Connect with us

Important

Povestea lui John Onoje: africanul ce vrea unirea/ REPORTAJ

Publicat

pe

„Stop ocupația, mafia rusească! Afară armata 14!” rostește cu dîrzenie John Onoje cu tricolorul pe umeri, în paltonul cu poale lungi și șapca acoperindu-i fruntea. Dacă îl numește cineva negru sau nespălat, John îi răspunde deopotrivă blînd și neîngăduitor „Nu trebuie așa, nu trebuie…”. În cei 15 ani trăiți pe pămînturile Moldovei, activistul de culoare a învățat limba română și istoria țării, a dobîndit cetățenia și a candidat la președinția republicii. Urmărit de frici nebănuite și înfruntînd foamea și ocara, John n-a urmat calea multor moldoveni. N-a devenit în nici o împrejurare indiferent.

Copilărie fără amintiri

Dacă îl vei întîlni azi pe stradă, îți va zîmbi larg cu două rînduri de dinți albi și îți va spune senin și deslușit „Hristos a înviat!”. Așa se salută și creștinii din Sierra Leone, un mic stat african din vestul continentului, aflat la peste șase mii de km depărtare. Stat pe care John Onoje a fost nevoit să-l părăsească în 1999, cînd un război sîngeros a început între musulmani și catolici. „Musulmani – dușmani. Ei vor să schimbe țara, să fie musulmani. Era periculos. Război. Părinții mei au fost împușcați”, își amintește bărbatul, iar vocea lui nu se lasă cuprinsă de vreun tremur.

În războiul civil din Sierra Leone, peste 50 de mii de oameni și-au pierdut viețile. Țara cu deviza „Unitate, Libertate, Dreptate” numără șapte lovituri de stat militare și mii de copii soldați cu arme în mîini și rucsacuri de jucărie în spate. John nu s-a aflat printre ei. Întrebat care e cea mai frumoasă amintire din copilărie, acesta se blochează. „Amintire din copilărie, amintire frumoasă…”, repetă bărbatul. Urmează o liniște răvășitoare. „Nu am așa… nu am, nu am”, răspunde zîmbind. Totuși, vorbește cu multă căldură de părintele Mosignor de la biserica catolică ce l-a adăpostit. „Părinții mei erau săraci. Părintele Mosignor era ca tatăl meu, m-a ajutat cu școala, cu universitatea. A murit de o boală incurabilă. Cînd am plecat, era viu. Da, da!”, articulează apăsat John, poate pentru a-și auzi cuvintele și în final, a le crede.

N-avem libertate, nu?

Îmbarcat pe un vapor de mari dimensiuni, John Onoje a ajuns la Odesa, iar de acolo, la Chișinău. „Aici am ajuns din întîmplare. Un băiat m-a ajutat să închiriez, lucram la magazinul lui. Dar veneau bărbați și spuneau că eu negru. M-au bătut”, povestește John, întorcîndu-și palmele albe spre cer. A schimbat zeci de locuințe – după ce-l lăsau să închirieze vreo camera timp de cîteva luni, oamenii îl alungau. „Că nu știam rusa. Că veneau polițiștii la mine. Eu întrebam care probleme, că eu nu am datorii. Mafia, comuniștii…”, spune ca pe o lecție bărbatul.

Odată, polițiștii l-au dus la sector și l-au lăsat să dormă cîteva zile pe podeaua de piatră, rece și umedă. L-au ținut în cătușe pînă i-au sîngerat încheieturile întunecate. John își frămîntă mîinile, lăsînd la iveală cicatricile. „Greu, da… Timp de un an, am învățat limba română. O profesoară m-a învățat despre istorie, despre eliberarea Basarabiei, despre ocupație. Nu? N-avem libertate, nu?”, întreabă bărbatul, cu o pereche de ochi ce vor confirmare și susținere. În tot acest timp, John mergea de la o instituție la alta pentru a-și perfecta actele de refugiat: Organizația Națiunilor Unite, Organizația Internațională pentru Migrație, biserici și centre sociale. Timp de zece ani, drumurile, voința și oamenii ce i-au venit în întîmpinare l-au ținut în viață. „Am trăit cu o femeie. Eu nu aveam drept la muncă. Eu fac mîncare pentru ea. Borș, mămăliga, sarmale. Eu fac!”, rîde John cu mîndrie.

Omul fără vîrstă

Între protestele împotriva comuniștilor și frica de mafie, John vindea ziare la piața centrală din Chișinău. Mergea de la microbuz la microbuz, trăgînd după sine publicații împăturite în grele pungi de pînză. Cele mai multe tipărituri erau de retur și se vindeau anevoios. „Ploaie, vînt. Eu vindeam, mă dor mîinile”, continuă bărbatul.

