Sinzienele sau Dragaica
Un moment important al sarbatorilor de vara era cel numit Sinzienele sau Dragaica.in Moldova se numeste sinzanie, in Tara Romineasca-dragaica, in Banat sinziene galbene si Floarea lui Sf. Ioan, in Transilvania sinjuane, sinzene, sinzenie, planta a carei radacina traieste si iarna, iar primavara da colti si mai tirziu flori. Este o erbacee din familia rubiaceae, cu tulpina rigida, rotunda, frunzele ei sint dispuse cite 8-12 , cu marginile rasucite, acoperite pe partea inferioara cu peri scurti si moi. Are flori galbene-aurii, placut mirositoare; fructele ei sint mici si netede. Creste prin livezi, pasuni, margini de paduri si poieni. infloreste prin iunie-iulie.
D. Cantemir vorbind, in Descrierea Moldovei, despre aceasta zi, ne spune ca sub denumirea de Sinziene sau Dragaica se subintelege zeita Ceres: ”in acest timp,cind incep a se coace semanaturile, se aduna la un loc toate fetele din mai multe sate si alegind pe cea mai frumoasa si mai robusta, ii dau numele de Dragaica. Apoi, cu ea inainte, merg prin semanaturi si-i fac o cununa impletita din spice, i-o pun pe cap, o mai infrumuseteaza cu o multime de cirpe, de toate culorile si-i da in miina cheile de la surele lor. Dragaica, in acest chip infrumusetata, cu bratele intinse si cu cirpele expuse vintului, ca si cum ar zbura, se intoarce spre casa, cintind si saltind, si merg toate satele fetelor care au insotit-o.
Acestea, urmind-o in cintece destul de frumoase, o numesc sora si superioara lor. Toate fetele taranilor din Moldova nazuiesc foarte mult la asceasta cinste, desi cintecul lor zice ca acea fata care reprezinta Dragaica, nu poate sa se marite pina dupa trei ani.”
Iata ce se mai pastreaza din aceasta datina azi in Moldova.
in unele sate, fetele pleaca in cirduri la cimp sa adune tot felul de flori, dar mai ales sinziene. Din aceste flori fac coroane sau cununi. Daca impreuna cu sinzene mai culeg si flori de cicoare, din ele se fac colane, cu care se incing peste mijloc, umblind apoi intreaga zi astfel.Seara cind se culca, string aceste cingatori si le pun de se usuca, caci sint bune ca leac.
Prin alte parti,tot din Moldova, se face tot de catre oameni un colac de sinziana si se arunca pe casa; daca colacul ramine acolo, este semn vadit ca acel ce il arunca va trai mult; daca, dimpotriva, colacul cade jos, este semn ca acel ce l-a aruncat va muri.Acest colac, daca vine jos de pe casa, este luat si pastrat in cuiele de la streasina casei, daca ramine pe casa, este lasat acolo. El este insa menit pe numele unia din cei din casa si, daca colacul se risipeste curind, fie pe casa, fie pastrat, prevesteste lucruri rele.
in Moldova, prin unele parti, se obisnuieste a se face de catre fete si flacai, in dimineata Sinzienelor cite o cununa de simzanii, care se duce in ocolul vitelor si se arunca. Daca cumva este a unei fete si de cununa se anina mai intii o vita tinara, ursitul, adica viitorul sot al fetei va fi tinar, daca se anina o vita batrina, viitorul ei ursit va fi om in virsta. Tot astfel fac si flacaii spre asi cunoaste viitoarele sotii.
in Tara Romineasca, si anume spre Braila, este datina ca rominii sa-si faca spre Simzenii, de cu noapte, o cununa de sulfina, pe care o arunca, aroi pe casa, in bataia lunii. in zori de zi, inainte de a rasari soarele, merg sa-si afle cununa si sa-i vada felul de vite la care vor avea noroc peste an. Daca vor gasi pe cununa fire de par de bou, vor fi norocosi la boi; de va fi de cal, vor fi norocosi la cai.
in Dobrogea, dragaice, in felul cum le descrie D. Cantemir, “se fac patru fete dintre care doar doua sint imbracate femeieste. Acestea se apuca crucis de mina cu celelalte doua, apoi pornesc dansind pe la case, fiind insotite de un fluierar care le cinta melodii. Dansatoarele capata bacsisuri.”
in Transilvania, in ajunul acestei sarbatori, satenii peleaca pe cimp si livezi, si aduna florile numite sinzuene pe care le aduc acasa si din care impletesc cununi. Aceste cununi le aseaza pe la usile caselor, pe crucile dintre hotare si holde, prin straturi. Cind soarele apune, oamenii ies din casa si fiecare arunca pe acoperis cite o cununa. Fiecare cununa este menita cu numele unuia dintre dinsii in viata, care este de fata sau lipseste.
Cununile barbatilor sint in forma de cruce, iar cele impletite pentru femei sint rotunde. Daca cununa se opreste pe acoperis, este semn ca acel a cui este sau pentru care s-a menit, va avea bucurii, ii va merge bine; daca va cadea este semn ca-i va merge rau sau ca va muri.
Autor: Cristina Fialcovschi
Înapoi la pagina: Traditii si obiceiuri in Moldova