în reţeaua de promovare a medicamentelor, instituţiile medicale în care activau aceştia, denumirea preparatelor ce urmau a fi prescrise pacienţilor, dar şi sumele de bani sau bunuri care au ajuns sau urmau să ajungă la medici drept remunerare.

Au fost ridicate recete ştampilate, cu preparatul farmaceutic prescris, însă fără indicarea numelui pacientului, precum şi sume impunătoare de bani, necontabilizate, în diferită valută.

Prin urmare, reprezentanții companiilor farmaceutice și-au recunoscut vina și au reparat prejudiciul cauzat – în mărime de 365 900 lei, astfel în privința lor se va recurge la procedura specială.

Dacă vor fi găsiţi vinovaţi, aceștia riscă o amendă în mărime de la 650 la 1150 u.c. sau închisoare de până la 3 ani, în ambele cazuri cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 2 la 5 ani.

În privința medicilor, 4 din cei 9 învinuiți și-au recunoscut vina și riscă o amendă în mărime de la 550 la 750 u.c. sau muncă neremunerată în folosul comunităţii de la 120 la 180 de ore.

În context, dacă distanța va decide astfel, figuranții vor suporta cheltuielile de judecată, în mărime de 250 000 lei.

Citește mai departe