Cei opt ani de muncă și cunoașterea limbii române i-au permis lui John să depună un dosar pentru a deveni cetățean al Republicii. În timp ce țara pierde lunar sute de cetățeni, John voia să devină parte a acestui modest pămînt. „Dar ei au spus trebuie certificat de naștere. În Africa, nimeni nu înregistrează. Nu știu cîți ani am. Nici aproximativ… nu știu, nu știu”, zice bărbatul, cu glas scăzut. John s-a judecat cu Ministerul Tehnologiei Informației și Comunicațiilor și a cîștigat. „După care așteptat, așteptat. Și primit, depus jurămîntul”, afirmă moldoveanul de culoare. De atunci, John doarme cu toate actele: sub pernă, prin buzunare. Îi e prea teamă că i le va lua mafia și va rămîne iar fără identitate.

African, moldovean, președinte

În 2011, John se transformă din activist în politician. „Eu rog în fiecare zi Basarabia să fie liberă”, spune milostiv bărbatul. „Am intrat în PNL, e partid pentru unire”, explică Onoje. Tot atunci, decide să candideze pentru funcția de președinte. Vorbește pătimaș despre programele lui: unirea cu România și izgonirea armatei de pe malul Nistrului. Moldovenii, derutați și polarizați, nu erau gata să vadă în fruntea țării un președinte unionist, de culoare. „Și cei care primeau dosarul mi-au zis să fiu președinte în Africa, nu aici”, povestește bărbatul. Deși nu a cîștigat susținerea unui număr suficient de deputați, John a venit peste comuniști ca o întruchipare a tot ce nu-și doreau. „Voronin a spus că eu negru, monkey, la copac. Cazul acestui comentariu rasist e acum la CEDO”, susține Onoje.

Astăzi, moldoveanul de culoare vinde ceaiuri în aceeași piață și e, probabil, unul dintre puținii oameni ce se roagă zilnic pentru eliberarea Basarabiei. Frica de mafie revine obsesiv în mintea bărbatului. Îl urmărește zilnic, ca o umbră ce nu dispare nici în soarele amiezii. „În fiecare zi, ocupația ucide oameni. Fiecare casă are mafie. Eu știu, dar oamenii nu știe. Cine ucide pe Leonida Lari, pe Maria Bieșu? Prin accidente, prin otravă, da!”, spune hotărît John. Întrebat de unde știe, bărbatul repetă neclintit „Eu știu, eu știu!” și-și trage pe frunte șapca ce-i acoperă creștetul.

Reportaj realizat de Victoria Colesnic, agenția cuzanet.ro

Citește mai departe

Important

Un elicopter militar s-ar fi prăbușit în regiunea transnistreană. Ce spun autoritățile separatiste

Publicat

pe

De către

Un elicopter de tip MI-8 al așa-ziselor Forțe Aeriene ale Transnistriei ar fi suferit un accident pe teritoriul aerodromului din Tiraspol. Accidentul ar fi avut loc pe 20 septembrie, iar la bord se aflau trei persoane. Elicopterul este total distrus, iar despre soarta pasagerilor nu se cunoaște nimic, transmite Runway08, un blog despre aviație.

Într-un comunicat de presă publicat pe siteul așa-zisului minister al apărării al republicii separatiste, se confirmă incidentul, însă se spune că acesta a fost unul minor, elicopterul suferind doar defecțiuni mecanice, iar cei aflați la bord au suferit doar cu răni ușoare.

„Pe 20 septembrie, în timpul încercării motoarelor și a grupurilor de putere ale elicopterului Mi-8T, prin pornirea motoarelor și a sistemelor de verificare, a avut loc un accident. Corpul elicopterului a fost deteriorat mecanic, iar trei membri ai echipajului au primit leziuni minore. La fața locului au primit îngrijirea medicală necesară”, se spune în comunicat.

Potrivit autorităților separatiste, pentru a stabili circumstanțele în care s-a produs acest accident a fost inițiată o anchetă. Se presupune că, printre cauzele posibile ar fi defecțiunea la transmisia șurubului de direcție, care duce la pierderea stabilității și manipularea elicopterului.

Citește mai departe

Diverse

Podcast Oameni: Episodul 2 – Hărțuirea sexuală

Publicat

pe

De către

Moldova.Org lansează cel de-al doilea episod al podcastului „Oameni”, unde vorbim despre hărțuirea sexuală.

În acest episod discutăm cu Aliona Nastas, victimă a hărțuirii sexuale în cadrul Universității de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu” și Victoria Puiu, comunicatoare în cadrul UN Women. Aflați în acest episod ce cred oamenii despre acest subiect, ce spun statisticile și ce putem face noi pentru a stopa hărțuirea. Audiție plăcută!

Primul episod îl puteți găsi aici: http://www.moldova.org/podcast-oameni/

Citește mai departe

Cultură

Start TIFF Chișinău! „Aniversarea” deschide festivalul în prezența regizorului Dan Chișu

Publicat

pe

De către

Cea de-a treia ediție a Festivalului Internațional de Film Transilvania (TIFF) la Chișinău (12-15 iulie) începe cu fast astăzi, la Cinematograful Odeon, la ora 18:00. Aniversarea, a șaptea producție regizată de Dan Chișu, va deschide festivalul în prezența regizorului.

