Max: N/A ˚C
Max: 29 ˚C
Max: N/A ˚C
Max: N/A ˚C
Manastirile Moldovei
- Capriana
- Butuceni
- Tiganesti
- Cosauti
- Harbovat
- Harjauca
- Dobrusa
- Curchi
)){kind=link}
)){kind=link}
)){kind=link}
)){kind=link}
Manastirea Zloti este sitauta in sudul Basarabiei, la 15 km de oraselul Cainari.
Denumirea manastirii este preluata de la cea a unui sat vecin si in traducere din slava veche inseamna "monede de aur".
Aceasta manastire se inalta pe locul vechiului locas, de la care nu s-a pastrat nici macar fundatia. Vechea manastire Zloti a fost intemeiata in 1941 de egumenul Serafim Dabija, venit in aceste locuri de la manastirea Suruceni, si ieromonahul Grigore, de la manastirea Noul Neamt. Schitul apartinea Episcopiei din Tighina si dupa cativa ani a devenit manastire independenta.
Manastirea a fost inchisa. in 1949, iar parintele Serafim a fost deportat in Siberia. Toata. averea manastirii a fost transmisa manastirii Suruceni. Gospodaria agricola din localitate a transformat biserica manastirii in grajd, iar chiliile — in depozite. In 1970 complexul monastic a fost distrus complet.
Potrivit unei legende, legata de acest schit, in sec. XIX aici s-a aratat unui cioban Maica Domnului, profetind ca peste un secol pe acest loc se va inalta manastirea.
In martie 1995 fosta asezare monahala Zloti a fost reinfiintata ca schit al manastirii Noul Neamt.
Proiectul noii biserici a fost elaborat de arhitecti din Tighina. Fundatia bisericii, care va avea hramul Sfantul Gheorge, a fost sfintita in august 1995 de staretul manastirii Noul Neamt, arhimandritul Dorimedont.
In anii 1995-1996 a fost construit un corp de case. Staretia, care include bucataria si trapeze. Tot atunci a fost sfintit paraclisul Maicii Domnului, care se afia in apropierea bisericii principale. Este un paraclis mic, dreptunghiular, cu tinda, deasupra caruia se inalta o clopotnita. Interibrul este simplu, peretii sunt impodobiti cu icoane, pictate de monahul Iov, numele de mirean Mihail Boboc.
Din 1998, toate slujbele sunt oficiate in acest paraclis in limba rusa, pentru ca majoritatea satelor din imprejurimi sunt populate de rusi si gagauzi.