Patru lucruri după care au fost numite aproape toate țările din lume

Aproape orice țară din lume și-a primit numele după unul dintre aceste patru lucruri: 1) un trib; 2) o caracteristică a pământului; 3) o descriere a direcției; 4) o persoană importantă. Sunt concluziile la care a ajuns Quartz, după ce a analizat cele 195 de țări enumerate în Dicționarul concis al Oxford privind numele locurilor din lume, scrie Agerpres.

Numele dat ramurii relativ obscure a lingvisticii care se ocupă cu studiul numelor proprii de locuri se numește toponimie, iar ziarul britanic The Telegraph prezintă în ediția sa electronică o selecție a țărilor care intră în fiecare categorie.

Anglia se află într-o companie numeroasă, care reprezintă partea leului, circa o treime din țările lumii numite după un trib timpuriu sau un grup etnic.

Franța — Numită după franci, care au cucerit acest pământ în perioada medievală.

Rusia — Numele vine de la termenul medieval latin “Russi”, care se referea la oamenii pământului

Oameni importanți

Se crede că dintre toate țările numite după oameni puternici sau influenți, numai una are la bază numele unui femei, scrie The Telegraph.

Santa Lucia — Această insulă caraibiană a fost numită de către francezi în 1625 după Sfânta Lucia, care era venerată în numeroase comunități religioase în timpul Evului Mediu.

Columbia — Numită după faimosul explorator Cristofor Columb, care nu a pus niciodată piciorul în această țară. Țara a fost de fapt descoperită de însoțitorul său Alonso de Ojeda în 1499, dar a fost în cele din urmă numită tot după Columb.

Filipine — Și-a primit numele de la exploratorul spaniol Ruy Lopez de Villalobos, în onoarea regelui Filip al II-lea al Spaniei, în 1542.

Caracteristici ale pământului

Aproximativ un sfert din numele de țări derivă dintr-un aspect al pământului care îl diferențiază de alte teritorii.

Islanda — Acest nume se traduce prin “țara gheții”, poate din motive evidente, și provine din limba nordică veche. Se spune că numele i-ar fi fost dat de vikingul norvegian Hrafna-Floki Vilgeroarson în anul 856. Mulți susțin că Islanda a primit acest nume pentru a descuraja potențiali coloniști să se stabilească într-un ținut rece și ostil.

Barbados — Numele înseamnă “cei cu barbă” în portugheză, despre care se pare că ar proveni de la rădăcinile lungi ieșite în afară ale smochinilor care i-au uimit pe coloniști în prima parte a secolului al XVI-lea.

Ucraina — A primit acest nume în secolul al XII-lea și se traduce prin “aproape de graniță” în slava veche. A fost folosită pentru a descrie un teritoriu din interiorul celui mai timpuriu stat al slavilor estici — Rusia Kieveană.

Locație

Al patrulea și cel mai mic grup de țări este cel format din 25 de state despre care se crede că au fost numite după o descriere a direcției.

Australia — Se traduce prin “pământ sudic necunoscut” și a primit oficial acest nume în anii 1800, din partea cartografului englez Matthew Flinders.

Norvegia — La polul opus, această țară și-a primit numele din vechiul cuvânt englez pentru “northern way” (calea nordică — nr.r.), menționat prima dată în 880 de anglo-saxoni.

Japonia — Nippon, care este numele utilizat de obicei de localnici, înseamnă “țara soarelui răsare”, care se referă la localizarea sa geografică la est de China.

Am absolvit facultatea de litere, dar lucrez în jurnalism din '98. O perioadă îndelungată am fost știristă profilată pe teme economice și sociale. Din 2014 lucrez la Moldova.org, unde am descoperit toată paleta de culori ale presei online. Îmi place să scriu materiale explicative și analitice. Politica editorială a redacției mi-a permis să-mi lărgesc viziunile asupra mai multor aspecte ale vieții.

Preluarea textelor de pe Moldova.org se realizează doar în limita maximă de 2000 de semne, cu 2 link-uri directe spre articolul citat în prima și ultima propoziție a fragmentului preluat. Fotografiile/infograficele de pe platforma moldova.org pot fi preluate în număr de maxim 2 bucăți per material și doar cu menționarea Moldova.org și numele autorului/autoarei.