Aniversarea are și o distribuție impresionantă, cu nume precum Răzvan Vasilescu, Gheorghe Ifrim, Constantin Cojocaru, Mihai Constantin, Emilia Dobrin, Emanuel Pârvu și Coca Bloos. De altfel, este ultimul film în care joacă regretatul Mircea Albulescu. De-a lungul carierei sale, Mircea Albulescu a jucat în sute de piese de teatru şi peste 70 de filme. În plus, a scris proză şi versuri si a publicat șapte cărți.

Acțiunea are loc în România de dinainte de 1989, în seara când Radu, interpretat de Mircea Albulescu, împlinește 94 de ani. La cina de sărbătoare se întâlnesc familia şi foştii lui colegi. Petrecerea se împotmoleşte atunci când jumătate dintre oaspeţi încearcă să îl convingă pe Radu să se spovedească unui preot, în timp ce restul invitaţilor consideră că nu poţi forţa pe cineva să acţioneze împotriva voinţei sale. O seară plină de amintiri tulburi și discuții în contradictoriu îl așteaptă pe omagiat…

„Personajele mele sunt într-un continuu „Nu cred… Dar dacă..?”. Credinţa multora dintre ele nu e o chestiune clară, bătută în cuie. E, mai degrabă, o încercare. „Hai să vedem, poate merge treaba asta cu spovedania. Nu credem neapărat în ea, dar dacă aşa funcţionează de fapt lucrurile?”. „Nu credem neapărat în familia asta, dar e singura pe care o avem”, spune personajele”, explică Dan Chișu, regizorul și co-producătorul filmului. Premiera națională a peliculei va avea loc în prezența acestuia în sala cinematografului Odeon.

Prima zi de TIFF Chișinău va continua, la ora 21:10, la Cinematograful Odeon, cu documentarul Maria by Callas, de R. Tom Volf, unde sunt invitați toți iubitorii de operă. La patru decenii de la moartea ei, cea mai faimoasă cântăreaţă de operă din istorie îşi spune povestea în premieră. Suita de filmări şi fotografii inedite, înregistrări live private şi scrisori intime care ne-o înfăţişează pe Callas aşa cum nu am mai văzut-o până acum. Filmul include imagini din arhiva personală a cântăreței cu Marilyn Monroe și Alain Delon.

Seara de astăzi va continua cu un alt documentar inedit – România neîmblânzită, văzută cu ochii regizorului britanic Thomas Barton-Humphreys. Rulat în scuarul liceului „Gheorghe Asachi”, la ora 22:00, filmul este o invitație de a afla că, adânc în inima Europei, sălășluiește o neașteptată sălbăticie, casă a unei incredibile varietăți  de ecosisteme. Filmările au durat un an, din dorinţa de a reda toate cele patru anotimpuri. Pe parcursul acestora, au fost străbătuţi în total peste 80 de mii de kilometri. Echipa de filmare a ajuns în peste 18 locuri din România, printre care Parcul Naţional Piatra Craiului, Munţii Făgăraş, Parcul Naţional Cozia, Delta Dunării, Histria, Parcul Natural Vânători-Neamţ, Peştera Urşilor, Munţii Apuseni, Viscri, Râul Mures, Dunărea, Porţile de Fier şi Parcul Naţional Cheile Beusniţa.

În a treia locație a festivalului, la Cinematograful Buiucani, spectatorii sunt așteptați astăzi, la ora 21:30, pentru a viziona filmul Gaudeamus Igitur, de Gheorghe Vitanidis, din cadrul programuluui „România 100”. Produs în 1965, este un film de actualitate și relatează istoria unor tineri absolvenţi de liceu, care aspiră la un parcurs universitar în oraşul considerat unul dintre cele mai puternice centre academice din România.

TIFF Chișinău va avea loc în perioada 12-15 iulie la Cinematograful Odeon, în scuarul liceului „Gheorghe Asachi” și la Cinematograful Buiucani. Proiecțiile în aer liber au intrarea gratuită. Biletele la proiecțiile de la Cinematograful Odeon pot fi cumpărate pe www.iticket.md.

***

TIFF Chișinău (12-15 iulie) este organizat de Asociația Festivalul de Film Transilvania.

Cu sprijnul: Centrul Național al Cinematografiei din România, Ministerul pentru Românii de Pretutindeni, Ministerul Educației, Culturii și Cercetării al Republicii Moldova

Co-organizator: ALTFilm

Parteneri: Liceul „Gheorghe Asachi”, Cinematograful Odeon, CINEHUB, Uptown Cafe

www.tiff.ro | facebook: TIFF Chișinău| twitter: #TIFF2018 |Instagram.com/tiffromania | Youtube.com | Blog TIFF

Citește mai departe
WP Facebook Auto Publish Powered By : XYZScripts.com