Pavel Filip cere demisia șefului Postului Vamal și cea a șefului Poliției de Frontieră de la Leușeni — Moldova.org
Connect with us

Social

Pavel Filip cere demisia șefului Postului Vamal și cea a șefului Poliției de Frontieră de la Leușeni

Publicat

pe

Premierul Pavel Filip a cerut în ședința de astăzi a Guvernului demisia șefului Postului Vamal și șefului Poliției de Frontieră de la punctul de trecere Leușeni, după ce a constatat săptămâna trecută că aceștia nu au respectat indicațiile pe care le-a dat.

„Mesajul meu este foarte simplu: demisia. Și cea a șefului Poliției de Frontieră de la acest punct, și cea a șefului Serviciului Vamal de la acest post vamal. Și vreau să vă spun că eu o să mai merg pe la punctele de trecere a frontierei, doar că demisiile o să fie deja la un nivel mai înalt”, a declarat premierul.

Șeful Guvernului a făcut săptămâna trecută o vizită inopinată la vama Leușeni, unde a găsit nereguli. Mai exact, pasagerii din autocarele cu turiști erau coborâți din autobuze și verificați, creând disconfort cetățenilor, chiar dacă premierul a cerut anterior ca acest lucru să fie făcut doar când există suspiciuni. Pavel Filip a solicitat Corpului de Control să analizeze situația.

Potrivit raportului prezentat de Corpul de Control, în ultimele 2 săptămâni, din 1057 de autocare care au trecut frontiera, doar 54 se încadrau în criterii de risc.

 „După verificări, s-a constatat că și șeful vămii, și șeful Poliției de Frontieră m-au mințit. Le-am solicitat să efectueze controlul autocarelor, mașinilor, fără a scoate oamenii din autobuze, fără a le scoate bagajele dacă nu reprezintă riscuri. Mi-au spus că exact așa și fac. S-au ridicat înregistrările video și am văzut că doar în ziua aceea, de dimineața, 6 autocare cu turiști: toți dați jos, toate bagajele jos, trecute prin scaner. Am văzut o imagine – bătaie de joc:  ora 2:00 noaptea, scoși toți afară din autobuz, turiștii, părinți cu copii mici, afară ploua și așa două ore până au făcut toate procedurile”, a menționat Filip.

Șeful Guvernului a mai spus că, în urma discuțiilor cu oamenii, a fost informat că autocarele care au remorcă, și merg în Italia, Grecia, trec și nu le verifică nimeni pentru că taxa este de la 30 până la 100 de euro.

Șoferii știu, au mers, au plătit, și nu sunt nici scanate, nici verificate bagajele care se duc fără persoane. Dar autocarele cu turiști, ca să-și arată că lucrează foarte mult, dacă plătesc 15 euro le dă voie să treacă, fără 15 euro își bat joc.

Asta este realitatea și ceea ce-mi spun mie oamenii: turiștii, șoferii de autocare. De asta mie îmi pare rău de ceea ce se întâmplă, a adăugat oficialul.

Premierul a cerut, de asemenea, de la angajații de la Serviciul Vamal și Poliția Frontieră să aibă o atitudine respectuoasă față de cetățeni.

 „Și argumentul că la vama românească se stă mai mult nu merge. Nu mă interesează alte vămi, mă interesează ce se întâmplă la noi în țară, pentru că asemenea persoane nu au ce căuta în serviciul public. În serviciul public trebuie să lucreze oameni care tratează cu respect cetățenii”, a punctat premierul.

Pavel Filip a anunțat că va expedia o scrisoare premierului român Viorica Dăncilă în care va solicita identificarea unor soluții pentru problemele de la punctele de trecere a frontierei.

Potrivit studiului „Evaluarea coridoarelor comerciale ale Moldovei” realizat cu suportul USAID, timpul mediu necesar pentru trecerea unei frontiere românești este de aproape 6 ore (380,4 minute), în timp ce în cazul unei frontiere non-române a UE este vorba de 23,8 minute. În același timp, transportatorii stau uneori chiar și 3 zile în vama Leușeni-Albița.

Este angajată în domeniul media încă din 1999. Timp de 14 ani, a fost reporter la Agenția de Stat Moldpres, apoi a lucrat la Flux și portalul Arena. Face parte din echipa Moldova.org din 2014.

Citește mai departe

Social

Peste 140 de cetățeni ai Republicii Moldova stabiliți peste hotare participă la Congresul Diasporei// VIDEO

Publicat

pe

De către

Peste 140 de cetățeni ai Republicii Moldova stabiliți peste hotare participă la Congresul Diasporei ce se desfășoară la la Palatul Republicii din Chișinău.

Congresul Diasporei este organizat, o dată la doi ani, în cadrul Zilelor Diasporei, marcate anual la sfârșitul lunii august și oferă o platforma necesară pentru discuții multilaterale între Guvern și diasporă cu privire la politicile pentru diasporă, impactul migrației asupra proceselor economice, sociale, academice și politice din țară, dar și impactul politicilor elaborate de Guvern asupra diasporei.

