Interviu cu Pirkka Tapiola, șeful Delegației Uniunii Europene în Republica Moldova, oferit pentru Moldova.ORG.
Dle Ambasador, scrutinul din toamna trecută arată că opţiunile politice ala cetăţenilor din R. Moldova continue să fie divizate, aproape la egalitate, între Est şi Vest. Cum credeţi cât timp trebuie să treacă până când cetăţenii noştri vor decide ferm încotro să ne mişcăm?
Într-un fel cred că această întrebare este artificială pentru că partidele politice de aici sunt cele care împart viziunile între vest și est. Este mai important să aibă loc mai multe discuții despre ce fel de reforme vor fi implementate și în ce direcție pe intern ar trebui să se îndrepte țara.
Oamenii, în ultima instanță votează pentru pâine și sare. Votează în favoarea calității societății pe care o au. Până la urmă, este responsabilitatea liderilor acestei țări să construiască o societate care să ofere mai multe opțiuni, creștere economică, mai multe locuri de muncă, un stat de drept, justiție. Din acest punct de vedere, eu știu și acest lucru este vizibil că anume țările europene sunt cele care au întrunit succes în construirea unui asemenea gen de societate.
E interesant să urmărim că aproape toate partidele politice din Republica Moldova, de fapt chiar toate, vorbesc despre tipul european de modernizare a țării. Cred că trebuie să fie urmată o implementare mai bună a reformelor, schimbări veritabile în societate, iar răspunsul cetățenilor la întrebarea în ce direcție doresc ei să se miște societate și nu vorbim aici în context geopolitic, dar evoluțiile interne, va deveni unul foarte clar.
În același timp, ultimele alegeri au demonstrat că societatea noastră nu gândește tocmai la fel, adică preferă standarde europene de dezvoltare, dar au votat masiv partide cu aspirații estice…
Sunt așteptări din partea populației, așteptări legate de dezvoltarea țării. În timpul alegerilor, cetățenii votează în favoarea modului în care aceste așteptări, consideră ei, vor fi îndeplinite. Cu toate acestea, vreau să notez că doar 25 dintre mandatele parlamentare au fost atribuite partidului care a avut o poziție împotriva Uniunii Europene.
Există cazuri numărate în lume, când o coaliţie minoritară a activat pe un termen îndelungat. Ce şanse are coaliţia minoritară de la noi?
Totul depinde de măsura în care ei vor reuși să ajungă la un consens și în ce măsura vor reuși să implementeze reformele pentru a aduce țara pe un parcurs corect. În acest caz pot să zic că este foarte mult de muncă și doar acest lucru va putea să ne demonstreze care este viitorul acestui Guvern.
Găgăuzia face parte, de anul acesta, din Euroregiunea Siret-Prut-Nistru. Credeți ca va profita regiunea de acest avantaj si va implementa proiecte europene, ținând cont de orientările pro-ruse ale noului bașcan – Irina Vlah
Nu văd careva probleme, de ce nu ar putea sau dori beneficia de fonduri europene. Am fost prezent la inaugurarea noului bașcan în funcție, am avut și o discuție cu Irina Vlah, abia aștept să am discuții ulterioare. Discuția pe care am avut-o a fost constructivă, am simțit dorința și pregătirea de a colabora pentru a beneficia de asistența europeană în favoarea Găgăuziei.
Noi căutăm să găsim noi modalități pentru a mări asistența financiară pentru Găgăuzia. Inaugurarea Irinei Vlah în funcție a fost un eveniment încurajator. În primul rând, e foarte important că la acest eveniment au fost doi dintre liderii republicii – președintele Parlamentului și prim-ministrul.
Și, dacă urmărim discursurile ambilor demnitari de stat, dar și discursul doamnei bașcan, observăm că au același mesaj: angajamentul foarte ferm al Republicii Moldova ca și stat, dar și angajamentul legii privind statutul juridic special al Găgăuziei din 1994.
Republica Moldova este o țară diversă, ceea ce este, de fapt, un punct forte a țării. Sloganul Uniunii Europene este Unitate prin Diversitate, iar din această perspectivă, Republica Moldova este deja o țară foarte europeană.
În iunie vor fi organizate alegerile locale. În acest context, credeți că e nevoie de reforma teritorial administrativă, despre care s-a discutat atât de mult până acum?
În primul rând, trebuie să notez că aceste două aspecte, din punctul meu de vedere, au fost legate prea simplu. Sunt bucuros să văd că acestea două au fost separate. Primul aspect ține de aplicarea regulilor democratice de joc și este important ca alegerile locale să aibă loc atunci când au fost planificate.
