Predica lui Candu: Colegialitate! Omenie! Solidaritate!

De fabuloasa abilitate a deputatului Țuțu de a-și exprima coerent ceea ce pare a fi gânduri știam cu toții. Nici măcar nu este nevoie de comentarii. Faptul că a încurcat „apartenența etnică” cu „aparența etnică” e o simplă confirmare a cât de întemeiată este poziția dumnealui față de denumirea limbii de stat. Dar duioșenia lui Candu și ardoarea cu care își apără colegii de partid își merită toate laudele.

Indignat de îndemnul deputatei Ciobanu pentru deputatul Țuțu de a citi mai multe cărți, Andrian Candu aruncă următoarea replică: „Dumneavoastră, pe parcursul acestor patru ani, ar fi trebuit să fiți acea persoană care să-și încurajeze colegii să învețe limba”.

Domnul Candu chiar știe ce își doresc cu adevărat alegătorii. E exact motivul pentru care noi oferim mandate – pentru ca deputații să aibă posibilitatea să învețe limba română. Dar haideți să analizăm raționamentul lui Candu:

„Asta înseamnă colegialitate. Asta înseamnă omenie și asta înseamnă să fii solidar.”

A greși e omenește! A iubi înseamnă a ierta! Să arunce cu pietre cel fără de păcate! Domnul Candu este un adevărat promotor al idealurilor creștine. Niște predici încântătoare, demne de slujbele duminicale. Empatia este soluția tuturor problemelor! „Colegialitate! Omenie! Solidaritate!”, o lozincă numai bună pentru următoarele alegeri.

„Să nu facem critici!”

Acestea fiind spuse, ajung la concluzia că nici măcar profesia de jurnalism nu mai are sens. Stimați colegi, cât se poate atâta critică!? Cine are nevoie de atâta negativism!? Deranjăm mersul adecvat al lucrurilor. Oamenii încearcă să lucreze, iar noi punem bețe în roate. Unde sunt „cei șapte ani de acasă”?

Discursul domnului Candu îmi aduce aminte de strigătul unui părinte disperat care își apără odrasla corigentă în fața consiliului pedagogic.

„Vă rog, mai dați-i o șansă!”, „Încă e copil, o să învețe!”

Mă întreb dacă este Parlamentul un loc potrivit pentru copii? Este oare infantilismul politic un lucru de iertat?

Cert este totuși că Țuțu Constantin se simte mai bine în ring, decât în fotoliul de deputat. Sportul necesită antrenarea mușchilor. Politica cere antrenarea creierilor, iar actul de guvernare este o competiție pentru care Domnul Țuțu, mai mult ca sigur, nu s-a antrenat suficient.

Politicianul, dacă pretinde a fi unul, trebuie să înțeleagă distincția dintre deputat și simplul alegător. Erorile celui din urmă pot fi catalogate drept erori „omenești”. Erorile politice sunt de impact major, de ele depinde soarta cetățenilor, iar efectele acestora sunt mult mai greu de lichidat. Cel, care s-a angajat să ducă un mandat, trebuie să știe să-și instrumentalizeze toate abilitățile în folosul celor care l-au ales. Să nu dăuneze.

În acești patru ani, Domnule Candu, noi ne-am dorit un pic mai mult decât perfecționarea abilității deputaților de a manevra limba română. Ne-am dorit o guvernare eficientă. Iar dacă PD-ul nu a fost în stare să înainteze oameni competenți, atunci ar fi mai bine să nu o facă și la următorul scrutin. Ne-ați face o favoare. La toți. Ar fi chiar drăguț.

Preluarea textelor de pe Moldova.org se realizează doar în limita maximă de 2000 de semne, cu 2 link-uri directe spre articolul citat în prima și ultima propoziție a fragmentului preluat. Fotografiile/infograficele de pe platforma moldova.org pot fi preluate în număr de maxim 2 bucăți per material și doar cu menționarea Moldova.org și numele autorului/autoarei.