În contextul Zilelor Diasporei, pe 18 august, BRD va organiza Cupa diasporei la mini-fotbal. Evenimentul se va desfășura pe stadionul sportiv de pe str. Gh. Asachi, 21. În acest an se desfășoară cea de-a II-a ediție a evenimentul. Patru echipe sportive vor juca meciuri amicale, iar în rezultat li se va decerna trofee conform rezultatelor obținute.

Precizăm că Zilele Diasporei sunt organizate anual, la sfârșitul săptămânii a treia din luna august. Activitățile din cadrul Zilelor Diasporei sunt organizate pentru fortificarea comunicării dintre Guvern şi diasporă, mobilizarea asociațiilor diasporei și a societății civile pentru dezvoltarea durabilă a Republicii Moldova, consolidarea capacităţilor diasporei şi edificarea unor punţi de legătură cu cetăţenii ţării, indiferent de locul unde se află.

Citește mai departe

Social

Ministerul Sănătății: Au fost înregistrate 72 cazuri suspecte și confirmate de rujeolă

Publicat

pe

De către

Ministerul Sănătăți a anunțat că până în prezent au fost înregistrate 72 cazuri suspecte și confirmate de rujeolă. Dintre acestea 27 de cazuri au fost confirmate, iar alte 45 suspecte.  Toți copii suspecți au fost examinați medical, internați după necesitate și se află sub supraveghere medicală continuă.

După teritorii administrative cazurile suspecte și confirmate sunt prezentate astfel: Ceadîr-Lunga – 57; Vulcănesti – 5; Taraclia 5, Ungheni 4 și Nisporeni – 1. Din numărul total de cazuri numai 3 persoane au fost vaccinate cu o singură doză de vaccin, restul persoanelor sunt nevaccinate.

Pe durata desfășurării focarului de rujeolă, lucrătorii din domeniul sănătății publice, asistența medicală primară și spitalicească au întreprins măsurile necesare pentru identificarea sursei, investigarea cazurilor, izolarea bolnavilor, identificarea contacților și supravegherea medicală a acestora.

Rujeola se manifestă printr-o răspândire foarte rapidă în comunitățile nevaccinate, un copil bolnav poate să infecteze 18 copii. Maladia prezintă o stare febrilă cu erupții însoțită de tuse, rinită și/sau conjuctivită, urmările acestei maladii sunt foarte grave, care pot duce la sechele pe viață sau chiar deces. Singura metodă de protejare împotriva rujeolei este vaccinarea care este sigură și eficientă.

Nu există tratament specific împotriva rujeolei, odată ce persoana este infectată, tratamentul este doar simptomatic.

Situația epidemică prin rujeola continuă să rămână nefavorabilă în țările vecine (Ucraina și România) unde nivelul vaccinării este sub cel admisibil, fapt ce a agravat situația și în Republica Moldova.

În România pe parcursul anilor 2017-2018 s-au înregistrat în total 14.924 bolnavi prin rujeolă, dintre care 59 de decese.  În Ucraina pe parcursul anului curent au fost înregistrați 28889 bolnavi prin rujeolă, dintre care 13 bolnavi au decedat. Cele mai afectate prin rujeolă în ultima perioadă sunt regiunile Lvov, Transcarpată, Ivano – Francovsc, Odesa, Vinița, Kiev.

În Republica Moldova, de la începutul anului până la data de 16 august 2018 au fost înregistrate 64 cazuri confirmate,  alte 45 sunt suspecte și sunt sub investigarea de laborator. Cazurile au fost importate din Ucraina și România cu transmitere ulterioară în țară.

Rujeola este o maladie foarte contagioasă, un copil bolnav poate să infecteze 18 copii, iar rata complicațiilor majore este de 30%. Perioada de incubație durează între 7-18 zile.

Citește mai departe

Social

Profesorii cer majorarea salariilor. A fost lansată petiția „Profesorii Merită”// VIDEO

Publicat

pe

De către

Comunitatea „Grupul pedagogilor solidari” a lansat astăzi petiția „Profesorii Merită” prin care cer majorarea salariilor. Astfel, profesorii solicită Guvernului majorarea cu 50 la sută a salariilor cadrelor didactice și cu o sută de procente pentru cadrele non-didactice.

„Această majorarea pe care noi o cerem este una mică, insuficientă, dar noi înțelegem că locuim în Moldova și că bugetul statului nu este bogat. Este acea majorare pe care am cerut-o și anul trecut. După majorarea de anul trecut cu 11 la sută, parvenită după protestele organizate, anul acesta a venit o indexare de doar 8% . Dar acești bani sunt insuficienți”, au declarat profesorii.

Ei au menționat că acum în sistemul didactic sunt 2000 de locuri vacante, iar în ultimii șapte ani din sistem au plecat peste 7500 de profesori. Potrivit lor, un pedagog cu studii superioare are un salariu de 3289 lei, iar un cadru non-didactic – un salariu de 1170 lei, sumă mai mică decât factura lunară la energia termică. „Este rușinos și nu este normal”, au declarat ei.

Petiționarii au mai spus că majorarea salariilor nu este un moft, ci o necesitate. Salariile trebuie majorate acum, până situația nu devine iremediabilă”, susțin pedagogii.

„Petiția va fi depusă pe 5 septembrie, în speranța ca până la 5 octombrie, când se marchează Ziua pedagogului, să fie un rezultat pozitiv”, au adăugat ei.

Citește mai departe