În același timp, trebuie să spun că reforma teritorial-administrativă, care s-a aflat pe agendă destul de mult timp, este una deja întârziată în această țară. Dacă ne gândim acum că avem 898 de conducători într-o țară de trei milioane de locuitori, acest număr este unul mult prea mare.
Au fost petrecute mai multe studii de către mai multe organizații internaționale, inclusiv PNUD, care au dezvăluit că până la 86% din fondurile administrației locale sunt cheltuite anumite pe materii administrative. Nu există surse suficiente pentru a presta servicii, pentru a răspunde la necesitățile cetățenilor. Aceleași studii arată că 70% din municipii/raioane ar fi cheltuit mai puțin de 100 de lei pentru nevoile fiecărui cetățean. Este o cifră dramatică.
Dacă ne uităm la modelul european, pentru noi guvernele locale sunt cheia democrației. Sunt cele mai aproape de cetățeni, sunt primii care determină cetățenii să simtă că autoritățile lucrează în favoarea lor.
Se simte necesitatea unei reforme, mai ales că Republica Moldova este o țară mică, iar distanțele între raioane și orașe sunt foarte mici. Cetățenii ar putea să beneficieze de servicii mai calitative într-o localitate din vecinătate. Autoritățile trebuie să-și unească eforturile ca să presteze cetățenilor serviciile de care au nevoie aceștia în domeniul sănătății, educației.
Este foarte important ca în implementarea acestor reforme toate persoanele cheie să-și unească eforturile – comunitățile, ONG-urilor, autoritățile locale. Asemenea reforme trebuie implementate de jos în sus, dar inițiate de sus în jos.
La 1 ianuarie 2016 expiră preferinţele comerciale acordate întreprinderilor din R. Moldova, de care beneficiază şi agenţii economici din regiunea transnistreană. Ce se va întâmpla mai departe, în condiţiile în care întreprinderile din stânga Nistrului refuză să implementeze prevederile Acordului de liber schimb?
Cred că sunt două aspecte aici. Nu pot să fiu de acord cu cuvântul “refuză”. Cred că este o stradă în două sensuri. Un aspect ține de munca pe care trebuie să o facă Republica Moldova pentru a deveni cu adevărat deschisă și să ofere oportunități egale tuturor agenților economici, așa încât ei să beneficieze cu adevărat de prevederile Acordului de Liber Schimb. Trebuie să avem un dialog foarte bun între Chișinău și Tiraspol. În cazul în care o soluție nu va fi identificată, deși eu sunt optimist și consider că ea va fi identificată, exportatorii din Transnistria vor rămâne fără aceste preferințe.
Cred că trebuie să găsim modalități pentru identificarea soluțiilor și știu că se poartă discuții pe această temă, oficiali europeni au avut vizite în regiune pentru a-i informa despre toate aceste aspecte.
UE a făcut un gest demn de respect şi a majorat cotele de export pentru merele şi prunele noastre, în condiţiile în care Rusia a stabilit interdicţie pentru fructele din R. Moldova. Totuşi, la final de an, datele statistice arată că fermierii noştri nu au valorificat pe deplin aceste cote. Care, în opinia, Dvs., au fost cauzele? Fermierii noştri nu au avut abilitatea de a exporta pe piaţa europeană sau fructele noastre nu pot face concurenţei de pe piaţa UE?
Pătrunderea pe o piață nouă totdeauna este complicată. Au existat restricții comerciale, motivate politic și impuse de Federația Rusă, în circumstanțele în care o mare parte din exportatorii moldoveni nu aveau planuri pentru a se extinde pe piața din Vest.
Noi am avut o reacție – am dublat cotele de export și am urmărit o anumită creștere a exporturilor. Într-o anumită măsură piața rusească era una ușoară pentru că cerea o infrastructură limitată, în special pentru perioada post-recoltare. Am fost impresionat că atâția producători au reacționat atât de rapid și au început să-și schimbe practicile existente. Acest lucru demonstrează că nu a fost nici o problemă cu calitatea fructelor moldovenești, acestea sunt excelente.
Nu toate cotele au fost valorificate, în unele cote nu am înregistrat deloc exporturi, dar am mai zis că acest lucru se datorează infrastructurii slabe post-recoltare. Avem nevoie de această infrastructură pentru a stoca și ambala produsele pentru viitoarele exporturi pe piața UE.
Urmărim un proces pozitiv și multă asistență din partea Uniunii Europene care ajută ca acest lucru să se întâmple. Am semnat recent un program menit exact pentru oferirea asistenței sectorului agricol din Republica Moldova.
De asemenea, Banca Europeană de Investiții are un program care se numește “Grădina de fructe a Republicii Moldova” care va oferi credite avantajoase pentru a realiza exact acest gen de activitate. Văd un viitor luminos pentru produsele moldovenești pe piața europeană.
Și, de asemenea, sper ca restricțiile politice vor fi eliminate pentru că nu există nimic în Acordul de Asociere și nici în Acordul de Liber Schimb care ar împiedica acest lucru. Noi am dori să vedem comerțul din Republica Moldova dezvoltându-se în toate direcțiile.
Tot mai mulţi experţi declară că R. Moldova nu va putea face față problemelor economice, dar şi să acceseze fonduri europene, fără un nou acord semnat cu FMI. Ce opinie aveţi?
Cred că toate lumea este la curent că avem în Republica Moldova o problemă foarte serioasă în sistemul bancar care trebuie să fie rezolvată. Dacă ne uităm la condițiile de finanțare din fonduri europene, aceste condiții sunt, în primul rând, stabilitate macroeconomică. În al doilea rând, o stabilitate a cadrului bugetar.
FMI este un jucător internațional principal care poate să acorde ajutor Guvernului pentru a întreprinde niște pași concreți pentru a redresa această situație. Pentru noi, țările care au programe FMI (nu mă refer neapărat la finanțarea care este oferită de FMI, dar de un program care să conțină condiții foarte clare, reforme care urmează să fie implementate pentru a asigura stabilitatea macroeconomică, cadrul bugetar) sunt țările în care în care economia este monitorizată.
Au existat îngrijorări legate de situația macro-economică, cauzată de criza din sistemul bancar. Implementarea programelor FMI ne oferă garanția pentru soluționarea unei situații de acest gen.
Una dintre condițiile pentru noi pentru a acorda asistență macroeconomică Republicii Moldova, pe lângă suportul bugetar, este existența programului FMI. La momentul în care programul FMI va fi convenit, iar toată lumea va cădea de acord și va fi inițiată implementarea acestui program, vom fi și noi în capacitatea de a iniția negocierile pentru acordarea asistenței financiare macroeconomice pentru Republica Moldova.
Credeți că e nevoie ca raportul Kroll privind cele trei bănci trebuie sa fie făcut public, la această etapă?
Nu am văzut raportul, nu am un răspuns pentru această întrebare. Dacă ne uităm la scopul raportului, vorbim acum despre stabilirea parametrilor pentru ancheta care va avea loc. Considerăm importantă și cea de a doua faza a anchetei să fie petrecută.
Scopul raportului este și fixarea acțiunilor de redresare a situației, de exemplu: recuperarea banilor furați, asigurarea pedepsei pentru persoanele vinovate. Trebuie să ne întrebăm în ce măsură publicarea acestui raport va servi scopului și în ce măsură păstrarea confidențialității va servi scopului.
Cat de reală este posibilitatea ca UE să suspende finanțarea pentru Republica Moldova, daca reformele, cum ați menționat și dvs. cu alte ocazii, întârzie să apară?
Noi nu stopăm finanțarea, noi ne concentrăm cu precădere pe asistența tehnică, pe sfaturi, consultanță – pentru a ajuta Republica Moldova să facă față acestor reforme.
Am vorbit mai sus de asistența pentru fondul bugetar și trebuie să fac referire la premierul Gaburici care a solicitat inițierea dialogului cu FMI pentru un nou program.
Acum este foarte important ca această țintă să fie atinsă și să fie negociat un program cu FMI cu niște condiții clare. Am avut multe discuții cu premierul la acest subiect, am observat un nivel înalt de angajament în acest sens. Un program FMI implementat va aduce nivelul necesar pentru colaborarea noastră ulterioară cu Republica Moldova.
Dacă ați mai întâlnit cazuri ca două partide din aceeași țară să fie membri ai aceluiași partid european? Ne referim aici la PLDM și noul partid creat de Iurie Leancă
Am lucrat mai mulți ani cu Ucraina. Pe atunci, partidul din care făcea parte Iușcenko și partidul doamnei Timoșenko erau ambele parte a EPP-ului. Nu văd nimic anormal ca două partide cu aceeași ideologie să facă parte din același partid european.
